BusinessMagazin

Tag: Coca-Cola

  • Coca-Cola a investit 45 mil. euro in fabrica de la Ploiesti

    Centrala de cogenerare a energiei termice si electrice face
    parte dintr-un proiect al grupului de a construi 15 astfel de
    facilitati in 12 tari, Romania fiind prima dintre ele.

    “Acum doi ani am luat decizia de a demara acest proiect, care va
    contribui la cresterea eficientei, reducerea consumului de energie
    si a emisiilor de dioxid de carbon, in linie cu tintele UE”, a
    declarat Doros Constantinou, managing director al CCHBC.

    Constructia centralei a inceput in noiembrie 2008 si a necesitat
    un capital de aproape 16 milioane euro. O a doua centrala de
    cogenerare a energiei va fi construita la cealalta fabrica de
    racoritoare a grupului, din Timisoara.

    Depozitul automatizat de la fabrica de la Ploiesti se intinde pe
    o suprafata de aproape un hectar si cuprinde 6 linii de productie
    moderne si 11 macarale automate. Constructia depozitului a
    necesitat o investitie de circa 30 milioane euro.

    “Am renuntat la depozitul clasic in favoare unuia automat pentru
    ca nu puteam face fata sa incarcam 400 de tiruri pe zi, fiecare cu
    o capacitate de 35 de paleti”, a explicat Calin Dragan, directorul
    general al CCHBC pentru Romania si Moldova.

    Aceste modernizari au fost facute pentru a spori eficienta
    procesului de productie de la fabrica de la Ploiesti si a reduce
    costurile, tinand cont ca producatorul de bauturi racoritoare a
    renuntat in ultimii 2 ani la 3 fabrici de racoritoare din
    Bucuresti, Iasi si Oradea.

    Coca-Cola mai detine in Romania doar 2 fabrici de bauturi
    racoritoare, la Ploiesti si Timisoara, fabrica de la Ploiesti fiind
    una dintre cele mai mari din Europa ale grupului.

    CCHBC Romania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de
    551 milioane euro, cu 15% mai mare fata de 2007, si un profit net
    in valoare de 66,2 milioane euro, potrivit raportarilor financiare
    ale companiei.

  • Coca-Cola renunta la o fabrica de apa minerala

    "Activitatile de productie din Floreni se vor transfera la fabrica invecinata din Poiana Negri, pregatita in acest sens printr-un program extensiv de investitii", au precizat reprezentantii companiei.

    Compania a investit in inaugurarea unei noi linii de productie performante la fabrica din Poiana Negri inca din 2007 si a demarat constructia a 6 tancuri de stocare a apei, pentru ca fabrica sa poata face unei capacitati mai mari de productie. Suma totala investita de Coca-Cola incepand cu 2003 in productia si imbutelierea apelor minerale se ridica la 60 milioane euro.

    Coca-Cola a intrat pe piata apelor minerale la sfarsitul anului 2002, prin preluarea producatorului local Dorna Apemin pentru suma de 40 milioane euro.

    La fabricile de la Floreni si Poiana Negri Coca-Cola imbuteliaza brandurile Dorna, Izvorul Alb si Poiana Negri. Decizia de a renunta la operatiunile de productie de la fabrica de la Floreni pot veni pe fondul scaderii volumelor imbuteliate de companie in 2008 cu circa 7%, fata de 2007, potrivit SNAM (pentru brandurile Dorna si Poiana Negri).

    Piata apelor minerale este estimata la o valoare de 300 milioane euro si la un volum de putin peste 1 miliard de litri.
     

  • Coca-Cola pune lacatul pe fabrica din Iasi

    Managementul Coca-Cola continua planul de restructurare si eficientizare a businessului cu bauturi non-alcoolice din Romania prin inchiderea facilitatii de productie din Iasi. In urma inchiderii fabricii vor fi dati afara 75 de angajati. Compania ar putea muta productia de la fabrica din Iasi, la Chisinau.

    Fabrica de la Iasi este cea de a treia unitate pe care compania o desfiinteaza in Romania. Conducerea Coca-Cola a decis in 2007 inchiderea fabricii din Bucuresti, iar in 2008 incetarea activitatii la fabrica din Oradea ceea ce a dus la disponibilizarea unui numar de 222 de angajati. In prezent, compania mai detine fabrici in Ploiesti, Timisoara si Vatra Dornei.

    In timp ce Coca-Cola inchide facilitatile de productie si imbuteliere, rivalii din piata de bauturi racoritoare anunta deschideri de fabrici. Pepsi a anuntat ca va deschide la 1 septembrie cea mai mare fabrica a companiei din Europa, in urma unei investitii de 150 milioane euro. Si Tymbark Maspex, producatorul polonez de bauturi non-alcoolice a inaugurat anul acesta a doua fabrica din Valenii de Munte, dupa ce a investit 30 milioane euro.

    Coca-Cola a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 550 milioane euro si un profit net de 66,2 milioane euro.

    Cititi aici despre Calin Dragan, seful Coca-Cola Romania, cel care se ocupa de planul de restructurare a businessului cu bauturi non-alcoolice din Romania.
     

  • Cine a restructurat Coca-Cola in Romania

    Ma asteptam sa fiu mustrata sau cel putin trimisa la colt. Sa recunosti, in cartierul general al Coca-Cola, ca tie nu-ti place Coca-Cola… cine se joaca cu asa ceva? Si totusi am facut-o. Am refuzat bautura care mi-a fost pusa in fata, motivand ca am renuntat de ceva vreme la consumul de cola. "Dar de ce? Cine recomanda asa ceva?", nu intarzie reactia precipitata si ingrijorata a lui Calin Dragan, seful Coca-Cola HBC in Romania, care pare hotarat sa-mi schimbe parerea despre produsul sau vedeta pana cand ii voi fi parasit biroul. "Am lucrat in marketing si in vanzari vreme indelungata", se scuza el apoi. "De aceea abilitatile de vanzator mai rabufnesc si cand nu trebuie, le folosesc asa cum respir si deodata ma trezesc ca vand, vand, vand, oricui… pana cand ajung sa oversell." (Sunt de acord. Pe parcursul interviului mi s-au mai oferit inca doua ocazii sa ma razgandesc in privinta bauturii.)
    "Pai daca vinzi in permanenta, asta inseamna ca trebuie sa fii foarte bogat", deturnez eu discutia din punctul de conflict si rasuflu usurata cand vad surpriza de pe chipul CEO-ului Coca-Cola HBC Romania. Furtuna pare sa fi fost ocolita cu succes. "Nu sunt bogat", se grabeste Dragan sa spuna. "Adica, hai sa retractez, fiindca undeva acolo sus cineva vede si judeca, asa ca nu pot sa pretind ca m-ar strange cureaua. Dar de aici si pana la a spune ca sunt foarte bogat e o diferenta foarte mare." Poate ca bogatia este relativa, dar nu si traiectoria abrupt ascendenta a carierei timisoreanului care a ajuns primul manager roman al operatiunilor Coca-Cola in Romania. Altfel spus, profet in tara sa.

    Dimensiunile dezastrului "Am facut parte din generatia care a trebuit sa se schimbe." Asa incepe povestea lui Dragan, pe o nota de fatalitate care nu are nimic de-a face cu restul carierei sale, foarte rational asumata. "Nu vreau sa zic generatia de sacrificiu, pentru ca fiecare generatie se considera, intr-un fel, de sacrificiu. Nu sunt singurul care a reusit si cred ca asta are ceva de a face cu faptul ca cei din generatia mea au experimentat schimbarea din linia intai, toti sunt oameni care pot vorbi despre schimbare traita. Nu, asa, din manuale. Acum se invata la scoala "change management" si suna atat de ofertant. Problema este insa ca atunci cand ajungi sa experimentezi asta pe pielea ta e groaznic." A absolvit facultatea in 1992 si, dupa cum spune chiar el, a facut jumatate din facultate sub comunisti, jumatate sub capitalisti, realitatile in care s-a trezit dupa absolvire fiindu-i cu totul si cu totul straine. "Nu erau prea multe optiuni pe atunci. In 1992-1993 se inchideau fabrici pe capete. Modelul care exista se farama sub ochii nostri. In asemenea momente, nu vezi oportunitatile, vezi doar dimensiunile dezastrului. Pe atunci primele companii mari incepeau sa intre pe piata, dar nu erau pentru toata lumea. Erau alegeri destul de dure de facut."
    Dragan a terminat Facultatea de Mecanica Fina la Timisoara, cu gandul la fabrica de optica din oras care exista acolo de cand se stia. Insa exact cand el isi termina studiile, fabrica isi inchidea portile. "M-am trezit deodata fara orizont. Trebuia sa gasesc repede altceva si am inceput sa caut prin ziare, numai ca nu prea erau multe de gasit. Erau doua ziare, unul de stanga, unul de dreapta. Incepeau sa apara primele anunturi de angajare si ma impacasem cu gandul ca imi voi gasi ceva temporar, pana voi reusi sa prind un post de inginer." Schimbarea a intervenit in scenariul inchipuit de Dragan odata cu ziarul adus de tatal sau in care statea, negru pe alb, anuntul de angajare pentru noul depozit deschis de Coca-Cola in Timisoara. Compania facea angajari pentru vreo 5 pozitii insa, fiindca privea aceasta angajare ca pe ceva temporar, a aplicat pentru pozitia de checker. "Era vorba despre cei care veneau dimineata si numarau stocurile din depozit. Cum eu ma gandeam la ceva temporar, mi-am zis ca e perfect, nici nu ma solicita foarte mult, nici nu il incurc foarte tare pe angajator atunci cand ma decid sa plec. Unde mai pui ca sa numar asa, pe verticala, pe orizontala ma descurc", rade el.

    Postasul suna intotdeauna de doua ori… dar cand a adus telegrama care il invita la un interviu pe cel care astazi conduce operatiunile Coca-Cola HBC in Romania, nu a fost nevoie sa faca exces de zel. "Da, m-au chemat la interviu printr-o telegrama", se amuza Dragan acum. "Trebuie mentionat ca pe atunci dispuneam doar de telegrame si telefon fix, atat. M-am prezentat la Hotel Sport, acolo unde se tineau interviurile, iar discutia a fost destul de dinamica, cu traducere in limba engleza, pentru ca erau si irlandezi prezenti, iar eu nu vorbeam engleza la momentul respectiv."
    In timpul discutiei, unul dintre intervievatori – Decebal Turcut, cu care Dragan este prieten si astazi – isi facea de lucru cu o coala de hartie. "Eu ma straduisem sa fiu ordonat, sa dau o anumita structura CV-ului meu, pe care l-am compus in fata masinii de scris. Insa cand ma uit mai bine, vad ca intervievatorii isi faceau de lucru cu ciorna mea pe care scria mare in capul paginii ‘Nu uita’, sub care stateau insirate toate etapele vietii mele de pana atunci, aproape zero", nu-si poate abtine autoironia. "Am avut un ‘flashback’ si mi-am dat seama ca tocmai terminam de scris cand ai mei m-au chemat la masa si, in graba, nu mai stiu ce am bagat in plic, asa ca i-am dat drumul scrisorii cu ciorna in ea. Ceea ce n-a fost neaparat un lucru rau, daca stau sa ma gandesc, probabil ca asa au vazut viitorii mei angajatori ca ciorna corespunde cu CV-ul." Dupa interviu a plecat spre casa, dar la mai putin de o ora a primit un telefon prin care era rugat sa se intoarca la hotel. "Cand am ajuns acolo, m-au intrebat daca nu vreau sa fiu warehouse supervisor. Eu le-am spus ca habar n-am ce inseamna asta, dar ei au citit in CV ce am facut eu pana atunci si credeau ca o sa ma descurc. Bine, dar eu voiam checker. ‘Da, bine, dar noi vrem sef de depozit…’, mi-au spus ei atunci. ‘Vreti? Da. Bine. De cand? De maine. Aaaargh! Bine.’ Am semnat contractul pe loc, pentru o suma care m-a ucis. Era vorba de 92.000 de lei, asta in conditiile in care tatal meu castiga dupa 40 de ani de munca 44.000 de lei. Cand le-am povestit alor mei acasa, nu le-a venit sa creada, erau sa pice pe spate."
    Asa a inceput pentru Dragan epopeea Coca-Cola. Un an mai tarziu, si-a dat seama ca nu mai este vorba despre ceva temporar si ca lucrurile devin serioase. Banii au fost primii care l-au ademenit in larg, de unde a avut ocazia sa vada lucrurile in perspectiva. "Aveam in acel moment optiunea de a ma intoarce la un model clasic de cariera, ori in industrie, ori in invatamantul universitar. Insa salariile daca imi aduc aminte – si imi aduc bine aminte, fiindca a fost parte a deciziei mele – erau undeva in jurul valorii de 25.000 de lei. Asta in conditiile in care la un an dupa angajare eu deja castigam peste 100.000 de lei, deci de patru-cinci ori peste nivelul de confort. Dupa un an de zile de munca pe un asemenea salariu, am inceput sa simt ce inseamna sa ai bani si sa iti permiti tot felul de lucruri, un stil de viata, si asta nu m-a mai lasat sa ma intorc la altceva."

    Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista Nici nu mai ramasese mare lucru la care sa se intoarca, oricum. In urmatorii 7 ani, posturile de inginer au devenit o specie amenintata de disparitie, iar industria era in vrie. Asta in timp ce Dragan a avut sansa de a se numara printre primii iluminati care au reusit sa inteleaga ce inseamna lumea capitalista sau sa faci cariera. "Intrasem intr-o alta lume cu ocazia asta. Am aflat pentru prima oara ce inseamna training, iar cand mi-au pus in mana si cinci bancnote din acelea movulii de 5.000 de lei si mi-au zis ‘Uite, astia sunt pentru Oradea!’, n-am mai inteles nimic. Acela era salariul pe o luna inainte. Am crezut ca trebuie sa platesc si hotelul din banii aceia, dar cand mi-au spus ca hotelul era deja platit, iar banii erau ‘de buzunar’, mi-am dat seama ca nici macar nu stiam sa cheltuiesc. Am reusit sa cheltuiesc intr-o saptamana doar o singura bancnota, iar pe celelalte le-am adus inapoi. Nu eram invatat sa consum."
    In timp a descoperit si ca ii place sa interactioneze cu oamenii, dar mai ales sa ii conduca. "Am avut ocazia sa primesc pe mana o echipa din prima zi de munca. Oamenii cu care am lucrat in depozit erau de diferite calitati si niveluri de educatie, de la motostivuitoristi la transportatori si furnizori. Interactiunea permanenta cu ei m-a ajutat. A fost tragedie la inceput, pentru ca invatam din mers si probabil ca au fost oameni care au plecat din compania asta din cauza mea, iar acesta este un lucru pe care mi-l asum. Au fost perioade in care invatam gresind, iar datoria mea este sa-mi asum responsabilitatea pentru ceea ce s-a intamplat pe parcursul acestor 15 ani."
    Il intreb cum e sa ai o ascensiune atat de accelerata. Nu se instaleaza ameteli sau alte simptome asemanatoare de la diferenta brusca de altitudine pe scara ierarhica? "15 ani?", protesteaza el retoric. "Nu e chiar o ascensiune atat de rapida. Eu cred cu tarie ca Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista. Poti sa stai, sa tot astepti oportunitati, dar daca nu pui osul la treaba, n-o sa se intample nimic. Au fost mai multe decizii pe parcursul carierei mele care au facut diferenta, n-a fost nimic brusc. Prima a fost decizia de la inceput, de a ramane in Coca-Cola. A doua, a fost cea de a ma muta in departamentul comercial care era cel mai dinamic la momentul respectiv. Odata ajuns acolo, puteam sa aleg varianta comoda, sa stau acasa, in Timisoara, sa ma uit pe orizontala la alte companii, sa vad unde mai pot sa cresc sau sa aleg varianta unei ‘expatrieri’ in teritoriu. Am fost manager la Arad, la Cluj. N-a fost usor, fiindca niciodata nu mi-am inchipuit ca voi pleca din oras, dar am facut-o pentru ca erau oportunitati reale. Asa am ramas si in companie si am si urcat. O alta decizie majora a fost aceea de a ma muta in Bucuresti. A trebuit sa schimb din nou specificul activitatii, la unificarea imbuteliatorilor. Am fost director de vanzari, apoi am lucrat in marketing 2 ani, apoi cu aceasta ocazie am primit o pozitie regionala in Bucuresti. De aici lucrurile au curs logic pana la pozitia de director comercial in Romania."
    O alta decizie majora a fost expatrierea, cea reala, cei trei ani petrecuti in Italia. "Eram intr-o zona de confort. Eram proaspat director comercial, nu castigam prost deloc, compania crestea in permanenta in Romania, aveam vreun motiv sa plec? Prea putine. Deja la nivelul respectiv, la orizontul anului 2001 erau nenumarate oportunitati. Nu se punea problema, nu mai eram in situatia de a fi fortat sa aleg ceva. Acestea erau decizii personale."

    Engleza de depozit vs. engleza de restaurant Daca despre angajatii McDonald?s, celalalt brand global, se spune ca trebuie sa le curga ketchup prin vene pentru a face cariera, printr-un silogism elementar se poate afla ce substanta se afla in cea mai mare cantitate in organismul lui Dragan. "Coca-Cola am inceput sa beau de inainte de angajare", recunoaste el. Asta, avand in vedere ca, in Timisoara, Coca-Cola nu aparuse decat cu jumatate de an inainte de angajarea lui Dragan, este o performanta. Insa acest lucru nu a fost suficient pentru a fi promovat, ci poate doar pentru a-i asigura combustibilul necesar pentru a invata limba engleza, care ii era complet straina.
    "La inceput beneficiam de circumstante atenuante. Nu era foarte multa lume care vorbea limba engleza la momentul respectiv, asa ca pe atunci eu nu eram decat unul dintre ei." Unde a invatat? "In depozit. Asa imi place mie sa spun, ca engleza pe care am invatat-o eu e engleza de depozit. Am participat la niste sesiuni de training, aveam cursuri de limba engleza la fiecare doua zile si am inceput usor-usor sa vorbesc. Managementul era strain pe atunci si, daca la anumite nivele puteai sa te descurci gesticuland si mormaind ceva, dupa o anumita limita nu mai mergea. Cand am intrat in vanzari, a fost si mai grav, fiindca vanzarile au un scurtcircuit cu general managementul, care era un irlandez la vremea respectiva, si n-aveam cum sa ma exprim decat in engleza. Asa ca am invatat foarte rapid engleza de business. Asta m-a ajutat foarte mult pana la ora 8-10 seara, dar dupa aceea nu prea ma mai ajuta pentru simplul motiv ca in momentul in care ieseam la restaurant engleza de depozit nu intervenea prea des in discutie. Asa ca a trebuit incet-incet sa ma pun la curent si cu engleza de restaurant."
    Sunt multe lucruri pe care poti sa le inveti din mers si atata vreme cat o companie iti ofera oportunitatea de a te dezvolta astfel in interiorul ei, n-are rost sa pleci. Aceasta e lectia pe care a invatat-o in Coca-Cola timisoreanul. "Mi se pare nesanatos sa pleci doar de dragul de a a pleca, de a marca o etapa doar pentru ca da bine sa schimbi compania. E drept ca eu am avut norocul de a avea libertate de miscare. Cand am vrut sa invat financiar, de exemplu, am facut o intelegere cu seful departamentului respectiv si o zi pe saptamana vreme de doi ani de zile mergeam sa muncesc acolo. Si acum ma saluta fetele de la financiar cand ma duc pe la ele, toate ma stiu pentru ca am clapacit cu ele pe computer si ma invatau sa introduc tot felul de facturi in sistem, unde mai pui ca eram la curent cu toate barfele din departament."

    La dolce management Inainte de a merge mai departe, un lucru trebuie stabilit foarte clar de la inceput. Calin Dragan s-a nascut si a trait mai bine de jumatate din viata in Timisoara. Informatie esentiala a carei importanta o vom intelege dupa o scurta introducere in cultura regionala. "Noi suntem o comunitate mica si sclifosita acolo in Banat", explica Dragan. "Nu suntem mai multi de un milion, dar traim dupa cateva reguli de baza. Familiile sunt mici, cu putine neamuri si putini copii ca sa nu se imparta averea. Si, in general, nu prea plecam de acasa. Acestea sunt regulile de baza. Cu acest tabu am crescut si la un moment dat, in ascensiunea profesionala, m-am vazut nevoit sa il depasesc. Nu a fost usor, fiindca educatia primita de mic nu este usor de depasit la maturitate." Insa la momentul acela Dragan deja pusese ochii pe o pozitie de general management si singurul obstacol din calea sa era acest tabu.
    "Nu fusesem niciodata expatriat, iar la un ‘assessment’ la headquarters-ul din Atena a reiesit ca pentru a ma putea inscrie pe o traiectorie de general management mai aveam de muncit la acest capitol. Nu este vorba doar sa bifezi un ‘box’ acolo, ci sa obtii rezultate intr-un mediu care nu iti este familiar. Asa ca aceasta experienta era ca un soi de examen, un alt fel de examen." A fost o decizie majora, fiindca a trebuit sa iasa in mod deliberat din zona de confort. "Conduceam un BMW seria 3 in Romania la momentul respectiv, era una dintre masinile cele mai tari din Bucuresti, eram perfect asezat nu aveam de ce sa risc echilibrul acesta. Cu toate acestea, am plecat in Italia pe o pozitie inferioara celeia pe care o ocupam aici, pe o functie de director regional." Ulterior a fost promovat director comercial pe baza rezultatelor obtinute acolo. Isi spune ca daca a fost ceva ce i-a satisfacut cu adevarat ego-ul in cariera, aceasta a fost promovarea din Italia.
    "Inainte sa plec, seful meu de la momentul respectiv care era irlandez si avusese un model de cariera oarecum similar cu al meu, m-a avertizat: ‘Uite Calin, un lucru pe care trebuie sa il stii este ca trebuie sa te gandesti bine de la inceput, pentru ca orice expatriere implica un soc cultural. Stiu asta pentru ca prin asta am trecut cand am venit in Romania, asa ca trebuie sa te pregatesti’. M-am dus in Italia si asteptam sa vina valul cu socul cultural peste mine. Si tot am asteptat, si tot am asteptat, trei ani cat am stat in Italia l-am asteptat sa vina, dar pesemne ca n-a mai ajuns.
    Totii italienii sunt la fel de lenesi ca si noi, la fel de puturosi ca si noi, la fel… Nu e o mare diferenta. Problema este realitatea unei expatrieri. Toata lumea este zambitoare, interactioneaza, in schimb, cand se face seara toata lumea se retrage la viata sa, iar tu trebuie sa te retragi in camera de hotel. Pentru un expat nu este neaparat o chestiune de soc cultural, ci una de integrare. Problema sunt weekendurile si serile, care fac viata unui expat destul de dificila. Iar asta iti afecteaza sau nu munca, depinde de stomacul fiecaruia. Eu veneam acasa foarte des. Multumita Carpatair care in perioada aceea introdusese primele curse cu hub la Timisoara, eram aproape saptamanal in cursa Roma-Timisoara."

    Intotdeauna Coca-Cola? In august 2004, Alexis Sacre, seful Coca-Cola HBC Romania din 2002, a fost numit director regional pentru Europa de Est, iar o luna mai tarziu Dragan primea un telefon de la acesta. "Calin, noi ne-am gandit ca tu esti the man." "Ma asteptam, sincer sa fiu, dupa o pozitie de succes in Italia, unde am reusit sa arat ca pot sa fac o diferenta, sa primesc o pozitie de director general, dar intr-o tara ceva mai mica", recunoaste el. "Romania era in liga celor mari, nu ma asteptam sa ma intorc acasa prea repede. Cand mi s-a propus sa ma intorc director general, nu mi-a mai pasat de pachetul salarial, beneficii si alte fite din astea, eram in al noualea cer. Le-am zis: ‘Ma intorc acasa, e suficient! Hai ca discutam restul cand vin’." Al doilea gand al sau a fost ceva mai… terestru.
    "Mi-a fost teama ca nu o sa ma descurc, fiindca Romania era un business mare. Unul pe care il cunosteam foarte bine, dar totusi un business foarte mare. In plus, realitatile de aici se schimbasera foarte repede si am ramas foarte surprins de cat de multe s-au schimbat in doar trei ani. Am inceput sa ma gandesc unde nu m-as descurca si atunci am invatat un lucru foarte important de la Alexis. Mi-a spus atunci ca in business nu ajungi niciodata sa cunosti totul, e o ineptie sa incerci sa culegi toate informatiile si sa devii un fel de enciclopedie. Tentatia de a face pe desteptul este mereu foarte mare, insa de fiecare data cand esti intr-o zona care nu-ti este familiara, fa trei pasi in spate si aplica regula bunului-simt.
    Acum, la 3 ani de la momentul numirii, poate spune ca cea mai mare reusita a sa este cea financiara. "In acesti ani am dublat volumul si profitul companiei si cred ca asta spune totul. Avem acum cea mai mare cota de piata din istoria companiei in Romania, poate exceptand inceputurile in care piata era guvernata de doar doi jucatori si se imparteau altfel cotele. Am beneficiat cu siguranta de un boom economic pe care eu niciodata nu il voi contesta sau minimiza. Ceea ce ma bucura insa este ca pe toate segmentele nu crestem in linie cu piata, ci inaintea ei. Deci cu siguranta ca facem ceva bun pe langa cresterea economica." Asa ca urmatorul pas logic e o investitie intr-un mega-depozit in Ploiesti, iar Dragan spera ca anul viitor, cand va fi gata, fabrica de acolo sa fie una dintre cele mai mari din lume, daca nu chiar cea mai mare. In guvernarea afacerii Coca-Cola se ghideaza dupa filosofia lui Ram Charan, unul dintre cei mai bine platiti consultanti din lume. "Cartea ‘Execution’ a fost pentru mine o revelatie. Studiile facute de Charan arata ca 80 la suta dintre strategii esueaza lamentabil nu pentru ca sunt proaste, ci pentru ca sunt executate prost. A fost un soc pentru mine, fiindca eram convins ca succesul unui business sta in superstrategii, intr-o gandire revolutionara. Sa ma ierte sfantu? – acum nu mai cred asta si vad exemple care-mi confirma aceasta teorie in fiecre zi. Asta am incercat eu sa construiesc pe unde am trecut: responsabilizarea oamenilor fata de munca si sarcinile lor. Cred ca aceasta este sarcina mea acum: sa investesc in cultura organizatiei si nu neaparat sa ma ocup de detalii si de fiecare aspect in parte. Cu toate ca asta nu ma impiedica sa cer ca aceste detalii sa fie executate cu atentie."
    Exista insa viata dincolo de Coca-Cola? "Exista, fara discutie. Probabil ca in conditiile in care CC va hotari sa ma concedieze", zice el cu un zambet, "sau daca voi decide eu sa plec din companie, probabil ca va fi o alta companie sau poate ca voi lua in considerare la momentul respectiv antreprenoriatul. Dar cred ca este in continuare foarte multa munca in Coca-Cola, foarte mult de livrat si eu cred ca oportunitatile din partea asta a Europei nu sunt de neglijat si e un moment bun sa fii aici." Si, desi segmentul bauturilor necarbonatate a prins foarte bine in Romania, avand o pondere de peste 40% din volumul de vanzari – cu 10% mai mare decat in restul grupului -, Dragan este convins ca, asemenea diamantelor, Coca-Cola este vesnic. "E un produs care traieste prin mult prea multe dimensiuni, nu doar prin sticla, apa, zahar, concentrat si eticheta." Poate ca de aceea nici nu vrea sa se indeparteze prea tare de ea.
    Nota bene: pana la urma intreaga redactie a cedat si s-a straduit sa consume intreg decorul sedintei foto. Coca-Cola are la activ inca o victorie.

    Fara bule?

    La inceputuri, prin 1800, Coca-Cola a fost vanduta ca un produs sanatos. Astazi insa, mai mult ca niciodata, consumatorii traditionali ai bauturii au inceput sa caute asiduu o altenativa mai naturala a batranei Cola. A fost ignorarea bauturilor necarbonatate o greseala din partea companiei-cult?
    "La nivel global, cred ca la un moment dat, au fost niste ezitari", spune Dragan despre strategia Coca-Cola. "Dar aceasta este doar parerea mea, imi este foarte greu sa emit judecati la nivel global. Eu zic ca nu a fost neaparat o greseala, dovada ca suntem prezenti si pe pietele conexe cu o pondere foarte importanta. De fapt nu am intrat doar pe segmentul bauturilor necarbonatate, ci si pe apa, cafea sau energy drinks, ceea ce demonstreaza ca au fost cateva lucruri pe care le-am invatat din mers. Intr-un fel toate sunt business-uri separate. Nu toate bauturile sunt Coca-Cola si nu toate se vand ca si Coca-Cola. Fiecare bautura se produce altfel, se stocheaza si se vinde altfel, in plus fiecare are o alta frecventa de vanzare. Mai mult decat atat, noi avem pe fiecare segment pe care activam alt competitor principal, ceea ce face lupta destul de interesanta.

    Reorganizare in Romania

    Chiar inainte de inchiderea revistei, Coca-Cola si-a facut publice planurile de a renunta la unitatea de productie din Oradea, ca urmare a procesului de reorganizare a sistemului de distributie, compania urmand sa-si consolideze capacitatea de productie in fabricile din Iasi, Timisoara, Ploiesti si Vatra Dornei. Cei 102 angajati de la aceasta fabrica vor avea de ales intre alte pozitii disponibile in interiorul companiei si pachetul compensatoriu de 7 pana la 10 salarii, conform contractului colectiv de munca in vigoare.
    "Tehnologia evolueaza", spunea Calin Dragan in timpul interviului ce avea loc cu o luna inainte de acest anunt. "Daca la un moment dat produceam 50 de milioane de navete in 9 fabrici, acum producem de 4 ori mai mult in doar 4 fabrici, ceea ce spune mult despre evolutia tehnologiei in ultimii ani." Coca-Cola a renuntat anul trecut si la unitatea din Bucuresti, transferand liniile de imbuteliere din capitala la fabrica din Ploiesti, insa aproximativ 110 din cei 125 de angajati ai fabricii au refuzat relocarea, fiind disponibilizati.

    CV

    iunie- septembrie 1993: warehouse supervisor la depozitul din Timisoara al Coca-Cola
    octombrie 1993 – mai 1994: Sales Supervisor (responsabil pentru bugetul de vanzari, relatia cu retailerii)
    mai 1994 – aprilie 1996: Sales Manager pentru Timisoara, Arad si Cluj
    aprilie 1996 – ianuarie 1998: General Sales Manager pentru fabrica Coca-Cola din Timis
    ianuarie 1998 – noiembrie 1999: Key Accounts & Channels Manager, pentru Romania si Republica Moldova
    noiembrie 1999 – aprilie 2000: Romanian Integration Team
    aprilie 2000 – decembrie 2000: Region Sales Manager pentru zona Bucuresti
    ianuarie 2001 – octombrie 2001: Commercial Manager pentru estul Romaniei
    noiembrie 2001 – februarie 2003: Country Commercial Manager Romania
    februarie 2003 – martie 2004: Region Sales Director, Coca-Cola Bevande Italy
    martie 2004 – decembrie 2004: Field Commercial Director, Coca-Cola Bevande, Italy
    ianuarie 2005 – prezent: Country General Manager al Coca-Cola HBC Romania

     

  • Coca-Cola intra pe segmentul bauturilor functionale

    Gama de produse Cappy BodyTime Antiox cuprinde nectare din amestecuri de fructe in proportie de peste 60% (mix din morcovi, portocale, coacaze, zmeura, acerola, si mix din ananas, prune si coacaze), la care se adauga antioxidanti si fito-nutrienti. Produsele sunt disponibile in cutii de carton de un litru, cat si in multipack de cate sase cutii.

    Lansarea Cappy BodyTime va fi sustinuta de o campanie integrata de marketing, la nivel national, care va include machete de presa, spot TV, panotaj exterior, PR si activitati de sampling.

    Pe segmentul sucurilor cu antioxidanti mai activeaza Pepsi cu brandurile Lipton si Prigat, Tymbark cu Fontea si Danone cu Danfruit.
     

  • Marile esecuri ale marilor branduri

    “De ce are succes cartea? N-am nici cea mai mica idee. Ba nu, nu-i chiar asa, am o idee: din cauza esecurilor. Oamenilor le place sa afle despre esecuri – nimic mai simplu. In special le place sa afle despre esecurile din lumea afacerilor.”

    Desi fenomenul (pe care a incercat si intelepciunea populara sa-l configureze in proverbul cu capra vecinului) este greu cuantificabil, nu putem sa nu-i dam dreptate lui Haig.

    Cand nu doar bacanul de la colt, ci si Colgate, Dell, Exxon, Ford, Harley Davidson, Heinz, IBM, Intel, Kellog’s, Kodak, Levi’s, McDonald’s, Procter & Gamble, Polaroid, Sony, Unilever, Coca-Cola sau Pepsi pot cunoaste gustul amar al insuccesului, lumea ciuleste urechile si vrea sa afle mai mult.

    Matt Haig s-a hotarat sa faca o trecere in revista a evenimentelor care au loc atunci cand mari grupuri internationale lanseaza branduri care esueaza spectaculos si cu pierderi financiare greu de recuperat.

    Inceputul este o istorie a procesului de branding (pe care il defineste drept “masura de protectie impotriva insuccesului”, un mod de a “pre-vinde” produsul sau serviciul), o inseriere a pacatelor de moarte ale brandingului (amnezia, vanitatea, megalomania, oboseala, paranoia si, in fine, irelevanta) si o enumerare a ideilor preconcepute in domeniu, cum ar fi “daca un produs este bun, el va avea succes”, “companiile mari vor avea mereu succes de brand” sau “brandurile puternice sunt cladite pe publicitate” (publicitatea sustine brandurile, dar nu le poate ridica de la zero).

    Urmeaza apoi povestea propriu-zisa, care beneficiaza de o abordare amuzanta, desi realitatea din spatele ei nu e deloc vesela. Descrierea pericolelor potentiale care ar trebui sa ne puna in alerta cand e vorba despre brandul nostru personal se citesc fara incrancenare si cu sentimentul ca niciodata nu e totul pierdut.

    Matt Haig, "Mari esecuri ale unor branduri renumite", Editura Meteor Press, Bucuresti, 2008

  • Coca-Cola, cel mai popular brand online

    “Cel mai important motiv pentru care am realizat studiul este faptul ca internetul este utilizat din ce in ce mai des, vorbim tot mai mult de bugete de publicitate pentru mediul online si voiam sa avem niste date despre brandurile promovate”, spune Catalin Emilian, Operations Manager la Gemius Research Romania care adauga ca se va incerca realizarea studiului in fiecare an.

    Criteriile de selectie au fost alese de utilizatori, pentru acestia cele mai importante fiind: calitatea (85%), increderea (51%),diferenţierea de celelalte branduri – 46%, prestigiu 38%, popularitatea- 26%, modernitatea- 14%.

    “ Dimensiunile acestea sunt importante pentru internautii romani, conform datelor colectate de studiu. Vox populi, cu alte cuvinte. Cred ca daca va fi continuat si imbunatatit, studiul va intra in detalii pe fiecare dintre ele, incercand sa determine ce inseamna calitate, care sunt sursele de incredere, cele de diferentiere”, spune Stefan Liute, Strategy Director la agentia de branding Grapefruit.

    Cele doua branduri internatioanele Coca-Cola si Nokia conduc si in clasamentul increderii fiind urmate apoi de Mercedes. In ceea ce priveste popularitatea brandurilor romaneşti, primul loc este ocupat de Dacia, dupa care urmeaza Arctic si Ursus.

    Producatorul de automobile este de asemenea lider din punct de vedere al increderii, clasament in care este urmat de Artic si BCR, dar si in privinta prezenţei online, top in care este urmat de BCR si Domo.

    “Ma surprinde placut dominatia clara a brandului Dacia in termeni de popularitate, incredere si prezenta online. Ma asteptam ca in top zece pe fiecare dintre aceste dimensiuni sa existe branduri de IT si/sau telecom pe pozitii fruntase, ceea ce nu se intampla. Doar Romtelecom apare in topul de prezenta intre brandurile romanesti, iar Vodafone si Orange sunt umar la umar in aceeasi dimensiune si aceeasi jumatate de top, dar printre brandurile globale”, spune Liute.

    In topul brandurilor romanesti si straine care exista exclusiv online, clasamentul realizat spontan de internauti este dominat de Google si Yahoo, urmate de eMag.ro.

    Clasamentul bancilor si al companiilor de asigurari este condus de ING, BCR, BRD, iar la categoria cosmetice si produse de ingrijire personala pe primele locuri se afla Nivea si Avon, urmate de L’Oreal.

    Topul brandurilor mentionate spontane din sectorul IT este format din Microsoft, Apple, HP, iar cel al automobilelor din BMW, Mercedes-Benz si Audi.

    Orange este lider in categoria brandurilor de telecomunicatii, urmat de Vodafone si Romtelecom, iar in clasamentul produselor electronice cele mai cunoscute branduri sunt Sony, Philips si Panasonic.
    Studiul a fost realizat in perioada 7-13 februarie pe un esantion de 2.092 de respondenţi si este reprezentativ pentru persoanele intre 18-45 de ani.

  • Coca-Cola creste in Ungaria

    Din aceasta suma, aproape 2 milioane de euro vor fi obtinute din fonduri europene. Coca-Cola a castigat o licitatie de proiecte in cadrul Programului Operativ de Dezvoltare a Economiei, cu finantare europeana.

    Fabrica din Dunaharaszti, unde va fi derulata investitia, a fost construita in 2002, cu o investitie de 15 milioane de euro.

    Aici opereaza doua linii de imbuteliere si zece centre regionale de distributie, numarul angajatilor fiind de 1.300. In total, Coca-Cola a investit in Ungaria in jur de 400 de milioane de euro pentru construirea si dezvoltarea capacitatilor de productie detinute.

  • Conturi, branduri, oameni mari

    Daca ar fi sa facem o simpla socoteala, primele patru au investit in total in publicitate anul trecut peste 550 de milioane euro la rate-card. Bani care insa nu se pierd, se reintorc in companii sub forma de profit.

    Inainte insa bugetele ajung la agentiile de publicitate, care dezvolta campaniile de promovare. Conturile mari se castiga in urma unor pitch-uri dificile. Anul acesta, pe piata au fost organizate putine pitch-uri pentru companii mari. Unul dintre acestea a fost cel pentru contul Vodafone, care a ramas in continuare la McCann Erickson. Acesta, impreuna cu contul Coca-Cola, aduc in jur de 30 de milioane de euro la cifra de afaceri a agentiei, care anul trecut a fost de 60 de milioane de euro. Ca urmare, dincolo de faima pe care o castiga agentia daca are in portofoliu un cont de o asemenea amploare, businessul acesteia e principalul beneficiar.

    Nu trebuie neglijat insa faptul ca, pe cat brandul e mai important, pe atat cresc bataile de cap ale agentiei. Mai exact, ale Account Managerului, omul de legatura cu directorul de marketing sau brand managerul din cadrul companiei.

    Relatia dintre agentie si companie trebuie sa fie una foarte buna, pentru ca ambele parti vor sa-si minimizeze riscurile cat mai mult. Pe langa relatia profesionala care se impune sa fie una fructuoasa pentru binele ambelor companii, relatia personala este, de asemenea, extrem de importanta. O intalnire intre agentie si client este, de fapt, o intalnire intre doua persoane, cu posibile caractere diferite, care trebuie sa colaboreze pentru acelasi obiectiv: binele brandului.

    Privita din afara, relatia pare a fi una de succes daca e sa judecam dupa rezultatele si eficienta campaniilor. Insa munca din spate este presarata cu foarte multe momente mai mult amare si de putine ori foarte dulci. Motivele divergentelor sunt nenumarate. Cel care da cele mai mari batai de cap pare a fi brief-ul – acele informatii pe care compania trebuie sa le trimita agentiei si in care trebuie sa specifice conceptul, obiectivele, limitele si responsabilitatile in cazul unei anume campanii. Dar de cele mai multe ori, acesta este neclar sau lipseste cu desavarsire. Sophie Petrova, Senior Brand Manager Nutriday, unul dintre brandurile Danone, spune ca cel mai important lucru intr-un brief este claritatea. "Am lucrat opt ani in publicitate si stiu cat este de dificil sa primesti un brief neclar. Cateodata, nici noi, oamenii de marketing, nu stim exact ce vrem si credem ca daca dam agentiei o simpla foaie de hartie pe care o numim brief ne justificam munca. Trebuie sa fim insa foarte, foarte precisi. Se intampla uneori ca nici noi sa nu stim ce vrem si atunci cerem agentiei sa ne ajute”, explica aceasta.

    Brief-ul devine cu atat mai important, cu cat sta si la baza evaluarii propunerilor creative ale agentiei. “Este greu sa obtii idei creative cand esti limitat de un brief, dar tocmai aceasta abilitate transforma o simpla idee intr-una geniala”, adauga Petrova.

    Anul trecut, Danone a investit in total in promovare 103,78 milioane de euro la rate-card. De partea de BTL – actiuni de promovare neconventionale – se ocupa de sase ani agentia Odyssey. Sumele alocate pentru aceste proiecte depind insa de fiecare produs in parte. Spre exemplu, campaniilor pentru Nutriday le sunt alocate aproximativ 20% din bugetul de promovare, in timp ce campaniilor de ATL – mijloacelor clasice de promovare- aproximativ 80%.

  • Coca-Cola, pe gustul insetatilor de muzica

    In 2002, Coca-Cola foria dadea startul la setea de muzica prin concertul lui Enrique Iglesias. Cu trei ani mai tarziu, Coca-Cola Soundwave trimitea 100 de tineri romani sa-si mai potoleasca setea la patru mega concerte din Franta, Spania, Grecia si Turcia. Anul trecut, Coca-Cola oferea “un premiu in fiecare sticla”, iar ca bonus un spectacol multimedia avandu-l ca protagonist pe Sander Kleinenberg, DJ-ul anului in Europa. Vara asta, CokeLive Festival si B’ESTIVAL-ul vor sa-i racoreasca putin chiar si pe cei mai insetati… cu multa muzica.

     

    Cum i-a venit brandului Coca-Cola setea de muzica?

    Coca-Cola a lansat “Coca-Cola sete de viata”, iar muzica e o parte importanta din viata, in special din viata tinerilor care reprezinta publicul caruia noi ne adresam. Muzica este o cale fireasca prin care putem comunica intr-un mod relevant cu ei. Coca-Cola a reprezentat intotdeauna optimism si sete de viata, iar muzica este o cale de a exprima lucrurile acestea intr-un mod tangibil. Oamenii pot sa experimenteze, sa se bucure alaturi de ceilalti intr-o atmosfera placuta.

     

    A devenit piata evenimentelor branduite din Romania una aglomerata?

    Piata evenimentelor branduite nu este una  aglomerata. Ca in orice piata exista cerere si oferta. Bucurestenii sunt putin mai rasfatati din acest punct de vedere pentru ca este vorba de o masa mare si de o piata foarte dinamica. Dupa cum se spune: aici se da tonul si ora exacta. Dar in tara sunt doar cateva evenimente in orasele mari. Pe viitor, ne putem astepta la o crestere a evenimentelor branduite nu doar in Bucuresti, dar si in restul tarii.”

     

    Ce muzica asculta consumatorii Coca-Cola?

    Consumatorii Coca-Cola asculta diferite genuri de muzica de la rock, heavy metal, pana la pop, tehno… Consumatorul Coca-Cola asculta muzica de calitate, iar noi chiar asta dorim: sa ne asociem cu oameni care asculta muzica de calitate.

     

    Coca-Cola aduce oamenii impreuna si vede intotdeauna partea frumoasa a vietii. Muzica aduce oamenii impreuna, iar daca vorbim despre partea frumoasa a vietii, trebuie sa vorbim neaparat si despre muzica. M&A si-a dorit sa afle mai multe despre ceea ce inseamna pentru brandul Coca-Cola asocierea lui cu muzica, iar pentru aceasta am stat de vorba cu Sorin Petrica, market manager Coca-Cola Romania si Moldova. Am aflat ca muzica se potriveste ca o manusa brandului, aducand beneficii importante atat companiei, cat si consumatorilor.

     

    “Ca orice om de marketing, trebuie sa-ti gasesti proiectul in care sa poti sa comunici valorile brandului. Muzica este o cale de comunicare potrivita, din simplul motiv ca oamenilor le place muzica.” In plus, ea joaca un rol important in viata tinerilor si “Poate e mult spus ca muzica iti defineste personalitatea, dar ea te ajuta sa spui lucruri despre tine intr-un mod special, nu neaparat prin cuvinte.”

     

    Muzica live se dovedeste a fi o modalitate eficienta de comunicare pentru Coca-Cola. Pe de o parte, ofera participantilor o experienta de o intensitate iesita din comun, iar pe de alta parte compania se alege cu un  awareness puternic. Chiar daca evenimentele muzicale presupun investitii foarte mari, ele se dovedesc a fi profitabile. “Nu le facem de dragul de a le face. Pana la urma, suntem intr-o intreprindere si trebuie sa generam profituri.”

     

    Vara aceasta, Coca-Cola prezinta CokeLive Festival, Clicknet by Romtelecom powered by Coca-Cola si Heineken Music prezinta B’ESTIVAL, Orange Romania si Nokia prezinta Bob Sinclar, Pepsi si Petrom prezinta “Concert pentru o lume mai curata”, Vodafone prezinta The Rolling Stones… Cu toate ca, piata din Romania pare a fi bombardata de “brand-led events”, mai este mult pana ca aceasta sa poate fi numita prea aglomerata. Deocamdata bucurestenii sunt cei mai rasfatati, dar, pe viitor, ne putem astepta atat la o crestere importanta a frecventei evenimentelor muzicale, cat si la raspandirea lor pe teritoriul tarii.

     

    “Oamenii se uita la televizor”, astfel TV-ul devine canalul ideal pentru a obtine un <reach> foarte mare. De cealalta parte sunt evenimentele muzicale, care se bucura de un impact puternic asupra participantilor, chiar daca numarul acestora este mult mai mic. Reach sau impact? “Le preferam pe amandoua”, a raspuns Sorin Petrica. Asa cum TV-ul atinge foarte multi oameni, la fel si evenimentele muzicale pot atinge foarte multi oameni prin notorietatea puternica pe care o genereaza. In plus, in cazul celor care pot sa participe la concert, vorbim si de experienta. “Nu mai  e doar <reach>,  ci si experienta. Una e sa-ti placa fotbalul, dar ratezi un meci, pentru ca nu ai putut sa mergi si una e sa te afli acolo pe stadion. Traiesti evenimentul cu totul altfel. E vorba de factorul intensiv. Daca ai fost la eveniment povestesti despre el doua-trei zile: a fost, n-a fost bine, spui  cum ti s-a parut. E altceva.”

     

    Sorin Petrica recunoaste ca exista si reclame interesante si “engaging” pe care oamenii le iau si le transpun in folclor. Parerea lui este ca advertisingul isi face jobul atunci cand trece in folclor, fie vorba de o replica,  fie vorba de  scene. “Imi aduc aminte, chiar daca nu e vorba de Coca, de replica <Antonio fa caldo>.”

     

    “O alta dimensiune Coca-Cola este ca brandul incurajeaza noile talente si le ajuta in faza lor de inceput. Prin asocierea cu muzica, Coca-Cola isi propune sa promoveze “atat nume mari, cat si nume care pot deveni mari”.

     

    “Muzica este un exercitiu nemaipomenit pentru Coca-Cola pentru ca ofera experienta. Muzica live e muzica live. O traiesti.” Dar, pe langa muzica, brandul Coca-Cola rezoneaza si cu sportul. “Sunt cele doua mari preocupari ale targetului nostru. Amandoua vorbesc despre pasiune si optimism, despre dorinta de a fi cel mai bun”. Cand rostim <Coca-Cola si sport>, ne gandim imediat la fotbal. Cu toate ca, in Romania, Coca-Cola a pierdut contractul cu Echipa Nationala in favoarea Pepsi, brandul este asociat in continuare cu fotbalul. Coca-Cola este sponsor FIFA si UEFA. Din 1974 s-a asociat cu FIFA devenind sponsor oficial al Cupei Mondiale de Fotbal. Brandul este un sustinator activ atat al fotbalului „traditional”, cat si al fotbalului feminin si de tineret. La fel ca in muzica, Coca-Cola  sprijina si tinerele talente din sport.

     

    Proiecte ca “Fotbalul s-a nascut in curtea scolii” dau elevilor de liceu sansa de a-si face remarcat talentul. Muzica, sportul si Coca-Cola au un numitor comun: pasiunea. Fie ca este vorba de un solist renumit sau doar de un fan, fie ca este vorba de un sportiv de performanta sau de un amator, cu totii actioneaza din pasiune.

     

    CokeLive Festival si B’ESTIVAL-ul din vara aceasta sunt primele evenimente de asemenea anvergura din Romania. Pentru trei zile, pasionatii de muzica pot trai in adevaratul sens al cuvantului muzica. Cele doua festivaluri reprezinta o provocare imensa pentru organizatori si vor constitui un punct de reper important. Coca-Cola mai pregateste si alte surprize, dar despre acestea vom vorbi la momentul potrivit.