BusinessMagazin

Tag: Banca Mondiala

  • Banii negri ai halatelor albe – cum au ajuns “atentiile” la opt zerouri

    “Nu stim daca cifra e reala sau nu, dar e evident pentru toata
    lumea ca circula bani nefiscalizati. Sunt de acord ca sunt multi
    bani.” Cristian Vladescu, presedintele Comisiei Prezidentiale
    pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din domeniul Sanatatii
    Publice, sustine ca banii circula pe trei paliere: dinspre pacient
    catre medic, dinspre companiile farmaceutice catre medici si
    dinspre companii catre personalul administrativ, iar “ordinea de
    marime e de fapt inversa”.

    Chiar raportul asumat de Ministerul Sanatatii constata ca
    platile informale limiteaza si ingreuneaza accesul la diferite
    servicii spitalicesti, aceasta practica actionand in multe cazuri
    ca o metoda de rationalizare de facto a serviciilor medicale
    oferite. George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a
    Medicilor de Familie, spune ca platile pacientilor catre medici nu
    sunt o problema cat timp vin din semn de recunostinta:
    “Conditionarea actului medical de cererea unor stimulente este
    inacceptabila, insa exista cazuri in care se intampla”.

    In viziunea medicului, noul sistem de coplata, prin care
    pacientii se vor vedea nevoiti sa plateasca pentru consultatiile
    oferite de medic, nu va reusi sa asigure reducerea platilor
    informale din spitale, ci eventual sa mai aduca fonduri
    suplimentare pentru unitatile de tratament. Practic, presiunea
    asupra pacientului va creste, iar in acest scenariu e greu de spus
    daca isi va mai putea permite sa plateasca. Desigur, asa cum arata
    studiul Bancii Mondiale, si traditia joaca un rol important in
    oferirea stimulentelor si, probabil, va fi greu sa se renunte la
    ea.


    Potrivit raportului Ministerului Sanatatii privind Strategia
    Nationala de Rationalizare a Spitalelor, opinia generala este ca
    majoritatea personalului sanitar da impresia, mai mult sau mai
    putin explicit, ca asteapta plata unei sume suplimentare pentru
    prestarea serviciilor medicale. In multe cazuri, aceasta
    “asteptare” este aratata treptat, incepand cu vaga sugestie si
    ajungand chiar la refuzul de a presta serviciul in cauza. Aceasta
    poate sa fie una dintre explicatiile pentru care unii pacienti din
    sectiile de chirurgie pot ramane in spital pentru un episod complet
    de internare, dar fara a fi operati. “Medicilor care nu practica
    asemenea metode nu le vine sa creada existenta acestui fenomen si
    neaga cu vehementa existenta lui”, se mai precizeaza in
    document.

    O alta latura a platilor informale vine din partea companiilor
    farmaceutice catre medici si are in vedere prescrierea anumitor
    produse farmaceutice in detrimentul altora. Si cata vreme in
    Romania un medicament din trei vandute anual este original (aflat
    sub protectia unui brevet), insa valoric, ponderea totala a acestui
    tip de medicamente este de aproape trei sferturi din piata, cu mult
    peste media din alte tari din Europa Centrala si de Est, batalia
    este tot mai mare.

    Dupa multi ani in care am devenit bolnavi de originalitate, noul
    sistem de compensare avantajeaza produsele generice, compensandu-se
    practic cel mai ieftin medicament din fiecare arie terapeutica.
    “Presiunea companiilor de medicamente originale asupra medicilor va
    creste in mod cert, iar marii jucatori au contraargumente
    suficiente pentru a putea anihila slabiciunile noilor grile”, spune
    George Haber. Medicul anticipeaza ca, cel mai probabil, vor creste
    donatiile catre spitale, ceea ce e de acceptat data fiind situatia
    dificila pe care o traverseaza, urmarindu-se ca medicii sa ramana
    in minte cu numele respectivelor produse si sa le prescrie mai
    departe.

  • Banca Mondiala: Criza a facut economiile est-europene mai dependente decat oricand fata de Vest

    “Datoriile mari ale tarilor occidentale au aruncat o umbra
    asupra economiilor central- si est-europene”, a afirmat Gill, cu
    ocazia reuniunii anuale a FMI si a Bancii Mondiale, de
    la Washington. Europa de Est si-a revenit din criza datorita
    cresterii cererii de exporturi catre Vest, care absoarbe circa trei
    sferturi din exporturile esticilor, insa acum, din moment ce in
    Occident cererea scade din cauza constrangerilor bugetare initiate
    in tari ca Germania, Franta sau Spania, continuarea redresarii in
    economiile emergente de pe continent este in pericol.

    Institutia prevede ca in 2010, cresterea in economiile emergente
    din Europa si Asia Centrala (tari ex-sovietice) va fi in medie de
    3,9%, dupa o scadere cu 5,9% anul trecut. Cresterea este atribuita
    in special tarilor unde cererea interna a reusit sa substituie
    reducerea exporturilor – Polonia, Turcia si Rusia. Somajul ramane
    insa la cote ridicate si este in crestere, in special in statele
    fostei URSS si in alte tari din zona care au ramas in urma, intre
    care Romania, Croatia si Letonia, care nu au reusit sa se intoarca
    la crestere economica. “Daca tendintele actuale persista, regiunea
    nu va putea recupera pana la sfarsitul lui 2012 locurile de munca
    pierdute in cursul recesiunii”, spune Gill.

    Pe ansamblul economiilor emergente, cele din Europa ar urma sa aiba
    performanta cea mai slaba, comparativ cu cele
    din America Latina si Caraibe (medie de circa 5% in 2010) sau din
    Asia (pentru care Banca Mondiala anticipeaza o crestere de
    9%).

    Economistul Bancii Mondiale sustine ca, pe termen mai lung, tarile
    din Est trebuie fie sa ia masuri de majorare a cererii interne, fie
    sa se bazeze pe “dinamismul” viitor al Vestului, ca sa-si poata
    mentine cresterea. “Economiile din Est sunt mai strans cuplate cu
    UE15 decat inainte de criza. Iar preturile bunurilor industriale,
    ale alimentelor, ale petrolului si ale metalelor sunt in crestere,
    ceea ce va ajuta multe tari. In altele, redresarea va fi sustinuta
    de finantari din partea institutiilor internationale si a
    influxurilor de capital privat.”

  • Romania ar putea primi pana la sfarsitul lui octombrie o transa de 360 mil. euro de la BM

    Ministerul Finantelor si o echipa de experti ai BM urmeaza sa
    finalizeze negocierile pentru eliberarea fondurilor pana la 10
    septembrie, iar propunerea va fi supusa aprobarii conducerii BM la
    19 octombrie, a declarat Rantrua intr-un interviu acordat
    Bloomberg.

    Acordarea fondurilor depinde, insa, de aprobarea de catre
    Parlament a modificarilor sistemului de pensii si a introducerii
    coplatii in asigurarile de sanatate, a adaugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BM: Romania – o destinatie atractiva pentru investitorii care vor randamente generoase pe termen lung

    “Romania ramane o destinatie atractiva pentru investitorii care
    vor randamente generoase pe termen lung, si mai putin pe termen
    scurt. Acest lucru se datoreaza costului de forta de munca redus,
    dar si proximitatii fata de alte piete europene”, a declarat Pauna
    intr-o conferinta de presa.

    Pe de alta parte, reprezentantul Bancii Mondiale mentioneaza ca
    lipsa reformelor structurale din ultimii ani, privind mediul de
    afaceri si alte sectoare, a facut imposibila atenuarea impactului
    puternic asupra PIB din 2009, cand economia s-a contractat cu 7,1%,
    dupa cresteri semnificative in anii precedenti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BM: Finantarea multilaterala, de la institutii internationale, este recomandata pentru Romania

    Reprezentantul Bancii Mondiale (BM) a spus ca ingrijorarile
    institutiei sunt in principal pe partea ajustarilor fiscale, in
    contextul in care pietele trebuie convinse ca Guvernul continua
    programul de reducere a deficitului bugetar.

    Intrebat daca Romania va contracta un nou imprumut de la Fondul
    Monetar International, Pauna a evitat sa raspunda direct la
    intrebare, aratand ca cel mai important factor este un cost redus
    de finantare, iar in acest context o finantare multilaterala, de la
    institutii financiare internationale, ar fi recomandabila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, locul doi in lume dupa usurinta cu care se infiinteaza o societate cu capital strain

    Indicele privind usurinta cu care se infiinteaza o societate
    straina, care evalueaza regimurile de reglementare pentru a
    intemeia o afacere, este de 89,5 in Romania si de 92,1 in Slovacia,
    in conditiile in care maximul este 100. La polul opus fata de
    Romania si Slovacia, se gasesc state precum Ghana, unde timpul
    necesar fondarii unei afaceri este de 72 de zile, Arabia Saudita si
    Angola, in care intemeierea unei firme dureaza cel mai mult,
    respectiv 263 de zile, adica aproape noua luni.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Peste doua treimi dintre romani pot face fata unei scaderi cu 25% a veniturilor cel mult trei luni

    Salariul mediu net a scazut in mai la Institutul pentru Economie
    Mondiala din cadrul Academiei Romane a realizat studiul in perioada
    1 – 15 mai pentru Banca Mondiala. Potrivit raportului, 49% din
    populatia cu varsta de peste 16 ani economiseste, iar economisirea
    difera semnificativ in functie de nivelul veniturilor. Motivatia
    pentru care romanii economisesc este legata in principal de
    eventualitatea aparitiei “zilelor negre” sau a unor cheltuieli
    neasteptate (pentru 78% din respondenti), de scopul de a creste
    calitatea vietii in viitor (29%) si de a lasa o mostenire copiilor
    (18,9%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania si Letonia, singurele economii din Est asteptate de Banca Mondiala sa scada in 2010

    In ultimul raport asupra
    perspectivelor economice globale, publicat miercuri, institutia
    financiara estimeaza ca Romania va termina anul in curs cu un
    deficit bugetar de 5% din PIB, situatie care se va pastra si in
    urmatorii doi ani.


    Vedeti aici alte estimari de crestere economica pentru
    2010.

    In raportul precedent din ianuarie asupra perspectivelor
    economice globale, Banca Mondiala prevazuse pentru Romania o
    crestere a PIB de 0,5% in 2010 si de 4,2% in 2011, respectiv un
    deficit bugetar de 4,9% din PIB anul acesta si de 5,5% la anul.

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est si al tarilor din Asia
    Centrala, Romania si Letonia sunt singurele tari pentru care Banca
    Mondiala prevede scadere economica anul acesta – in Letonia cu
    3,5%. In rest, toate celelalte economii ar urma sa creasca,
    inclusiv Moldova (2,5%), Albania (3%) si Bosnia (4%). De notat ca
    anul trecut, Romania a avut un declin al PIB de 7,1%, in timp ce
    Letonia s-a remarcat printr-o prabusire economica de 18%, de
    departe cea mai mare din Europa.

    In Europa, toate tarile din zona euro ar urma sa aiba crestere
    in 2010, cu exceptia Spaniei (-0,8%), a Irlandei (-1,3%) si a
    Greciei (-3,5%). La fel si tarile nordice, cu exceptia Islandei
    (-2,2%).

    Dupa un declin global al economiei cu 2,1% anul trecut, Banca
    Mondiala prevede o crestere economica mondiala in 2010 si urmatorii
    doi ani intre 3,3% si 3,5%, avand ca locomotiva tarile in curs de
    dezvoltare (in termenii BM, acestea includ si economiile
    emergente), cu o rata medie intre 6% si 6,2%. Economiile dezvoltate
    ar urma sa aiba in acelasi interval un avans intre 2,3% si
    2,7%.

    Institutia are in vedere insa si un scenariu pesimist, in care
    restrictiile fiscale accentuate in tarile dezvoltate vor taia peste
    1% din cresterea economica a acestora in 2010. Riscul cel mai mare
    este insa ca aversiunea la risc a investitorilor fata de problema
    datoriilor publice si a deficitelor din tarile dezvoltate ale UE sa
    determine (sau sa fie determinata de) intrarea in incapacitate de
    plata sau restructurarea datoriilor intr-una sau mai multe din
    tarile cele mai expuse (Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia si
    Spania). Aceasta ar afecta solvabilitatea mai multor banci din
    afara acestor tari si ar antrena nu numai intrarea in recesiune a
    tarilor dezvoltate in 2011, ci ar influenta si economia altor zone,
    ca America Latina.

    In ce priveste redresarea in Europa, Banca Mondiala noteaza ca
    aceasta va fi mai lenta “in tarile care au intrat in criza cu
    deficite de cont curent mari (Bulgaria, Letonia, Lituania) sau cu
    deficite si datorii private sau publice inalte (Ungaria, Romania),
    din cauza marjei limitate de actiune a guvernelor” in directia
    stimularii economiei.

  • Banca Mondiala: Cea mai dificila faza a crizei a fost depasita

    Cele mai recente estimari al BM referitoare la evolutia
    economiei globale au fost anuntate in ianuarie.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Numere cu adevarat mari

    200.000.000.000.000 este un numar mare si daca este vorba de
    dolari inseamna, intr-un fel, si mai mult. O sa intelegeti la ce ma
    gandesc privind harta care insoteste materialul; este vorba de o
    harta a lumii unde marimea statelor este influentata de valoarea
    datoriei externe. Harta, care nu reprezinta un concept nou, a fost
    realizata de SASI Research Group de la Universitatea din Sheffield.
    Statele verzi si mici au ponderea datoriei externe in PIB sub 30%,
    cele cu galben si mai umflate intre 30 si 60%, iar cele rosii au o
    datorie externa de peste 60% din PIB. Astfel familiarizati, putem
    observa lesne o societate occidentala superindatorata. Niste numere
    grozav de mari, daca e sa privim doar rosul labartat care acopera
    Europa. In astfel de cazuri, numerele isi pierd oarecum din
    relevanta, este de ajuns sa stim ca sunt mari si cresc
    intr-una.


    Un alt numar mare, dar intr-o alta nota, este 35.000.000. Este
    numarul persoanelor care sunt amenintate de saracie din cauza
    crizei, conform estimarilor unor economisti de la Banca Mondiala,
    in Europa si Asia Centrala. Acest lucru reprezinta practic o
    anulare a castigului inregistrat in perioada 1998 – 2008, cand in
    jur de 50 de milioane de cetateni din Europa Centrala si de Est,
    precum si din spatiul ex-sovietic si Turcia au inregistrat o
    crestere a veniturilor suficient de mare incat sa urce in zona
    clasei de mijloc. Fata de estimarile dinaintea crizei, Romania ar
    putea inregistra o crestere a saraciei de 9 – 12%, conform
    estimarilor specialistilor Bancii Mondiale, la fel ca in Ucraina,
    Turcia sau Croatia, in timp ce numarul persoanelor afectate de
    saracie in Polonia si Bulgaria ar creste cu 3 – 6%.

    Al treilea numar mare este 11,9. Adica procentele cu care a crescut
    economia Chinei in primul trimestru al anului. Unii vorbesc despre
    o supraincalzire a economiei chineze, dar, personal, cred ca
    disciplina de partid va gasi resurse sa depaseasca orice astfel de
    neplacere. Spun asta cu un oarece zambet, iar cresterea economica
    chineza am prezentat-o pentru comparatia utila si necesara cu
    degringolada restului lumii.

    Studiind harta celor de la Sheffield, vom gasi cu greu Romania,
    pentru ca este verde si mica; este numai un joc al numerelor,
    pentru ca am putea ajunge in scurt timp in situatia de a ne
    ingalbeni sau, de ce nu?, inrosi de-a binelea.

    Pentru ca nimeni nu vorbeste despre ce va face Romania in momentul
    in care banii se vor termina si cand FMI sau Uniunea Europeana vor
    avea pe cap chestii mai apasatoare decat situatia economica a
    Romaniei. Creditele acordate Romaniei sau pachetul de salvare a
    Greciei nu reprezinta nimic altceva decat o modalitate de a mai
    cumpara ceva timp. Timp pana la momentul in care banii se vor
    dovedi prea greu de gasit sau prea scumpi sau plecati spre alte
    zone ale globului. Iar economia isi va reveni greu, nu avem de ce
    sa nu il credem pe Andrew Haldane.

    Toate numerele mari pe care le-am insirat pana acum se vor traduce,
    cat de curand, in cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli. Este
    inevitabil: pastrand actualele ritmuri, ponderea datoriilor in PIB
    risca sa atinga cresteri de 300 – 400% in numai un deceniu. Nimic
    altceva nu ajuta, nici programele Rabla, nici intentiile de
    autostrazi, nici intentiile de a reduce personalul din
    administratii, nici jongleriile cu cifre. Cresteri de taxe si
    reduceri de cheltuieli, atat.

    I-as propune premierului Emil Boc sa isi atarne, in loc de harta
    lumii, pe peretele biroului, harta de la Sheffield. Si sa
    urmareasca cum Romania cea mica si verde se va mari virand spre
    galben si
    se va mari trecand spre rosu si se va mari si gata.