BusinessMagazin

Tag: produse

  • O firmă din San Francisco vrea să scoată ouăle de pe piaţă

    “Avantajul este costul de producţie, iar noi suntem cu 48% mai eficienţi decât producătorii obişnuiţi. Preţul de vânzare pentru ouă provine din hrana găinilor. Singurul mod prin care fermierii ar putea să concureze cu preţurile noastre ar fi să găsească o metodă de a nu a mai hrăni găinile”, a spus Josh Tetrick, CEO al Hampton Creek, relatează Businessinsider.com.

    Antreprenorul american a obţinut de curând a doua rundă de finanţare, în valoare de 23 milioane de dolari, de la fondul chinez de investiţii Horizon Ventures. El a spus că a primit numeroase oferte, însă a ales un fond din China pentru că vrea să profite de relaţiile pe care investitorii le au în Asia; China, spre exemplu, asigură 38% din producţia de ouă la nivel mondial.

    Cel mai bine vândut produs al companiei este maioneza bazată pe înlocuitorul de ouă. Aceasta este deja comercializată în mai multe magazine, iar o unele dintre cele mai mari lanţuri de fast-food şi-au anunţat deja intenţia de a o folosi în prepararea sandwich-urilor.

    Departamentul de Research & Development al Hampton Creek lucrează momentan la testarea unui nou produs care să ia locul omletei.

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.

  • Ideea închiderii supermarketurilor în week-end, respinsă de deputaţi din Comisia de agricultură

     Deputatul PNL Marin Anton, vicepreşedinte al Comisiei de agricultură, a anunţat că intenţionează să propună o iniţiativă legislativă care să modifice legea 322/2009 privind comercializarea produselor alimentare, organizând la Comisia de agricultură o dezbatere în acest sens.

    Discuţiile vor continua peste o lună.

    Anton consideră că legea actuală favorizează foarte mult politica supermarketurilor, care “au o poziţie de forţă” faţă de producătorii autohtoni, şi susţine că trebuie aduşi, “într-un fel sau altul”, comercianţii români şi supermarketurile pe poziţii de egalitate.

    Deputatul PNL vrea ca supermarketurile să fie închise începând de sâmbătă de la ora 14.00 până luni dimineaţă, arătând că acest lucru ar încuraja produsele româneşti care se vând în pieţe şi că această practică există în ţările europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile de consum au crescut cu 0,9% în ianuarie. Care sunt produsele cu cele mai mari scumpiri

     Astfel, preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare s-au majorat cu 0,9% fiecare, iar tarifele serviciilor au avansat cu 0,7%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la legume (cu 6,37%), fructe (1,57%), gaze naturale (1,17%) şi combustibili (1,12%). Tarifele serviciilor poştale au urcat cu 5,49%, iar cele de telefonie cu 1,3%, în acelaşi ritm cu transporturile aeriene.

    “Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2014 faţă de decembrie 2013 este 100,85%, iar faţă de ianuarie 2013 este 101,06%. Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (februarie 2013 – ianuarie 2014) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2012 – ianuarie 2013), determinată pe baza IPC este 3,6%”, arată INS, într-un comunicat.

    Banca Naţională a României a majorat săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an la 3,5%, cu 0,5 puncte peste estimarea din noiembrie 2013, când banca centrală nu a luat în calcul creşterea accizelor din curs şi inflaţie, precum şi acciza suplimentară la combustibili, iar pentru final 2015 a anunţat o prognoză de inflaţie de 3,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour vinde flori online în parteneriat cu floridelux.ro şi vrea colaborări pe foto şi vinuri

     “Este o etapă în care intră carrefour-online.ro, secţiunea market place, respectiv capacitatea noastră de a face parteneriate pe termen lung cu furnizori specializaţi, pentru a aduce şi dezvolta la maxim sortimentul de produse. Credem în potenţialul online al Carrefour România, în ultimele şase luni am cvadruplat numărul clienţilor carrefour-online.ro şi astăzi am ajuns la limita maximă de capacitate ca livrări la domiciliu”, a declarat Vlad Ardeleanu, director formate de crestere şi noi direcţii de dezvoltare al Carrefour România.

    Magazinul online are o gamă de 15.000 de produse disponibile la comandă, atât pe food, cât şi non-food.

    El a arătat că retailerul are patru direcţii de dezvoltare pentru carrefour-online.ro, respectiv dezvoltarea părţii de customer service, extinderea sortimentaţiei, inclusiv prin parteneriate cu furnizori specializaţi, creşterea capacităţii de livrare şi dezvoltarea site-ului.

    În ceea ce priveşte încheierea de parteneriate, Ardeleanu a precizat că serviciile furnizorului trebuie să fie iniţial certificate de un sistem dezvoltat de Carrefour.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii farma vor renunţa la investiţii în acest an din cauza creşterii taxei clawback

     “Subfinanţarea din sistemul de sănătate a ajuns la un nivel nesustenabil, producătorii de medicamente nu mai pot susţine din singuri, prin plata taxei clawback, deficitul de finanţare. Nivelul taxei clawback în trimestrul patru a ajuns la un nivel de 20% din vânzările producătorilor de medicamente, asta înseamnă că plătim, pe lângă cota unică de 16%, încă de 20% din cifra de afaceri.

    Discutăm despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiţi să oprim toate investiţiile în anul 2014 până ce se va găsi o soluţie pentru această taxă clawback”, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.

    El a arătat că în ultimul trimestru al anului trecut taxa clawback a crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, sumă pe care producătorii nu şi-au bugetat-o.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul mediu a crescut în decembrie cu 6,7% faţă de luna anterioară. Care sunt domeniile cu cele mai mari creşteri

     “În luna decembrie 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat creşteri faţă de luna noiembrie 2013 ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârşitul de an şi pentru performanţe), sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Cele mai mari creşteri ale câştigului mediu net au fost în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (26,7%), în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (între 21% şi 23,5%), în transporturi pe apă, telecomunicaţii, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (între 18% şi 19,5%), respectiv în industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor din tutun (între 15% şi 18%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • Panasonic înregistrează cea mai mare creştere a profitului din ultimii patruzeci de ani

    Venitul net al companiei a fost de 730 milioane dolari în condiţiile în care analiştii estimaseră suma la 440 milioane dolari. Aflat în cel de-al doilea an al mandatului său, Preşedintele Kazuhiro Tsuga a început orientarea către produse destinate caselor şi maşinilor pentru a accelera revenirea companiei, după ce gigantul japonez a înregistrat ani consecutivi cu pierderi.

    Atât unitatea de producţie pentru baterii (furnizate către companii auto precum Toyota) cât şi cea pentru aparatură audio-video au trecut pe profit, iar conducerea Panasonic a anunţat că va continua restructurările , respectând planul de a elimina diviziile neprofitabile până în martie 2016.