BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Ce fonduri obţine România de la UE între 2014-2020 şi de ce Băsescu vorbeşte de „succes“, iar Ponta de „eşec“

    Sursa: Ziarul Financiar

    România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%. Premierul ignoră această creştere procentuală şi face trimitere la un proiect discutat toamna trecută (la precedentul summit UE dedicat bugetului, soldat cu un eşec) potrivit căruia România ar fi urmat să primească în jur de 48 mld. euro în total. Aşadar, spune premierul, România nu a câştigat nimic, dimpotrivă, a pierdut 9 mld. euro. Preşedintele a revenit ieri cu noi argumente (din punctul său de vedere) pentru a demonstra că avem de-a face cu un succes în cazul României pentru că ea a obţi­nut o creştere de 18% a fondurilor, în condiţiile în care bugetul general al UE a scăzut cu 3,5%, de la 994 mld. euro între 2007-2013 la 960 mld. euro (pe angajament de plăţi) între 2014-2020. România are cea mai mare creştere de buget, în procente, dintre toate ţările Uniunii, spune Băsescu, care adaugă: „Nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă“. Cu alte cuvinte, spune Băsescu, România a obţinut maxim ce se putea obţine în ceea ce priveşte fondurile de coeziune pentru că a fost greu să primească 2 mld. euro în plus pe coeziune (21,8 mld. euro, faţă de 19,8 mld. euro în exerciţiul financiar multianual curent), în condiţiile în care rata de absorbţie pentru fondurile din intervalul 2007-2020 este la pământ. banilor UE (2014-2020.

     

  • Cum s-au metamorfozat cele “peste” 43 de miliarde de euro anunţate de consilierii lui Băsescu, în doar 39,8 mld. euro pe care îi primeşte România de la UE între 2014-2020

    Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.

    Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze

    Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020,  950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România  ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).

    Mai multe pe zf.ro

  • Noapte albă la Bruxelles: aproape 18 ore de negocieri şi niciun acord pe bugetul UE

    Lucrările Consiliului European unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 au fost reluate la Bruxelles, după o noapte albă de negocieri. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy i-a reconvocat pe şefii de state sau de guverne ai UE, vineri, la ora 6.30, ora locală (7.30 ora României) după aproape 18 ore de negocieri întense la finalul cărora încă nu se ajunsese la un acord. Lucrările Consiliului ar fi trebuit să înceapă vineri la ora 15.00 ora locală, dar au fost amânate de trei ori. Întâlnirea a început abia seara după ora 20.00 ora locală (21.00 ora României) şi au ţinut până în zori, iar după o pauză au fost reluate. Nu ar fi pentru prima dată când liderii UE pierd nopţile, dar această întâlnire este una dintre cele mai tensionate din istoria Uniunii. Dacă astăzi se ajunge la un acord, ar fi pentru prima dată în istoria UE când bugetul Uniunii nu creşte, ci scade semnificativ. Oricum, compromisul va fi la limită. Deocamdată, nici cei care vor reducerea drastică a bugetului (invocând criza economică), nici cei care vor mai mulţi bani (invocând nevoia de a grăbi atingerea mediei de bunăstare a Uniunii) nu renunţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Negocieri la sânge pentru bugetul pe termen lung al Uniunii Europene: Germania este fixată pe austeritate, în timp ce România şi Polonia luptă pentru protejarea alocărilor naţionale

    Rezultatul întâlnirii de două zile este cu atât mai impor­tant cu cât Eu­ropa trebuie să dove­deas­că unitate în fa­ţa cri­zelor şi are nevoie de toa­te resursele pentru a repune pe pi­cioare eco­nomiile şi a depăşi astfel unul din cele mai grave efecte ale recesiunii, şo­majul record. Pe de o parte, dintre actorii cu greutate, Germania şi Marea Britanie ţin cu dinţii de ideea unui buget restrâns pen­tru 2014-2020 care să nu sfideze eforturile de consolidare bugetară făcute de multe din­tre statele comunitare. De cealaltă par­te, Franţa nu este dispusă să lase reduse fon­durile destinate agriculturii deoarece este cel mai mare destinatar al acestora, iar Comisia Europeană se teme că mai pu­ţini bani vor frâna revenirea economiilor atât de necesară pentru crearea de locuri de muncă şi reducerea şomajului. Summitul de joi şi vineri vine după eşecul discuţiilor din 22-23 noiem­brie 2012, la care nu s-a ajuns la un acord final, însă s-a acceptat o reducere totală de 100 de miliarde de euro faţă de propu­ne­rea iniţială a CE de 1.033 miliarde de euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Express: 8 din 10 britanici ar dori menţinerea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor

    Aproape opt din zece (79%) persoane chestionate în cadrul unui sondaj comandat de “Get Britain Out”, un grup britanic antieuropean de lobby, doresc menţinerea restricţiilor impuse României şi Bulgariei, în contextul unor temeri privind venirea un val de imigranţi, relatează Express în pagina online. “Get Britain Out” apreciază că sondajul arată că britanicii vor să preia controlul asupra frontierelor ţării lor. “La nivelul tuturor partidelor, regiunilor şi grupurilor demografice, publicul cere Guvernului să menţină controlul asupra imigraţiei din România şi Bulgaria”, a declarat Tim Aker, purtătorul de cuvânt al organizaţiei. “Problema este că regulile privind libera circulaţie în UE permit oricui din Uniune să vină să trăiască în Marea Britanie”, a subliniat el, adăugând că imigranţii sunt “eligibili” să primească locuinţe şi ajutoare sociale fără să fi contribuit la buget, iar premierul David Cameron nu poate renegocia legislaţia care le acordă aceste drepturi. “Acest sondaj arată că poporul britanic vrea să ia înapoi controlul asupra frontierelor, iar singurul mod de a face acest lucru este ieşirea din UE”, a subliniat Aker.

    Mai multe pe gandul.info

  • Premierul Marii Britanii: ieşirea ţării din UE nu este ceva de „neimaginat“

    “În mod clar, orice scenariu este posibil pentru Marea Britanie. Suntem responsabili de propriul nostru destin. Putem face propriile alegeri. Cred că alegerea pe care ar trebui s-o facem este să rămânem în UE, să fim membri ai pieţei unice şi să maximizăm influenţa noastră în Europa”, a declarat Cameron săptămâna aceasta în Camera Comunelor. Dar, deşi premierul britanic a asigurat că nu susţine părăsirea UE, el a adăugat că există anumite aspecte de care Marea Britanie este nemulţumită în relaţia cu Uniunea şi că ţării nu ar trebui să-i fie teamă să îşi susţină punctul de vedere. Aceasta este prima dată când un premier al Marii Britanii afirmă public că ia în considerare posibilitatea ieşirii din UE.

    Mai multe pe zf.ro

  • Uniunea Europeană ar putea porni în ofensivă contra ţărilor europene care restricţionează circulaţia capitalului

    Oficialii UE sunt îngrijoraţi că autorităţile de reglementare din unele ţări membre au răspuns la criza dato­riilor din zona euro prin izolarea sistemelor bancare naţionale, ceea ce contravine unui principiu fundamental al UE, acela al pieţei unice pentru serviciile financiare, neîngrădite de graniţele dintre state. Principalele autorităţi de reglemen­tare care ar putea fi vizate de UE sunt cele din Germania şi Marea Britanie pentru că acestea au adoptat măsuri prin care au descurajat băncile euro­pene să îşi transfere fondurile în ţările de origine. Oficialii UE au în vedere luarea unor măsuri legale împotriva guvernelor care au adoptat politici prin care s-au încălcat regulile pieţei unice.

    Mai multe pe zf.ro

  • SUA au devenit cea mai mare piaţă de export a Chinei, depăşind Uniunea Europeană

    “Anterior a fost Uniunea Europeană, acum este SUA”, a declarat, marţi, un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului la o conferinţă de presă lunară. Oficialul nu a oferit cifre, dar, potrivit datelor autorităţii vamale chineze, exporturile către SUA s-au ridicat la 289,3 miliarde de dolari în ianuarie-octombrie, iar cele către UE la 276,8 miliarde de dolari. Exporturile Chinei au înregistrat o încetinire în acest an, din cauza incertitudinilor privind economia mondială. Livrările la extern au urcat cu 20,3% în 2011, în timp ce în primele zece luni ale acestui an avansul se situează la 7,8%, sub ţinta statului de 10%. Investiţiile Chinei în străinătate, excluzând sectorul financiar, au crescut cu 25,4%, însă cele în Europa au înregistrat un declin de 20,9% în primele zece luni.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • PREMIILE NOBEL 2012: Uniunea Europeană a primit premiul Nobel pentru pace

    “UE şi strămoşii săi au contribuit de peste şase decenii la promovarea păcii, reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în Europa”, a declarat la Oslo preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.

    Mai multe pe mediafax.ro