“Riscul real este ca toţi operatorii să devină low-cost, ceea ce înseamnă investiţii mai mici, mai puţine servicii şi locuri de muncă oferite”, a declarat a declarat directorul general al grupului francez, Stephane Richard, pentru publicaţia Journal de Dimanche. Comentariile lui Richard au fost făcute într-o perioadă turbulentă pentru piaţa franceză de telecomunicaţii, a treia ca mărime în Europa, unde operatorii deja existenţi, fosta companie de stat France Telecom, SFR, deţinut de grupul Vivendi, şi Bouygues Telecom, încearcă să îşi protejeze profiturile de compania Iliad, specializată în servicii broadband.
Tag: Franta
-
Unde se duc banii din bugetul UE
Aceasta, susţin analiştii Deutsche Bank, are impact în potenţialul de dezvoltare pe termen lung pentru statele beneficiare. Fondurile de coeziune stimulează creşterea economică, prin finanţarea unor măsuri orientate spre sporirea cererii, în timp ce fondurile pentru politica agricolă nu promovează creşterea, ci doar compensează dezechilibre rezultate din reforme structurale care au afectat sectorul agricol din ţările respective.
Presiunile asupra bugetului comunitar generate de criza datoriilor şi de pachetele de salvare pentru ţări ca Grecia sau Portugalia, în condiţiile în care recesiunea ameninţă Europa, iar dezechilibrele structurale între ţări sunt considerabile, pot alimenta tensiuni politice în UE. Cu cât o ţară se găseşte într-o situaţie mai dificilă din punct de vedere economic, cu atât va cere fonduri mai mari. De cealaltă parte, ţările puternice ale UE, care contribuie cel mai mult la bugetul comunitar, ar putea reclama o putere mai mare de decizie în fixarea direcţiilor viitoare de evoluţie ale Uniunii, consideră analiştii germani.
Graficul nu include plăţile pentru preaderare. Procentele se referă la bugetul UE pe 2011 şi sunt exprimate ca pondere din venitul naţional brut – VNB (care reflectă veniturile obţinute de unităţile economice naţionale indiferent de locul de desfăşurare a activităţii), nu din PIB (care reflectă rezultatele activităţii economice pe teritoriul ţării). VNB este indicatorul folosit de UE pentru proiectarea contribuţiei totale a fiecărui stat membru la bugetul comunitar.
-
Avalanşa scăderilor de rating îngroapă Europa
Fondul European pentru Stabilitate Financiară “are suficiente mijloace ca să-şi onoreze angajamentele actuale şi viitoare care decurg din programele de ajustare ale ţărilor zonei euro”, a declarat Klaus Regling, CEO al Fondului, comentând decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul acestuia de la AAA la AA+, după ce a tăiat în acelaşi fel ratingurile a nouă ţări din zona euro. “Fondul are suficienţi bani ca să reuşească”, a tradus ministrul francez al bugetului, Valerie Pecresse.
Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) a fost înfiinţat ca să susţină, prin vânzări de obigaţiuni garantate de statele puternice ale zonei euro, ţările cu probleme – Grecia, Irlanda şi Portugalia, confruntate cu imposibilitatea de a se mai finanţa de pe piaţă din cauza dobânzilor înalte. Ratingul AAA căpătat de fond la înfiinţare a fost susţinut de faptul că principalii săi contributori – Germania, Franţa, Austria, Olanda, Finlanda sau Luxemburg – beneficiau de rating AAA. EFSF, pornit o capacitate iniţială de finanţare de 440 de miliarde de euro, ar urma să fie dublat din iulie de un fond permanent, un fel de FMI european (Mecanismul European pentru Stabilitate), de capitalizarea căruia se vor ocupa guvernele europene. Cum se ştie, criza datoriilor s-a acutizat anul trecut atunci când a apărut pericolul ca închiderea de către pieţele financiare a accesului pentru Spania sau Italia să împovăreze Fondul cu nişte programe de salvare mai scumpe decât toate resursele aflate la dispoziţia lui.
Decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul Franţei şi al Austriei la AA+ şi de a ataşa perspectivă negativă ratingului pentru ultimele trei ţări menţionate mai sus lasă însă Germania în postura de ultim mohican al puterii financiare a Europei, cu efect dublu – o presiune sporită pe finanţele Germaniei şi scăderea consecutivă a capacităţii fondului de a atrage resurse, reducând eligibilitatea obligaţiunilor emise de fond drept colateral la licitaţiile de credite organizate de Banca Centrală Europeană. “Angajamentele EFSF nu mai sunt susţinute de garanţii din partea unor state membre ale zonei euro notate cu rating AAA de Standard & Poor’s sau de titluri notate cu AAA şi nu există suplimentări de credit suficiente ca să contracareze ceea ce noi considerăm o scădere a capacităţii statelor respective de a obţine finanţare”, a conchis agenţia de rating.
În privinţa suplimentării fondului, nici nu se pune problema, a replicat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, pentru că garanţiile de care dispune acum sunt suficiente pentru necesităţile din următoarele luni (Germania contribuie cu garanţii în valoare de 211 miliarde de euro). Ba mai mult, cancelarul Angela Merkel a şi spus că ea “a fost întotdeauna de părere că EFSF n-are neapărat nevoie de rating AAA”, conform Bloomberg. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a adăugat însă, conform AFP, că va fi nevoie ca ţările rămase cu cel mai mare rating să-şi majoreze contribuţiile, “dacă vrem să avem parte de aceleaşi dobânzi şi de aceeaşi capacitate de creditare”. Şi e previzibil că o creştere a poverii pe umerii Germaniei, în condiţiile în care tocmai bate la uşă aprobarea viitorului pachet de salvare pentru Grecia, estimat la 130 de miliarde de euro.
Analiştii Crédit Agricole notează că implicaţiile imediate ale acţiunilor Standard & Poor’s vor rămâne limitate (ceea ce s-a şi văzut (Japonia tocmai a cumpărat, imediat după scăderea ratingului EFSF, titluri în valoare de 1,5 mld. euro emise de acesta, iar oficialii niponi şi-au exprimat încrederea în el), mai ales că investitorii deja se aşteptau la astfel de retrogradări, care n-au fost un şoc pentru ei. “Implicaţiile politice pe termen lung sunt mai puţin evidente, în special pentru Germania şi Franţa, în perspectiva următoarelor reuniuni la vârf care vor decide viitorul politicii fiscale în UE”, arată Frederik Ducrozet şi Hervé Goulletquer, analişti ai Crédit Agricole.
“Reducerile de rating vor accelera procesul de integrare fiscală, ducând la un pact fiscal mai dur decât cel avut în vedere până acum, iar aria lui de acţiune va fi rapid lărgită spre a cuprinde măsuri de stimulare a creşterii şi reforme instituţionale”, afirmă analiştii francezi. La sfârşitul acestei luni, oficialii zonei euro şi ai UE ar urma, într-adevăr, să bată în cuie îndelung disputatul text al pactului fiscal care stabileşte felul cum se vor aplica limitele de deficit bugetar, sancţiunile pentru depăşirea lui şi posibilităţile de armonizare fiscală între ţările membre.
-
Sarkozy: Criza poate fi depăşită, dacă avem voinţa colectivă şi curajul să reformăm ţara
“Criza poate fi depăşită, dacă avem voinţa colectivă şi curajul să reformăm ţara. Trebuie să rezistăm, trebuie să luptăm, trebuie să ne păstrăm calmul”, a afirmat liderul francez, care are probleme de popularitate în sondaje cu trei luni înainte de alegerile prezidenţiale în cadrul cărora speră să câştige un nou mandat. Sarkozy a introdus menţinerea ratingului AAA al Franţei printre priorităţile sfârşitului de mandat şi a luat anul trecut măsuri de reducere a deficitului bugetar şi de aşsezare a datoriei publice pe o direcţie sustenabilă pe termen lung, promiţând totodată că 2012 nu va aduce noi “tăieri”.
-
Franţa intenţionează să naţionalizeze Dexia
Operaţiunea ar include Dexia Credit Local, specializată în credite pentru primării şi autorităţi locale, şi vehiculul de refinanţare Dexia Municipal Agency, scrie Les Echos. Un purtător de cuvânt al Dexia a refuzat să comenteze informaţiile.
-
Germania şi Franţa încep cursa pentru postul de economist şef al BCE
Asmussen şi Coeure devin membri ai consiliului director într-o perioadă de criză a uniunii monetare, înlocuindu-i pe germanul Juergen Stark şi italianul Lorenzo Bini Smaghi, care şi-au încheiat mandatele înainte de termen. Asmussen, în vârstă de 44 de ani, a fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe german, iar Coeure, 42, a ocupat a doua poziţie ca importanţă în Trezoreria franceză. Stark a ocupat postul de economist şef al BCE şi a demisionat din cauza opiniilor diferite de restul conducerii, în timp ce Smaghi a fost nevoit să renunţe la post în urma înţelegerii dintre Franţa şi Italia pentru preluarea postului de preşedinte al BCE de către italianul Mario Draghi. Smaghi a fost nevoit să lase loc unui francez în conducerea băncii.
-
Turcia acuză Franţa de genocid. Parisul, pe cale să piardă contracte de miliarde de euro
“Se estimează că 15% din populaţia algeriană a fost masacrată de francezi începând cu 1945. Este vorba despre un genocid”, a spus Erdogan, citat de presa fanceză care alocă spaţii ample crizei fără precedent care s-a instalat între cele două puternice ţări, ambele membre ale NATO. Premierul turc l-a atacat direct pe preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy despre care a spus că se înconjoară de islamofobi şi turcofobi şi atacă Tucia din motive personale şi electorale. Încă şi mai mult: “Dacă preşedintele Sarkozy nu ştie ce este un genocid poate să-l întrebe pe tatăl său Pal Sarkozy care a fost legionar în Algeria în anii 1940. Sunt sigur că el are multe să-i spună fiului său despre masacrele comise de francezi în Algeria .”
-
Franţa crede că Marea Britanie va participa la finanţarea FMI, deşi Londra a respins propunerea
“Nu am nicio îndoială că britanicii vor susţine FMI, din moment ce un număr mare de ţări G20 vor contribui. Marea Britanie nu vrea să salveze direct zona euro, dar dacă este vorba de susţinerea FMI, de consoliodarea FMI, vor accepta propunerea”, a declarat marţi la un post de televiziune purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Valerie Pecresse. Miniştrii Finanţelor din zona euro au adoptat luni propunerea de a consolida resursele FMI cu 150 miliarde euro, însă ţinta de 200 miliarde euro la nivelul UE propusă în urma summit-ului din 9 decembrie pare greu de atins după ce guvernul britanic a decis să nu participe la efort.