BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Va recastiga sectorul farma interesul investitorilor in 2010?

    In 2009, revenirea treptata a apetitului pentru risc al
    investitorilor a fost in general favorabila pietelor din regiunea
    Europei Centrale si de Est (ECE). Regiunea a reusit sa recupereze
    in special in a doua jumatate a anului 2009, dupa o perioada cu o
    evoluŃie sub nivelul asteptarilor, odata ce fondurile de pe pietele
    de capital emergente au inregistrat aporturi de numerar si volumele
    de tranzactionare au inceput sa se imbunatateasca. Cu toate
    acestea, pentru actiunile farma din ECE, scaderea aversiunii fata
    de risc a fost de rau augur. Ritmul de crestere al acestora nu s-a
    ridicat la nivelul celui inregistrat de catre banci, de titlurile
    imobiliare si de sectoarele ciclice, astfel incat au intrat pe
    minus in T4 2009.

    “In continuare, natura lor defensiva va fi atat in favoarea, cat
    si in defavoarea actiunilor farma din ECE. Previziunile pentru T1
    2010 arata ca investitorii vor prefera sectoarele ciclice,
    investitiile in titlurile farma urmand sa fie marginalizate. Cu
    toate acestea, deoarece conditiile economice raman fragile si
    impactul incetinirii economice va continua sa se reflecte in
    rezultatele sectoarelor ciclice, am putea asista la o
    reorientare a investitorilor catre titlurile defensive, spre
    finalul anului. In acel moment credem ca sectorul medical – si in
    special jucatorii din sectorul de generice – ar trebui sa se afle
    printre optiunile preferate”, explica Vladimíra Urbánková, analist
    pentru sectorul farma in cadrul Erste Group.

    Perspectivele sunt mai degraba incurajatoare: companiile
    farmaceutice din Europa Centrala si de Est se pot astepta la o
    revenire a cresterii pe toate pieŃele majore din regiune, inclusiv
    pe pietele care au avut cel mai mult de suferit anul trecut, cum ar
    fi Ucraina.

    Analistii Erste Group considera ca principalele companii
    farmaceutice din ECE sunt bine pozitionate si pot obtine rezultate
    solide, chiar daca – din cauza masurilor restrictive privind
    rambursarea pretului medicamentelor – s-ar putea ca ritmul sa se
    tempereze intr-o oarecare masura in comparatie cu perioada
    anterioara crizei.

  • Bursa de la Sibiu intra in lupta stransa cu BVB

    Toata crema pietei de capital romaneasca a fost prezenta
    saptamana trecuta la Sibiu mai mult pentru a se convinge cu ochii
    lor ca anuntul facut cu surle si trambite de Teodor Ancuta,
    directorul general al operatorului bursier de la Sibiu, Sibex,
    lansarea celei de-a doua piete de actiuni din Romania, are
    acoperire. Si chiar asa a fost. La scurt timp, cotatiile de
    cumparare si de vanzare ale actiunilor operatorului Sibex au
    inceput sa zburde pe ecran, semn ca momentul istoric despre care
    tot vorbea fondatorul Bursei din Sibiu in fata auditorului avusese
    loc deja si anume primele tranzactii cu actiuni Sibex (SBX)
    derulate pe platforma proprie chiar in ziua in care operatorul
    implinea 15 ani de existenta. Era pentru prima data cand se listau
    actiunile unei burse din sud-estul Europei.

    Tot atunci conducerea Sibex a lansat la tranzactionare
    contractele la termen pe cel mai cunoscut indice american, Dow
    Jones, si s-au realizat primele tranzactii cu certificate de emisie
    a dioxidului de carbon.


    “Speram ca impreuna cu Bursa din Varsovia sa ajungem si noi la
    macar 15-20% din cat realizeaza dansii. Asa cum stiti, Varsovia
    este pe locul doi in lume la IPO (oferte publice initiale – n.
    red.)”, spune Teodor Ancuta.

    Bursa din Varsovia, care a devenit la finele anului 2007
    actionar al Sibex cu o participatie de 1,8%, sustine operatorul
    roman printr-un program de listari duble pe ambele piete care va
    incepe cel mai probabil cu producatorul de adezivi Adeplast
    Oradea.

    “Listarile duble reprezinta o oportunitate pentru companii,
    pentru ca asigura lichiditatea, bursa din Varsovia fiind o piata
    mare”, spune Ancuta.

  • Actiuni Google puse la vanzare

    Prin reducerea numarului de actiuni, puterea de vot a celor doi
    in cadrul companiei, care detine si cel mai popular motor de
    cautare din lume, va scadea la 48% de la 59%, cat e in prezent,
    potrivit unui raport al Comisiei pentru Valori Mobiliare a SUA.
    “Cei doi sunt foarte implicati si foarte devotati Google. Cea mai
    mare parte a averii lor va ramane in cadrul Google”, a anuntat
    compania americana intr-un comunicat, potrivit Bloomberg.Page si
    Brin au deja o avere de 12 miliarde de dolari (8 miliarde de
    euro).

  • Brokerii cred ca scaderile din piata ar putea scoate mai multe actiuni la vanzare

    “Cresterea presiunii la vanzare urca si lichiditatea in piata si
    nu este exclus ca o data cu accelerarea corectiilor sa vedem un
    rulaj mai mare. Pe fondul scaderilor, tentatia speculatorilor sa
    iasa sa marcheze profitul din primele saptamani va creste”, a
    declarat Adrian Lupsan, directorul general adjunct al societatii de
    intermediere Intercapital Invest.

    Titlurile SIF Banat-Crisana (SIF1) au inregistrat cea mai mare
    corectie de ieri la categoria societatilor financiare, de 2,2%,
    coborand astfel la pretul de 1,31 lei/actiune. Actiunile SIF
    Mutenia (SIF4) au reusit sa inchida pe plus sedinta de ieri, cu un
    avans de 0,6% fata de referinta. Restul SIF-urilor au inregistrat
    corectii cuprinse intre 0,6%, pe titlurile SIF Oltenia (SIF56) si
    1,2%, pe actiunile SIF Transilvania (SIF3).


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Surpriza la BVB: un targmuresean a luat 3,6% din actiuni in asteptarea listarii

    Unul dintre vanzatori a fost grupul american Morgan Stanley,
    care si-a lichidat participatia de 2,7%.

    In toamna anului trecut, actiunile BVB se tranzactionau la
    preturi cuprinse intre 30 si 40 de lei, ceea ce inseamna ca
    Musgociu a platit intre 2 si 2,6 mil. euro pentru participatia de
    3,6%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza

    Din punctul de vedere al castigurilor obtinute de investitori,
    2009 a fost cel mai bun din ultimii patru ani la Bursa de Valori
    Bucuresti, insa evolutia pietei a fost marcata mai mult de
    scandaluri decat de evenimente majore cu impact pozitiv.

    Cu cresteri de peste 100% la SIF-uri si la Banca Transilvania,
    de 70% la BRD si de peste 40% la Petrom, investitorii se pot
    considera fericiti, mai ales ca aceste randamente au fost obtinute
    intr-un an de criza, in care economia a scazut puternic. Pe de alta
    parte, cresterile de la bursa din 2009 nu au acoperit decat o parte
    din pierderile suferite de investitori in 2008, iar preturile din
    2007, cand bursa era pe maxime, sunt inca foarte departe.


    Debutul de an a fost dezastruos, in nota in care s-a incheiat
    2008, cu amintirea falimentului Lehman Brothers inca vie pentru
    investitori. La finele lui februarie, investitorii aveau deja
    pierderi de pana la 30% fata de inceputul anului. A urmat o
    intoarcere puternica a pietei, pe fondul schimbarii perceptiei la
    nivel international, iar revenirea a fost la fel de brusca pe cat
    fusese si caderea. Astfel, cine a avut inspiratia sa parieze pe
    bursa la inceputul lui martie putea foarte usor sa-si tripleze
    banii (14 dintre cele mai lichide actiuni de la bursa au crescut de
    la inceputul lunii martie cu peste 200%, castigurile ajungand la
    450% in cazul Condmag Bucuresti).

    Principalele evenimente ale anului bursier, care au generat si
    mari scandaluri, au fost adunarile generale ale actionarilor de la
    SIF-uri, unde s-au ales conducerile celor cinci societati pentru
    urmatorii patru ani si care au determinat un grup de parlamentari
    sa propuna eliminarea pragului de detinere de 1%, respectiv decizia
    CNVM de a obliga Rompetrol si KazMunaiGaz sa lanseze oferte de
    preluare la Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services
    (PTR), ceea ce a starnit conflictul intre actionarii majoritari si
    cei minoritari.

    Surpriza sfarsitului de an a fost intrarea Bank of Cyprus in
    actionariatul Bancii Transilvania (TLV), cu o participatie de 9,7%
    din capital, care nu elimina insa speculatiile privind o viitoare
    vanzare a bancii.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii

    Banci: Anul in care banii au devenit mai
    scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Industrie: Fara cerere


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Deal de 2,5 mil. euro pe Banca Transilvania, pentru 0,41% din actiuni

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Electrolux se delisteaza de pe bursa din Londra, dupa 80 de ani de tranzactionare

    Acum, prezenta pe aceasta bursa nu mai este considerata necesara
    datorita liberalizarii pietelor internationale de capital si a
    cresterii numarului de straini ce au achizitionat actiuni ale
    companiei de la bursa OMX Nasdaq din Stockholm.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Ce actiuni ar putea deveni vedetele Bursei

    Daca investitiile la Bursa ar fi comparate cu o cursa de cai,
    acum ar fi momentul in care se fac pariurile. In ciuda cresterii
    pietei din ultimele luni, actiunile nu au trecut inca linia de
    start. Desi indicele BET s-a dublat de la inceputul lunii martie si
    pana acum, iar SIF-urile aproape ca s-au triplat, piata abia a
    ajuns la nivelurile din urma cu un an, adica abia au disparut
    efectele panicii de atunci. Din acest moment, pariurile devin mai
    dificile, mai riscante, pentru ca revenirile generalizate au
    trecut. Asadar, randamentele mari trebuie asteptate doar de la
    companiile care fac performanta, cele care vor gasi primele cheia
    iesirii din criza.

    Cel mai bine pozitionate sunt insa companiile care au sfidat
    criza si au reusit sa creasca atunci cand toata lumea scadea. Desi
    pot fi numarate pe degete, aceste companii nu au atras pana acum un
    interes deosebit din partea investitorilor, astfel ca, din punctul
    de vedere al evolutiei bursiere, s-au pierdut in pluton. Faptul ca
    au obtinut profituri in crestere si si-au majorat afacerile nu
    reprezinta o garantie ca actiunile lor vor creste imediat, dar
    merita urmarite pana la vremuri mai bune.


    Dupa primele noua luni ale anului, cele mai multe companii
    listate care au raportat rezultate in crestere sunt din industria
    alimentara, sector considerat de majoritatea analistilor ca fiind
    unul defensiv, pentru care exista o cerere relativ constanta. In
    aceste conditii, nu a fost o surpriza faptul ca producatorul de
    lactate Albalact Alba Iulia (ALBZ), cea mai mare companie din
    industria alimentara listata, a raportat vanzari in crestere cu 25%
    in primele noua luni, dar si un profit usor mai mare decat anul
    trecut. Albalact este una dintre actiunile intens tranzactionate pe
    bursa RASDAQ, fiind si una dintre putinele companii listate pentru
    care exista un interes major de achizitie din partea investitorilor
    strategici.

    Surprizele au venit insa din sectorul agricol, de la fostele
    “avicole” (ferme de crestere a pasarilor) listate pe RASDAQ la
    mijlocul anilor 90, care nu au fost niciodata in topul
    preferintelor investitorilor, din cauza rezultatelor slabe. In
    primele noua luni, Avicola Buzau (AVZU) a raportat un profit de 3
    milioane de lei, dupa ce a incheiat ultimii trei ani cu pierderi,
    iar afacerile companiei au scazut cu 4%, la 86 de milioane de lei.
    Compania este furnizor de carne de pui pentru restaurantele KFC
    (operate de compania US Food Network), ceea ce-i asigura o cerere
    destul de stabila. Pe Bursa, actiunile AVZU au crescut de la
    inceputul anului cu 76%, insa capitalizarea companiei nu depaseste
    22 de milioane de lei.

    Rezultate asemanatoare a publicat si Avicola Brasov (AVLE),
    companie controlata de omul de afaceri Ioan Popa, proprietarul
    grupului Transavia, cu sediul in Alba Iulia. Brandul Transavia a
    fost intens promovat, fiind destul de vizibil in hipermarketuri.
    Afacerile Avicola Brasov au crescut in aceste conditii cu 41%, la
    75 de milioane de lei, iar profitul net al companiei s-a majorat cu
    350%, la 4,7 milioane de lei. Capitalizarea companiei este in
    prezent de 21,6 milioane de lei, in conditiile in care actiunile
    s-au dublat de la inceputul anului. Printre vedetele din sectorul
    agricol de la Bursa se numara si Nutricom Oltenita (NUTE), companie
    care produce furaje pentru animale, dar detine si o ferma de porci
    si una de pasari la Calarasi. Afacerile Nutricom au crescut cu 24%
    in primele noua luni, la 113 milioane de lei, iar profitul a urcat
    de la 140.000 de lei, la 6,5 milioane de lei. Compania are o
    capitalizare de circa 60 de milioane de lei, dar actiunile sunt
    putin tranzactionate si inregistreaza oscilatii ridicate.

  • Dependenta de SIF

    Putini s-ar fi gandit ca din cuponiada de la mijlocul anilor ’90
    se vor naste cele mai importante companii listate la bursa: SIF
    Banat-Criasana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3),
    SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF5).

    In numar de cinci, Societatile de Investitii Financiare (SIF)
    sunt printre cele mai populare plasamente in randul investitorilor
    locali si internationali, individuali si institutionali. Cu greu
    poate fi gasit un fond de actiuni care sa nu aiba titluri ale
    vreunei SIF in portofoliu, tot SIF sunt cele care atrag plasamente
    din partea fondurilor straine, dar si prima investitie pe piata de
    capital a unui investitor de rand. Si exista o explicatie foarte
    buna pentru acest lucru: SIF au inregistrat in ultimii zece ani
    cresteri cuprinse intre 1.400% si 3.700%, evolutii cu greu atinse
    de alte companii listate la bursa.

    “Popularitatea in randul investitorilor este in stransa legatura
    cu lichiditatea acestor titluri. Actiunile au cea mai mare pondere
    in volumul zilnic de tranzactionare. Cu greu poti gasi zece actiuni
    pe piata locala care sa fie cu adevarat lichide”, spune Rares
    Nilas, directorul general al societatii de brokeraj BT Securities.
    “SIF sunt idealul a ceea ce trebuie sa fie pe piata locala de
    capital. Sunt lichide, au numar mare de actiuni scos la
    tranzactionare si nu au conturat un actionar majoritar”,
    completeaza Lucian Isac, directorul general al societatii de
    brokeraj Estinvest.


    Practic, SIF reprezinta mai mult de cinci companii listate la
    bursa. Prin modul in care au fost strucuturate, SIF sunt societati
    de investitii, fonduri inchise de investitii si fonduri de private
    equity, toate la un loc. Mai mult, achizitionand actiuni la una
    dintre SIF, investitorul are acces la un subportofoliu de pana la
    peste 200 de companii, la care respectiva SIF este actionar
    majoritar sau minoritar, dar si la obligatiuni, titluri de stat si
    depozite bancare.

    Din cele peste 200 de companii pe care le detin in portofoliu,
    participatiile la BCR si la BRD sunt de departe cele mai valoroase.
    Sursa importanta de venituri, avand in vedere dividendele pe care
    aceste doua banci le-au platit de-a randul anilor. “Plasamentul in
    actiunile SIF este de luat in seama nu doar din punctul de vedere
    al rezultatelor financiare, care au fost bune anul acesta, dar si
    din perspectiva dividendelor. Ani la rand, SIF si-au rasplatit
    investitorii cu dividende”, explica Isac.

    Poate mai mult decat rezultatele financiare, care s-au situat
    peste asteptarile primului an de criza, informatiile si zvonurile
    privind ridicarea pragului de detinere au favorizat cresterea
    cotatiilor. Mai ales ca anul trecut titlurile SIF au fost printre
    principalele afectate de pe piata bursiera locala, prabusindu-se cu
    peste 70%.
    Dupa ce proiectul de lege privind majorarea pragului de detinere de
    la 1% la 5% a fost aprobat saptamana trecuta de Senat, indicele de
    ansamblu al societatilor, BET-FI, a urcat intr-o singura zi cu pana
    la 7%.

    “Ridicarea pragului pana la limita de 5% este doar un prim pas
    inspre eliminarea acestuia. Nicio alta societate listata pe o bursa
    europeana nu are prag de detinere”, mai spune Isac.