Tag: munca

  • Unde vor sa lucreze romanii care pleaca la munca in strainatate

    “Asteptarile salariale ale candidatilor pornesc de la minimum
    800 de euro pentru locuri de munca in domenii ca agricultura sau
    constructii, pe cand specialistii si muncitorii calificati sunt in
    cautarea unor locuri de munca platite cu sume cuprinse intre 1.000
    si 1.500 de euro lunar”, spune Cristian Tudorache, directorul
    general al agentiei Thera Group, care recruteaza de forta de munca
    pentru strainatate. Agentia a organizat un studiu in randul
    candidatilor interesati de un loc de munca in strainatate, iar
    rezultatele arata ca majoritatea candidatilor isi doresc sa lucreze
    in domeniul agriculturii (25%), in constructii (26%) sau in
    industria hoteliera (16%).

    Ca nivel salarial, 47% dintre candidati isi doresc un salariu
    cuprins intre 1.000 si 1.500 de euro in agricultura, constructii,
    zootehnie, ca soferi profesionisti, in industria petroliera sau cea
    auto. Candidatii necalificati se multumesc cu un salariu cuprins
    intre 800 si 1.000 de euro (78%).

    Acelasi studiu a mai aratat ca barbatii sunt interesati de
    domeniul constructiilor (36%), urmat de agricultura (21%), iar
    femeile ar prefera un loc de munca in agricultura (34%), industria
    hoteliera (29%) sau ingrijirea copiilor si a varstnicilor (18%). In
    ceea ce priveste asteptarile salariale, candidatii cu varsta
    cuprinsa intre 18 si 25 de ani se multumesc cu un salariu lunar de
    800 – 1.000 de euro, pe cand cei de peste 25 de ani isi doresc un
    salariu cuprins intre 1.000 si 1.500 de euro pe luna.

    De asemenea, cei mai multi candidati pentru un loc de munca in
    strainatate au varsta cuprinsa intre 25 si 40 de ani (46%), urmati
    de cei de peste 40 de ani (34%). Majoritatea sunt muncitori
    calificati sau specialisti (62%), iar 38% dintre ei sunt muncitori
    necalificati. In ceea ce priveste nivelul studiilor, 22% dintre
    candidati au studii primare, 35% au absolvit liceul sau o scoala
    profesionala si doar 8% au studii superioare.

    Studiul a avut la baza un esantion de 1.080 de persoane, din
    toate zonele tarii si categoriile profesionale.

  • Cat costa un expat?

    Ilgaz Huseyn Kaya, directorul de marketing al Garanti Bank, a
    venit in Romania in anul 2006. Permisul de sedere l-a luat abia in
    2008, dupa sase luni de proceduri birocratice care pareau sa nu mai
    ia sfarsit. Daca s-ar fi mutat impreuna cu familia, procedura ar fi
    fost chiar mai complicata de atat, demersuri similare fiind
    necesare atat pentru sotia, cat si pentru copiii sai. “Este foarte
    complicat nu neaparat din cauza taxelor pe care trebuie sa le
    platesti, ci din cauza faptului ca dureaza foarte mult pana cand
    sunt intocmite toate actele necesare pentru a obtine permisul
    respectiv”, spune Kaya. In banca pentru care lucreaza, din 8.500 de
    angajati, 15 sunt expati. Pentru toti, compania a trebuit sa
    deruleze aceeasi procedura greoaie, care, in multe cazuri, nu face
    decat sa descurajeze importul de talente si de forta de munca, in
    general.

    “Pentru a angaja un strain nu este suficient sa gasesti un
    candidat eligibil. Trebuie sa te asiguri ca ai apelat la toate
    metodele de a gasi un om de pe piata locala si ca nu a a existat
    niciunul”, spune Ruxandra Popescu, manager senior al
    departamentului de servicii de consultanta privind detasarile
    internationale din cadrul PwC Romania. Asta inseamna ca angajatorul
    trebuie sa trimita solicitari scrise Agentiilor Judetene pentru
    Ocuparea Fortei de Munca pentru a verifica daca in randul somerilor
    exista persoane potrivite pentru posturile respective. Abia cand
    primesc un raspuns negativ, ceea ce se intampla in toate cazurile,
    pot incepe demersul de aducere in tara a managerului pe care doresc
    sa-l angajeze. Aceasta este doar o formalitate, insa
    obligativitatea ei nu face decat sa intarzie si mai mult aducerea
    expatului in Romania. Urmeaza apoi analiza tuturor actelor, proces
    care cere rabdare pentru ca nu dureaza niciodata mai putin de
    cateva luni.

    “Sunt si situatii in care apar probleme suplimentare pentru ca
    multi manageri au fost relocati frecvent in ultimii ani si au cate
    doi, trei copii nascuti in tari diferite. Trebuie in aceste cazuri
    sa le cautam certificatele de nastere in orasele in care s-au
    nascut, sa le aducem in Romania si sa incepem un nou proces complex
    de oficializare a sederii lor”, mai spune Popescu. In genere, toti
    acesti pasi dureaza circa patru-cinci luni, dar au fost si cazuri
    in care permisele de sedere s-au obtinut chiar si in 10 luni de
    zile. Costurile aducerii unui expat in tara pot ajunge si la cateva
    mii de euro, daca luam in calcul si primele de relocare, care
    includ plata chiriei pentru o anumita perioada de timp, a
    gradinitei sau a scolii pentru copii sau biletele de avion pentru
    deplasare. Strict referitor la costurile pe care le implica taxele
    si actele necesare mutarii, acestea se ridica la cateva sute de
    euro.

    Companiile se plang insa de legislatia greoaie privind
    acceptarea imigrantilor si de faptul ca Romania nu ia masuri
    concrete pentru a incuraja transferul de talente. Aceasta ar
    trebuie sa fie o preocupare importanta pentru autoritati, in
    conditiile in care avem deja 2,8 milioane de romani care muncesc in
    strainatate si, mai grav, cateva zeci de mii sunt specialisti si
    manageri care au plecat din Romania nemultumiti de salariile si
    conditiile de munca de aici sau, pur si simplu, atrasi de ofertele
    pe care le-au gasit in afara tarii. Plecarea in masa a medicilor
    sau a programatorilor, spre exemplu, a lasat un gol care ar putea
    fi umplut cu usurinta de straini. “Strainii vin cu un know-how de
    care companiile locale au mare nevoie. Aduc o alta etica a muncii,
    sunt familiarizati cu practici mai avansate, au un alt stil de
    leadership si este nevoie de ei cu atat mai mult cu cat creste
    numarul celor care vor sa plece din Romania catre strainatate”,
    crede Mihaela Mitroi, partener in cadrul departamentului de
    servicii de consultanta privind detasarile internationale de la PwC
    Romania.

    Cu toate acestea, Romania limiteaza anual numarul imigrantilor
    care pot veni sa munceasca si sa traiasca aici. Pragul maxim
    stabilit se refera doar la cetatenii din spatiul extracomunitar.
    Anul trecut, spre exemplu, a fost stabilit un contingent de 8.000
    de imigranti, in timp ce pentru 2011 limita a scazut la 5.500. In
    momentul de fata, exista cateva mii de manageri straini care
    lucreaza de ani buni in Romania. Majoritatea sunt europeni, insa
    sunt companii care au adus in echipa de management specialisti din
    America, Asia si chiar si Africa. In ceea ce-i priveste pe
    managerii romani care lucreaza in strainatate, acestia se indreapta
    in special catre tarile din regiune. Cu toate acestea, sunt si
    exemple de manageri care lucreaza in tari mai exotice, precum Kenya
    sau Emiratele Arabe Unite sau pe piete extrem de dezvoltate si
    competitive, precum Statele Unite ale Americii, Germania, Franta
    sau Marea Britanie.

  • China reprima in forta protestele muncitorilor si blocheaza cautarile “periculoase” pe internet (VIDEO)

    Jandarmii au organizat patrule pe principalele artere ale
    orasului si au instalat posturi de paza si de verificare a actelor
    de identitate aproape la fiecare intersectie din oras.

    Protestele au inceput in cartierul Xintang din oras, vineri,
    dupa ce fortele de ordine au trantit la pamant o vanzatoare
    ambulanta gravida originara din provincia Sichuan, incercand sa-i
    mute taraba. In apararea ei au sarit alti localnici, lucratori
    veniti din alte zone ale tarii, la fel ca si ea, organizand un
    protest care s-a intins la fabricile de confectii din oras. In
    Zengcheng, provincia Guangdong, circa jumatate dintre cei 800.000
    de locuitori sunt muncitori migranti, scrie Wall Street
    Journal.

    Unii dintre lucratori au declarat presei straine ca demonstratiile
    pot reporni oricand, intrucat oamenii sunt furiosi ca guvernului
    nu-i pasa de conditiile in care muncesc. Cei originari din
    provincia Sichuan (vestul tarii) castiga la fabricile de jeans din
    oras circa 2.000 de yuani (309 dolari) pe luna, asadar mai mult
    decat dublu fata de cat ar fi castigat la ei acasa, insa muncesc de
    obicei cel putin 10 ore pe zi, 7 zile pe saptamana din 7, dormind
    si mancand tot la fabrica. Unora nu li s-au platit salariile la
    timp, iar preturile au crescut puternic in ultimul an, ceea ce le-a
    redus puterea de cumparare.

    Un raport al Centrului de Cercetare si Dezvoltare al Consiliului de
    Stat arata ca muncitorii migranti, veniti din zone sarace ale
    Chinei, sunt tratati in orase drept venetici, mana de lucru ieftina
    si nu au niciun fel de drept, cu atat mai putin de integrare in
    societatea urbana. “Daca aceasta problema nu va fi rezolvata, multe
    conflicte se vor acumula in tensiuni cu potential de
    destabilizare”, sustine raportul.

    In urma protestelor au fost arestati 25 de demonstranti, iar
    managerii a 1.200 de companii din oras au fost convocati de
    autoritatile locale din Zengcheng, spre a li se cere sa-si
    supravegheze lucratorii si “sa fie atenti la ce se petrece la
    poarta fabricii”, ca sa evite aparitia de noi proteste.

    In acelasi timp, autoritatile chineze au blocat cautarile pe
    Google si site-urile de microblogging locale dupa numele orasului
    (Zengcheng), au informat agentiile de presa. Cautarile in chineza
    pe Google ori pe Sina si Tencent, cele mai populare retele online
    locale, au avut marti ca rezultat resetarea conexiunilor la
    server.

    Actiunea de acum le repeta pe cele din lunile precedente, cand au
    fost blocate cautarile dupa “revolutia iasomiei”, dupa ce pe
    internetul chinezesc a aparut o asemenea chemare la revolta contra
    regimului, respectiv referintele la Mongolia Interioara, unde au
    izbucnit o serie de proteste cu motivatie etnica.

  • Angajatorii si-au revenit. Un studiu Manpower indica cele mai puternice intentii de angajare din ultimii trei ani

    “Asteptarile privind activitatea de angajare sunt cele mai
    puternice din ultimii trei ani, fiind determinate de un grad
    ridicat de optimism ce caracterizeaza angajatorii din sectoarele
    Industria Prelucratoare si Constructii. Previziunea Neta de
    Angajare din Romania este una din cele mai solide din regiunea
    EMEA, spune Valentin Petrof, country manager al Manpower
    Romania.

    De asemenea, se observa semne de imbunatatire a activitatii de
    angajare la nivel regional si la nivel de sectoare, indicand faptul
    ca angajatorii sunt din ce in ce mai increzatori in revenirea
    pietei fortei de munca. “Dat fiind acest context, ne asteptam sa
    vedem din ce in ce mai multe miscari pe piata, intrucat foarte
    multi inidivizi au asteptat semne de revenire inainte de a reincepe
    cautarea unui loc de munca ori a unor noi oportunitati”, adauga
    Petrof.

    La nivel regional, angajatorii din toate cele opt regiuni
    analizate prognozeaza o crestere a nivelului angajarilor pe
    parcursul celui de-al treilea trimestru. Cele mai optimiste planuri
    de angajare sunt raportate de angajatorii din sud-est, unde
    perspectiva neta de angajare se ridica la plus 35%. Cresteri solide
    ale volumului de personal sunt anticipate atat in nord-vest, cat si
    in sud, unde sunt raportate previziuni de plus 23%, iar angajatorii
    din vest prognozeaza ca piata muncii va fi caracterizata de un
    climat activ in ceea ce priveste angajarile, cu o perspectiva de
    plus 22%. Un climat stabil privind angajarile este previzionat atat
    in sud-vest, cat si in centru, unde previziunea se situeaza la un
    procent de plus 18%.

    Angajatorii din sectorul industriei extractive raporteaza
    planuri robuste de angajare, cu o previziune neta de angajare de
    plus 34%. Perspective puternice de angajare sunt anticipate si in
    sectorul constructiilor si in sectorul industriei prelucratoare, cu
    previziuni de plus 27%.

    Prognoza pentru sectorul hoteluri si restaurante se situeaza la
    un nivel sanatos de plus 25%, iar angajatorii din sectorul
    comertului cu ridicata si cu amanuntul raporteaza o previziune de
    plus 22%. Previziunile pentru sectoarele constructii, industria
    prelucratoare, industria extractiva si hoteluri si restaurante au
    atins cel mai ridicat nivel din 2008 pana in prezent.

    La studiu au participat 765 de angajatori romani din cele 10
    sectoare de activitate. Doar 8% dintre ei se asteapta la diminuari
    in ceea ce priveste numarul de angajati, iar un procent
    semnificativ de 63% nu anticipeaza nicio schimbare. Previziunea
    neta de angajare de 20% este cea mai optimista din trimestrul patru
    al anului 2008 pana in prezent si una din cele mai puternice
    perspective din regiunea EMEA.

  • Topul celor mai deprimante 10 locuri de munca (GALERIE FOTO)

    Evident, nu inseamna ca oricine lucreaza ca infirmiera, ospatar,
    profesor, vanzator sau contabil – unele dintre locurile de munca
    indicate in galeria foto si unde incidenta episoadelor de depresie
    de-a lungul unui an, studiata in SUA, este cea mai mare – ar trebui
    neaparat sa-si schimbe locul de munca.



    “Sunt anumite aspecte la orice loc de munca de natura sa favorizeze
    in principiu depresia. Dar si cei mai stresati angajati au sanse
    mai mari sa-si invinga stresul, daca reusesc sa aiba grija de ei si
    sa aiba parte de un sprijin adecvat”, afirma medicul Deborah Legge,
    consilier pentru sanatate mintala din Buffalo, citata de
    Health.com.

  • Cand vin vizele pentru America?

    Pentru a intra in prezent in programul Visa Waiver, criteriul
    este rata de refuzuri, care trebuie sa fie cel mult 3%, iar in
    Romania este de peste 20% in prezent, a explicat Gitenstein.

    Anuntul presedintelui american privind intentia de schimbare a
    programului de vize a fost facuta in cadrul summitului sefilor de
    state din Europa Centrala si de Est de la Varsovia, din aceasta
    saptamana, intalnire la care Romania nu a participat in semn de
    protest pentru invitarea reprezentantilor statului Kosovo.

  • Trei sferturi dintre tineri ar dori sa munceasca in strainatate

    Tinerii romani ocupa locuri fruntase in clasamentul european si
    cand vine vorba de intentia de a porni o afacere. 61% dintre
    respondentii din Romania ar intra intr-un business, tendinta care
    se observa in majoritatea tarilor foste comuniste, precum Bulgaria,
    Letonia sau Polonia. Asta in timp ce tari puternic industrializate
    ca Germania si Italia se plaseaza pe ultimele locuri in UE din
    acest punct de vedere.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Codul muncii 2011: ce se schimba pentru angajat

    Totusi, in codul muncii actualizat pe 2011, angajatul care vrea
    sa-si ia concediu fara plata pentru a participa la programe de
    formare profesionala poate fi refuzat de catre angajator daca
    acesta sustine ca lipsa angajatului va prejudicia activitatea
    firmei.
    De asemenea, noul cod al muncii prevede ca fiecare angajat va avea
    trecut in contractul de munca criteriile de evaluare profesionala
    si este anuntat daca angajatorul vrea sa ceara informatii despre
    activitatea acestuia de la fostul angajator.
    Codul muncii 2011 schimba si durata perioadei de proba, care este
    de 90 de zile pentru functiile de executie si de 120 de zile pentru
    functiile de conducere. De asemenea, termenul de preaviz este de 20
    de zile lucratoare pentru functii de executie si de 45 de zile
    lucratoare pentru functii de conducere, mai mare decat cel prevazut
    in legislatia anterioara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • E oficial: Zilierii vor plati impozit de 16% pe venit!

    PSD si PNL s-au opus adoptarii acestui proiect, aratand ca
    genereaza efecte negative necontrolabile pe piata muncii.Deputatul
    PSD Ioan Cindrea a criticat lipsa asigurarilor pentru zilieri si
    inexistenta echipamentului de protectie pentru acestia. “Noi
    consideram ca in secolul XXI, o Romanie care doreste sa se
    integreze pe piata europeana a muncii, doreste sa se introduca
    aceasta exceptie si sa existe sclavi pe mosiile unora”, a afirmat
    Cindrea.

    Viceliderul deputatilor PNL Eugen Nicolaescu a sustinut ca
    proiectul de lege contine multe incoerente care trebuie
    clarificate. “Este nevoie de apararea drepturilor celor care
    muncesc. Daca le luam numai impozit pe venit, nu-i aparam in niciun
    fel”, a spus Nicolaescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Munca + munca + munca = PIB

    Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa
    muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,
    obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul
    orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul
    Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in
    urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci
    saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri
    si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare
    a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate
    Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,
    de curand, pe cetateni ca din cauza “nihilismului” indus de
    televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si “sa dea drumul la
    partea de consum”, dar in schimb economisesc tot mai mult la
    banca?

    In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni
    cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor
    statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia
    economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale
    pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din
    aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie
    dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,
    bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii
    de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului
    sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct
    pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat
    si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns
    sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele
    luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in
    plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si
    consum venite de la BNR.

    “Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza
    sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4
    milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se
    castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?”, spune
    Isarescu. “Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de
    tranzitie, un ‘bridge’, dar pe termen lung nu exista solutii daca
    nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5
    milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si
    din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se
    poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de
    intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.” Daca mai e
    nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul
    rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si
    servicii, ci la consumul social, care include majorarile de
    salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate
    de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul
    Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la
    pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja
    de toata lumea.


    La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca
    presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI
    lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o
    parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru
    investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din
    cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare
    pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie
    exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna
    stabilizare? “Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent
    de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa
    ne adaptam cererea la finantarea externa redusa”, spune
    guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea
    s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii
    din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in
    bunuri nevandabile la export (imobiliare si “Carrefour-uri prea
    multe”). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si
    a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care
    populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia
    “iesirilor din sistem” ale pensionarilor pe cale naturala), iar
    populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele
    angajatorilor.

    Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? “Sumele aflate
    la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente
    pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in
    urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de
    aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare
    a investitiilor”, raspunde Melania Hancila, director de cercetare
    si strategie al Volksbank Romania. “Motorul cresterii in 2011 va fi
    reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in
    care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In
    aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea
    investitiilor straine directe”, declara Georgiana Constantinescu,
    analist al Credit Europe Bank. “Motorul cresterii ar fi bine sa fie
    investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si
    investitii”, afirma Florian Libocor, economist-sef al
    BRD-SocGen.

    Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa
    investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici
    intra in calcul “munca” lui Isarescu, adica toate conditiile care
    atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de
    relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor
    Straini figureaza amendarea legislatiei muncii “spre a o face mai
    flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,
    permitand angajarea fara constrangeri”, un program de parteneriate
    public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si
    restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca
    investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,
    mai ales in energie si utilitati.

    Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel
    incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut
    tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al
    prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat
    5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru
    investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din
    cele pentru firmele mici, iar “ordonanta tinerilor”, care presupune
    cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze
    alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de
    afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis
    o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?
    “N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o
    cresti din nou”, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul
    si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar
    la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice
    taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.

    Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.
    Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii
    straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de
    ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,
    neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,
    nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii
    romanesti care sa ia locul consumului “nesanatos” de import.
    Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca
    absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie
    care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie
    electorala.