Blog

  • Un publicitar la inaltime

    …singurul motor al avionului pe care il pilotam a luat brusc foc, iar cabina s-a umplut de fum.

     

    Pilotajul este pasiunea mea; a doua bineinteles dupa publicitate. La 14 ani, am avut norocul sa pilotez planoare si am facut apoi primul salt cu parasuta- atunci a inceput si pasiunea mea pentru parasutism.

     

    In timpul facultatii si doi ani dupa aceea, am fost ofiter in British Royal Air Force (RAF) Reserve, unde am zburat pe diferite tipuri de aparate, de la avioane de antrenament, la avioane de lupta. Am invatat de asemenea sa pilotez si avioane civile. In cei 15 ani petrecuti in SUA, am obtinut licenta de pilotaj FAA (Federal Aviation Administration) si am invatat sa pilotez un Learjet in California. Tot acolo am obtinut atestatul de pilot comercial si instructor de pilotaj. In zborurile mele prin SUA, am experimentat o aterizare de urgenta , intr-o zi de iarna, cu viscol, cand singurul motor al avionului pe care il pilotam a luat brusc foc, iar cabina s-a umplut de fum. Mai multe avioane au fost nevoite sa isi amane decolarea si eu am reusit sa aterizez avionul fumegand. Intr-un alt zbor, in incercarea de a impresiona cativa colegi din publicitate care zburau cu mine, am pilotat de-a lungul coastei de sud a Long Island la o altitudine de numai 10 metri. Am auzit mai tarziu zvonuri ca autoritatile au aflat de nebunia pe care o facusem si au incercat fara succes sa identifice aeronava care zbura prea jos ca sa poata fi inregistrata de aparatele radar. Pentru sceptici, am inregistrarea video a zborului filmat de copilot.

     

    Primele mele experiente de parasutism m-au facut sa petrec trei veri la rand in Anglia pe un aerodrom, timp in care am reusit sa fac peste 300 de sarituri si sa-mi fracturez un brat. Incidentul a avut loc ca urmare a aterizarii intr-un copac, singurul din zona! De fapt nu copacul a fost problema, ci cazatura de 15m care a urmat.De candam venit in Bucuresti mi-am dorit sa continui sa zbor. Ma gandesc chiar sa infiintez prima scoala de piloaj pentru civili, din Romania. Pentru urmatoarea mea saritura, va astept la baza din Ploiesti.

  • Leo Youth

    Leo Burnett & Target a realizat Leo Youth, un studiu despre stilul de viata si de consum al tinerilor din Romania. Modul in care brandurile comunica si interactioneaza cu tinerii trebuie sa se bazeze pe o “radiografie” completa si actualizata a stilului de viata al acestora.

     

    Cercetarea LeoYouth a fost realizata in colaborare cu D&D Research si s-a desfasurat in principalele orase ale tarii. Folosind metodologia Q, cercetarea a constat intr-o etapa calitativa si una cantitativa. LeoYouth a implicat un esantion reprezentativ pentru populatia tanara (16-24 de ani) din orasele mari din Romania.

     

    Cercetarea abordeaza si dimensiuni insuficient investigate anterior, care contureaza un portret al generatiei tinere: atitudinea fata de bani, imbracaminte, tehnologie si gadget-uri, advertising, marci si sanatate.

    Media&Advertising va prezinta cateva din secventele conturate de studiu.

     

    Timpul liber

    Avem de-a face cu o noua “specie” de tineri. Mai mult decat petreceri, iesiri in oras sau cumparaturi, majoritatea timpului liber al tinerilor se consuma individual, in fata unui monitor de calculator. Candvine vorba de iesit, tinerii nu par sa varieze compania: e vorba aproape mereu de acelasi grup restrans de prieteni. Putini, dar foarte apropiati.

     

    Muzica

    Muzica pe care o asculti spune cu cine umbli. Muzica este mai mult decat un element de distractie sau relaxare. Este un mod de a te defini, de a spune ceva despre tine si despre cei din jur. Cele mai ascultate genuri de muzica sunt cele “la moda”, intalnite si in cluburi: house, pop sau hip-hop. In mod surprinzator, muzica romaneasca este la fel de apreciata precum cea straina.

     

    Sport

    Nu doar pentru ca este sanatos, insa si pentru relaxare si distractie. Pentru asta este sportul apreciat de tineri. Doar ca mancarea de la fast-food este si mai apreciata. Daca ne luam dupa entuziasmul manifestat fata de sport (74% dintre tineri afirma ca le place sa faca sport) am putea spune ca avem de-a face cu o generatie de atleti. Sportul pare sa intruneasca doar asocieri pozitive, fiind pe rand fie o modalitate de relaxare (81%), de distractie (80%), de a te mentine sanatos (81%), si in plan secundar de a dovedi ca esti cel mai bun (38%).  Exista insa o discrepanta intre acest model sanatos, dezirabil, pe care tinerii si-ar dori sa-l urmeze si tentatiile culinare asa-zis “nesanatoase”: mai mult de doua treimi dintre respondenti declara ca le place mancarea de la fast-food.

     

    Tehnologie si gadget-uri

    Generatia “hi-tech”. Tineri carora le plac gadget-urile si nu se zgarcesc atunci candisi cumpara un asemenea produs. Gadget-urile sunt deci o investitie importanta, prin urmare tinerii nu se reped “cu capul inainte”. Unde cauta informatii sau recomandari? La prieteni sau pe internet.

     

    Lectura, informare, internet

    Nu avem de-a face cu o generatie boema, rupta de realitate: tinerii vor informatie, vor sa fie la curent cu tot ceea ce se intampla. Mai mult, daca ne gandim ca 90% dintre ei utilizeaza messenger-ul, exista nevoia de a fi “conectati” in permanenta cu ceilalti. Consumul si interactiunea cu mediul virtual nu sunt pasive: din ce in ce mai multi citesc sau chiar scriu blog-uri.

     

    Viata sentimentala si sex

    O combinatie interesanta intre dorinta de a experimenta si de a respecta principii etichetate ca fiind morale. Tinerii se departeaza oarecum de modelul generatiilor mai in varsta, multi considerand institutia casatoriei, ca punct de inceput al vietii sexuale, un obicei depasit. Dincolo de “formalitati” precum casatoria, principiile morale (de exemplu fidelitatea) rezoneaza puternic in tineri.

     

    Advertising si marci

    Reclamele au un rol mai important in viata tinerilor decat tind acestia sa recunoasca. Daca o reclama le atrage atentia, aceasta are mari sanse sa ajunga pe lista lor de discutii. Tinerii sunt atat mai orientati catre branduri, cat si mai preocupati de discutiile despre reclame.

     

    Imbracaminte

    In mod surprinzator, la prima vedere tinerii nu considera ca hainele de marca nu sunt o conditie ca sa arati bine. Pe de alta parte, sunt sensibili la ce este la moda si, ca si in cazul gadget-urilor, nu fac economie candisi cumpara ceva. Ce-i scump e si bun.

  • Publicitatea pe telefonul mobil

    Telefonul mobil si-a depasit utilitatea de simplu telefon. Acum, ascultam muzica, facem fotografii, ne verificam mailul sau, mai nou, ne putem uita chiar si la televizor… tot pe telefonul mobil. Totusi, simpla schimbare a dimensiunii ecranului, de la unul mai mare la unul mai mic, nu ar fi fost suficienta pentru a atrage utilizatorii, astfel “mobile TV” inseamna regandirea continuturilor TV si, odata cu aceasta, regandirea publicitatii.

     

    Pe langa mobilitatea oferita, serviciile “mobile TV” difera de televiziunea traditionala din mai multe puncte de vedere, iar interactivitatea este cuvantul cheie. “Mobile TV” permite o gama variata de servicii precum video-on-demand, podcasting, dar si programe TV traditionale. Cea care a deschis drumul spre televiziunea mobila interactiva a fost compania Ericsson in parteneriat cu Norwegian Broadcasting Corporation (NBK). In prezent, Ericsson asigura solutii inovatoare in peste 140 de tari cu scopul de a crea cele mai puternice companii de comunicare. Magnus Stjerna, Strategic Product Manager, Content&Media, Ericsson, afirma ca: “Avem cea mai puternica oferta si cel mai puternic produs. Exista 120 de operatori care au lansat mobile TV si noi suntem parteneri cu peste 50% dintre acestia.”

     

    “Mobile TV” urmareste ca utilizatorii sai sa primeasca acele informatii care sunt relevante pentru fiecare grup in parte, iar personalizarea continuturilor presupun si pesonalizarea publicitatii. Si in domeniul publicitatii, Ericsson a lansat, alaturi de NBK, primul trial de publicitate personalizata “mobile TV” la sfarsitului anului trecut. Noul tip de publicitate impune o noua forma de targetare realizata in functie de varsta, sexul, regiunea in care traieste utilizatorul si interesele sale. Astfel, desi urmaresc acelasi program in acelasi timp, utilizatorii pot primi reclame diferite in acord cu toate coordonatele mentionate. De exemplu, targetarea demografica permite companiilor sa-si trimita reclamele exact in momentul in care utilizatorul asteapta autobuzul in apropierea magazinului in care produsele companiei sunt la promotie.  Reclamele interactive sunt construite astfel incat sa fie relevante pentru consumatorii individuali si prezinta diverse formate, de la formate video, bannere pana la continuturi de brand ce pot fi downloadate. Noile formate de publicitate au drept tinta consolidarea loialitatii consumatorilor fata de branduri oferindu-le o experienta TV intensa. Utilizatorii de telefoane mobile pot sa priveasca in direct sau on-demand programele TV si sa interactioneze cu programele si brandurile lor favorite.

     

    Noua aplicatie de publicitate interactiva “mobile TV” este o solutie end-to-end care se bazeaza pe tehnologia deja existenta. “Mai sunt multe lucruri ce pot fi realizate cu tehnologia de astazi”, a declarat pentru M&A, Jesper Nyström, Marketing Director, Media Solutions Ericsson. Faptul ca mobile TV este accesibil clientilor prin intermediul 3G este un atuu pentru operatori. In acest moment, tehnologia 3G (WCDMA/HSPA) este considerata cea mai rapida, usoara si putin costisitoare cale de lansare a “mobile TV”. Productivitatea poate fi imbunatatita cu costuri minime prin High-Speed Packet Access (HSPA), tehnologie ce permite atat un numar mare de utilizatori, cat si un numar mare de servicii de calitate. Atuurile utilizarii 3G sunt faptul ca aceasta prezinta toate cerintele “mobile TV” si mai ales ca exista deja pe piata. Inregistrarea la nivel global a aproximativ 2,7 miliarde de abonati 3G pana in decembrie 2006 inseamna o oportunitate pentru operatori.

     

    Cu toate acestea, costurile sunt inca o bariera in calea dezvoltarii rapide a “mobile TV”. Utilizatorii merg pe principiul “more for less”, iar scaderea pretului ar duce la cresterea frecventei.Utilizatorii sunt taxati de catre operatori fie pentru fiecare downloadare video sau audio, fie prin intermediul unui abonament lunar. Nu exista o formula unica pentru ca operatorii au sisteme diferite de preturi. Dezvoltarea publicitatii interactive ar genera o scadere importanta a preturilor pentru serviciile “mobile TV”. “In Norvegia, consumatorul plateste echivalentul a 0,10 euro pe minut sau 4,9 euro pe luna pentru a avea acces la mobile TV. Acesta este doar un exemplu pentru ca exista mai multe scheme de plata in intreaga lume. Este o oportunitate pentru advertiseri sa intervina, sa micsoreze pretul pentru consumator si sa-i ofere in acelasi timp o experienta mai buna”, a declarat Kurt Sillén, Vice President, Ericsson Mobility World, Ericsson. Kurt Sillén a mai declarat ca: “Trebuie sa incepem sa educam si sa informam oamenii care pot profita de pe urma acestui serviciu, cum ar fi proprietarii de formate TV, proprietarii de formate radio, producatorii de publicitate. Trebuie sa le prezentam noul instrument pe care il au la indemana si sa le aratam cum sa-l foloseasca. Ei nu trebuie sa subestimeze managementul schimbarii, iar schimbarea se face in timp.”

     

    Conceptul de “mobile TV” reprezinta o mare provocare pentru toate partile implicate in procesul de comunicare. Pentru a distribui consumatorilor servicii din ce in ce mai complexe, operatorii sunt nevoiti fie sa-si extinda infrastructura existenta, fie sa inceapa sa o dezvolte. Apoi, furnizorii trebuie sa isi adapteze continuturile, formatele de programe si interactivitatea special pentru a raspunde interesului consumatorilor. Nu in ultimul rand, agentiile de publicitate trebuie sa se adapteze si ele la noile tendinte. Acum, acestea au oportunitatea a de lucra pentru consolidarea unor relatii mult mai personale intre branduri si consumatori.

  • Abercrombie & Fitch in UK

    Lansarea Abercrombie & Fitch din Londra a fost primita cu bratele deschise de catre tineri, dar cu multa suspiciune de catre expertii care asteapta sa vada cat de scurta ii va fi sederea in Europa.

     

    Lumina semiobscura… modele masculine cu busturile goale… Iti va fi iertata greseala de a confunda la prima vedere Abercrombie & Fitch din Londra cu un club de noapte. Desi, cele peste 350 de magazine din Statele Unite claseaza compania in randul brandurilor de masa dedicate adolescentilor, Abercrombie & Fitch a adoptat o pozitionare premium in Londra. Multi dintre expertii industriei nu privesc cu ochi buni aceasta initiativa. Sophie Dean, fashion senior editor la Wallpaper, este de parere ca succesul de care se bucura Abercrombie & Fitch din Londra este unul de scurta durata “Factorul de noutate se va risipi destul de repede si ca sa fiu sincera imbracamintea nu e prea diferita fata de Gap.”

     

    Chiar daca pare o actiune precipitata, extinderea Abercrombie & Fitch nu s-a realizat de pe o zi pe alta. Intentia companiei de a-si extinde brandul in afara granitelor americane era cunoscuta de multa vreme, dar procesul a inceput, abia anul trecut, cu Canada. Anul acesta, Londra este locul ales pentru extinderea in Europa, compania urmarind sa ajunga in viitorul apropiat si in Japonia. Maureen Hinton, senior retail analyst la Verdict Research, considera strategia adoptata de companie una destul de riscanta: “Sa folosesti Canada ca baza pentru extinderea internationala nu e o mutare tocmai inteligenta. Intrarea in Canada s-a dovedit una de succes din simplul motiv ca stilul de viata canadian este foarte apropiat de cel american. Britanicii au un stil mai urban care necesita un retail mult mai sofisticat pentru a le satisface dorintele”.

     

    Pe langa diferentele dictate de stilul de viata, investitiile pe care le implica deschiderea unui magazin sunt diferite si ele. In Marea Britanie, costurile sunt mult mai mari fata de cele din Statele Unite. Cercetarile realizate de Verdict Research arata ca in Statele Unite, compania are vanzari echivalente cu 872 de lire sterline pe metru patrat, pe candin Marea Britanie media pentru un brand de imbracaminte de masa este de 1.180 de lire, in cazul brandurilor premium ca Gucci sau Stella McCartney atingandu-se cifre mult mai mari. Costurile ridicate pe care le presupune deschiderea unui magazin in Marea Britanie fac mult mai profitabila utilizarea Marii Britanii ca rampa de lansare in capitalele Europei, decat deschiderea unui lant de magazine aici. Luand in calcul aceasta ipoteza, magazinul londonez ar fi doar un instrument de marketing pentru a ajunge pe piata europeana.

     

    Presa britanica a fost foarte sensibila la preturile mult prea ridicate fata de cele intalnite in Statele Unite. Cu toate astea, Mark Dickens, director la agentia de design Astound, considera ca strategia premium este o strategie incercata si de alte companii care se bucura acum de reusita. Un exemplu in acest sens ar fi Ben Sherman.

     

    In timp ce in Marea Britanie, Ben Sherman este un brand de masa dedicat adolescentilor, “Ben Sherman London” si-a castigat o pozitionare de brand premium pe plan international.

     

    Faptul ca piata britanica are deja o gama variata de branduri ingreuneaza traseul pe care il are de strabatut un brand nou pentru a se impune.

     

    Raul Shah, fondator si chief executive la Exposure considera ca “Abercrombie & Fitch a generat mult entuziasm, insa adevaratul test consta in a determina consumatorii sa se reintoarca.” Din punctul sau de vedere, colectia Abercrombie & Fitch este una mult prea statica, motiv pentru care ii va fi imposibil sa tina pasul cu branduri ca Topshop, Zara sau H&M, care urmaresc indeaproape fiecare schimbare din moda. Bluzele incarcate de logouri nu vor fi gasite atractive pentru mult timp mai ales ca, in ultimii ani, consumatorii europeni s-au revoltat impotriva hainelor care ii transforma in panouri publicitare mobile. Succesul unui brand depinde foarte mult de indemanarea cu care se adapteaza tendintelor pietei. In timp ce retailerii americani sunt foarte prescriptivi cu brandurile lor, Marea Britanie are un stil diferit de a privi viata. Pentru ca brandurile americane sa se bucure de succes in Europa, acceptarea faptului ca nu este vorba despre Statele Unite ale Europei ar fi un prim pas important in aceasta directie.

     

    Traducere si adaptare din revista “Marketing” de Ioana Lovin

  • Istoria Abercrombie & Fitch

    1892 David Abercrombie deschide primul magazin Abercrombie & Co in New York.

    1900 Ezra Fitch devine partener de afaceri, iar in 1904 magazinul primeste numele de Abercrombie & Fitch.

    1909 Se lanseaza cataloagele prin care se putea comanda prin posta

    1910 Se introduce imbracamintea sport pentru femei.

    1960-1980 Se deschid magazine in state precum Florida, New Jersey si Illinois.

    1977 Compania este preluata de Oshman’s, retailer de articole sportive.

    1988 Compania este vanduta gigantului The Limited, care detine si Victoria’s Secret, si este repozitionata devenind un brand de lifestyle.

    1990 In acest deceniu sunt deschise magazine in malluri, iar targetul este format din adolescenti si studenti.

    1996 Compania este listata la New York Stock Exchange.

    1999 Compania este implicata intr-un proces provocat de exploatarea angajatilor si discriminare.

    2005 Se deschide primul magazine in New York.

    2007 Se deschide primul magazine din Europa, in Londra.

  • Try-sumers o lume ideala?

    Mai exact, o noua tendinta in marketing. Care porneste, cum altfel, de la americani, pentru care sa incerci flexibilitatea saltelelor este un job in sine. Piata bunurilor si serviciilor este mai efervescenta ca niciodata. Cu atatea optiuni in jur, e dificil sa te poti limita doar la ceea ce-ti trebuie. Si cum societatea de consum  mizeaza exact pe gusturi si nu pe nevoi, tendinta este una de a impune consumatorul ca “rege”al  junglei. Asa a aparut publicitatea si marketingul, iar de aici la o  lume a dorintelor in care consumatorul face legea a fost doar un pas. El se numeste trysumer.

     

    Fresh on the market

    Chiar daca nu-ti place numele, trebuie sa-ti placa acest curent nou pe piata de marketing. Try/sumers (o combinatie intre try-a incerca si consumer-consumator) strange laolalta consumatorii “infideli”, dar experimentati, care au curajul de a striga cu voce tare ce-si doresc.

     

    Fata in fata cu o gama atat de larga de optiuni oamenii isi doresc mai mult cu mai putin efort. Daca pana acum eram obligati sa ne cumparam o franzela de la magazinul din colt, acum exista supermarketul, cel mai bun prieten al clientului secolului 21 (stiti profilul: venituri peste medii, job challenging de la 9 la 9 seara, shopping in weekend, vacante in strainatate).

     

    El, trysumerul, are de ales dintre nu mai putin de 15 sortimente de paine.

     

    Cu siguranta, sentimentul de putere pe care ti-l ofera societatea de consum este incurajator si obsedant, chiar daca un pic inselator.

     

    Trial versus buy

    Eliberati de constrangerile conventiilor, imuni la efectele reclamelor si beneficiind de acces direct si nelimitat la informatie si internet, consumatorii cu experienta incearca cele mai noi aparaturi, servicii, arome, autori, destinatii, artisti, tinute, relatii, orice “nou” cu fervoarea epocii post market. De la un consumator clasic la un trysumer autentic sunt cateva etape care trebuie bifate. Dar rationamentul e acelasi pentru toti. Traind intr-o lume a abundentei, mereu ai ceva nou de incercat. Nisa este in acest context the new mass market, de vreme ce societatea de consum e preocupata acum de modalitati noi de a iesi in evidenta si nu de conventii. Iar asta se traduce printr-un comportament care incurajeaza fenomenul de trial, de explorare a gusturilor.

     

    Un argument in plus in favoarea acestui trend este faptul ca puterea de cumparare a clasei medii a crescut considerabil. Oamenii castiga mai bine, isi permit mai multe si, in consecinta au pretentii mai mari. In plus, preturile la diverse produse si experiente  au scazut dramatic. De la televizoare (pretul televizoarelor a scazut in medie, cu 9% in fiecare an, inca din 1998), la pretul biletelor de avion. Nu a fost niciodata mai usor si mai accesibil pentru consumatori sa incerce diferite produse noi, sa calatoreasca sau sa aleaga destinatii si experiente extreme.

     

    va urma

  • Cosmote, tanar si nelinistit

    2000 de minute… in fiecare luna, timp de un an…la orice ora din zi si din noapte…cu orice numar din retea… si cu doar 3 dolari… Tinerii au reactionat imediat si s-au inghesuit la magazinele de verde deschis pentru a-si lua portia de “all you can talk”. Asa a inceput Cosmote. Acum, numarul celor care au trecut pragul magazinelor verzi devenind clienti Cosmote a depasit cifra de 2 milioane, iar povestea continua.

     

    Strategia Cosmote in lupta cu doi giganti Orange si Vodafone

    “Candam intrat pe piata era si, de altfel, este si acum, o perioada dificila, din cauza ca piata prezinta un grad ridicat de penetrare a telefoniei mobile. In prezent aceasta este de 85%, iar la momentul venirii noastre, acum un an si jumatate, era de 72 %. In conditiile unui grad mare de pentrare a pietei si existentei unei concurente a doi mega jucatori internationali mai puternici decat noi, strategia noastra a fost diferentierea. Am facut acest lucru la inceput si-l facem si acum. Ne diferentiem de concurenta nu doar din punctul de vedere al ofertei, dar si prin felul in care comunicam. Am venit pe piata cu oferte agresive, accesibile, relevante pentru consumatori si inovatoare, oferte care sa faca diferenta si pe care consumatorii sa le aprecieze. Apoi, comunicarea abordata de noi are o strategie diferita. Competitorii nostri se concentreaza mai mult pe imagine si pe partea emotionala, comunicarea noastra din ultimele 15-16 luni este una rationala bazata pe situatii din viata reala, cu oameni reali care duc o viata reala si se confrunta cu probleme reale”

     

    Obiective Cosmote

    “Vrem sa incepem sa castigam market share, sa imbunatatim imaginea generala a companiei care a fost destul de prost perceputa in trecut, dorim sa recastigam increderea consumatorilor, preferinta pe piata si notorietate. Pentru noi cel mai important obiectiv este sa avem oferte cu care sa ne mentinem in topul preferintelor consumatorilor. Poti obtine notorietate prin cheltuirea unui buget important. Fie ca investesti 10 milioane sau 100 de milioane, «awarenessul» tau va creste, dar va ajunge la o limita de unde nu va mai avea cum sa creasca. El se gaseste in stransa legatura cu cat cheltuiesti pe publicitate. Preferinta, insa, are legatura cu relevanta. Astfel, fie ca investesti 10 milioane, fie ca investesti 100 de milioane, poti sa cresti ca notorietate, dar ca preferinta sa nu ai rezultate bune. Asta se poate intampla din cauza ca oferta nu este relevanta pentru consumatori. Pentru noi este important sa atragem preferinta consumatorilor fata de brandul Cosmote, iar preferinta aduce succes”

     

    Despre 2 milioane de clienti

    “2 milioane de clienti a fost un obiectiv foarte important pentru noi. Ne-am dorit foarte mult sa atingem aceasta cifra. Dar, cum suntem nelinistiti, nu ne uitam la trecut, ci ne uitam spre viitor. Asta nu inseamna ca este usor sa ajungi la 3 milioane de clienti sau ca a fost usor sa ajungi la 2 milioane, dar timpul trece, gradul de penetrare al telefoniei mobile pe piata creste, competitia creste si ea, iar lucrurile devin mai complicate.”

     

    Investitii pentru primii trei ani

    “Planul nostru de investitii pe trei ani a fost  500 de milioane de euro. Aceasta a fost investitia minima. Suntem de un an jumate pe piata si la acest moment estimam ca vom depasi aceasta suma.”

     

     

    Pentru M&A, cele 2 milioane de abonati au fost un pretext pentru un dialog despre Cosmote cu Costas Kapetanopoulos, director de marketing si comunicare. Am discutat despre adaptarea unor concepte FMCG pentru telefonia mobila, despre noua campanie Cosmote in care brandul se asociaza cu imaginea lui Leonard Doroftei, despre planuri si obiective de atins… sau de depasit.

     

    Pe piata din Romania, Cosmote este un brand tanar si nelinistit, «consumer centered». “In ciuda celor mai putin de zece greci care lucreaza aici, restul de peste 600 de angajati sunt romani”, lucru ce face din Cosmote o companie romaneasca. La intrarea pe piata din Romania, Cosmote avea sa se confrunte cu doua mari provocari. Prima era trecutul Cosmorom, din cauza caruia compania a pornit in cursa cu un handicap de imagine de cativa metri, inainte de a lua startul. A doua provocare: concurenta.  In cursa se aflau doi giganti pe piata locala Orange si Vodafone, fiecare cu peste 8 milioane de utilizatori care s-au bucurat de rezultate performante si au castigat increderea publicului. Astfel, Cosmote trebuia sa-si gaseasca propriul traseu si si-a propus sa faca tot ceea ce nu facuse competitia. Importanta era pozitionarea.

     

    Imi amintesc faptul ca, la momentul intarii pe piata, culoarea Cosmote semana foarte bine cu verdele Connexului (intre timp Connex s-a transformat in Vodafone si a preluat culoarea rosie) de atunci. Eram curioasa daca aceasta suprapunere de culori a avut vreun efect asupra brandului, daca l-a ajutat sau, mai degraba, l-a incurcat. “Vorbind despre asemanarea de culoare nu poate fi vorba de ceva care ne-a ajutat. Culoarea verde este culoarea pe care Cosmote o are de mult timp si s-a intamplat ca in Romania sa coincida cu acea pe care Connex o avea pe atunci. Asemanarea nu are nimic de a face cu succesul. E ca si cum ai avea doua persoane care arata la fel, dar care au o personalitate diferita. Cred, totusi ca pana la urma, nu ne-a ajutat in niciun fel, dar nici nu ne-a facut vreun rau. Faptul ca am fost relevanti si atragatori este ceea ce a facut diferenta.”

     

    Cu siguranta, EO 2000 a facut diferenta.  A fost o oferta care a revolutionat tot ceea ce insemna telefonia mobila pana in acel moment. Oferta lor atragatoare a avut la baza un concept imprumutat de la strategiile FMCG, mai exact Pizza Hut cu “all you can eat”. Desi strategia a fost un esec pentru branduri FMCG importante (nu doar Pizza Hut, ci si Coca-Cola si Pepsi), pentru Cosmote Romania a functionat si inca foarte bine. “A fost de fapt startul Cosmote pe piata.” Totul s-a schimbat. Oferta a schimbat comportamentul consumatorilor eliberandu-i de un stres si anume pretul. “Awarenessul a crescut semnificativ si Cosmote a inceput sa fie cunoscut ca o marca romaneasca.” Ideea imprumutata s-a dovedit a nu fi un simplu foc de artificii, ea constituind punctul de pornire din care s-a dezvoltat intreaga strategie Cosmote – “o balanta echilibrata ce ofera multe minute la un pret rezonabil”.

     

    Un sandvis A o portie de cartofi prajiti A o bautura racoritoare a combo meal. Minute A sms-uri A mms-uri A  minute romtelecom a combo deal.

     

    Spre deosebire de industria FMCG, industria telefoniei mobile este una tanara, cu doar 11 ani de experienta in Romania si 15-16 ani in tarile mai dezvoltate. Neavand un trecut si o cultura cu retete de succes, creativitatea nu are limite. Este mediul propice pentru ca ideile bune sa-si vada rezultatele chiar de a doua zi. “Nu trebuie sa astepti. Rezultatele sunt imediate, ca la loterie. Stii a doua zi daca ai pierdut sau ai castigat. Pentru mine, asta face ca totul sa fie foarte sexy.”

     

    “A brand is what a brand does.”

    Cosmote a venit pe piata atat cu campanii de imagine, cat si cu campanii tactice promotionale. Daca pana acum a pus accentul pe construirea campaniilor promotionale care mergeau pe un stil direct si rational, acum Cosmote isi propune sa construiasca si pe partea emotionala pentru a crea legaturi cu abonatii si pentru a le castiga increderea. “Vrem ca abonatii nostri sa se simta bine cu Cosmote nu doar pentru ca le ofera un serviciu foarte accesibil. Ne dorim ca brandul Cosmote sa devina un brand cu care sa le faca placere sa fie asociati.”

     

    Noua campanie de imagine ce-l are ca protagonist pe Doroftei  a luat nastere tocmai din dorinta brandului de a se apropia de clientii sai. Cosmote a ales sa se asocieze cu persoane cu care impartaseste aceleasi valori, iar Doroftei este una dintre ele. Traseul Cosmote seamana mult cu cel strabatut de Doroftei. Au inceput de jos si au fost nevoiti sa lupte in fiecare zi pentru a reusi. «Doroftei e o persoana care a luptat din greu, a inceput de la zero si a devenit un invingator. Este o persoana iubita in Romania pe care toata lumea o admira».

     

    In urmatoarele luni, Cosmote planuieste sa se adreseze si altor segmente care nu au fost abordate pana acum. Unul dintre ele este cel de business. In acelasi timp doreste sa isi extinda serviciile, lansarea i-mode fiind cel mai nou proiect in acest sens.Muzica si sportul sunt doua domenii considerate foarte interesante pentru dezvoltarea imaginii Cosmote pe viitor. Iar daca vorbim despre sport, nu putem neglija sportul rege: fotbalul. Acum mai ramane de vazut doar daca brandul Cosmote se va dovedi a fi stelist, dinamovist sau rapidist…

  • The New Yorker

    The New Yorker  este un barometru social. Insa unul care nu aliniaza cifre in tabele, ci surprinde printr-o rima care isi pastreaza rezonanta de peste 80 de ani: scriitura si caricatura. The New Yorker este un brand pentru ca a reusit sa dea o savoare aparte scrisului prin imbinarea dintre jurnalism si literatura si sa imbogateasca imaginea prin alaturarea dintre ilustratie si fotografie.

     

    Istoric

    The New Yorker este o revista americana care s-a impus in constiinta cititorilor prin publicarea de reportaje, cronici, esee, poezie si fictiune, toate puse in contextul generos al ilustratiei. Initial saptamanala, revista are acum 47 de numere pe an,  cu 5 numere (de obicei mai scumpe) care acopera doua saptamani. The New Yorker  a fost lansat la 17 februarie 1925. A fost fondat de Harold Ross si sotia sa, Jane Gant, pe atunci reporter la New York Times. Ross vroia sa creeze o revista cu un umor sofisticat –  in contrast cu frivolitatea altor publicatii de gen, precum Judge, unde lucrase si el sau Life. Astfel, Ross s-a asociat cu omul de afaceri Raoul H. Fleischman si au infiintat F-R Publishing Company. Primele birouri ale revistei au fost pe 25 West 45th Street, in Manhattan. Ross a fost redactorul sef al revistei pana in 1951, canda incetat din viata. Revista si-a pastrat componenta de umor sofisticat si, in acelasi timp, si-a castigat statutul de forum publicistic pentru jurnalism si fictiune de calitate si si-a construit un renume prun traditiile editoriale. La rubrica “Profiles”, a publicat articole despre oameni importanti din cele mai variate domenii, de la Ernest Hemingway, Henry R. Luce si Marlon Brando la magicianul Ricky Jay si matematicienii David si Gregory Chudnovsky. Alte rubrici de lunga durata sunt “Goings On About Town” – o trecere in revista a evenimentelor culturale si de divertisment din New York si “The Talk of the Town” o selectie de comentarii sau secvente neconventionale surprinse din viata New Yorkeza. Dincolo de cateva modificari inevitabile, revista si-a pastrat linia generala, prin layout, fonturi si spiritul copertei. Fontul semnatura al revistei – folosit pentru logo, titluri si caseta editoriala – este Irvin, denumit astfel dupa creatorul sau designerul si ilustratorul Rea Irvin. Ross a fost urmat de William Shawn (1951-1987), apoi de Robert Gottlieb (1987-1992) si Tina Brown (1992-1998). Brown a adus cele mai multe schimbari in revista si, implicit, cele mai multe controverse. Ea a inclus culoarea (cativa ani in urma si New York Times introdusese tiparul color in paginile sale) si fotografia, folosirea a cat mai putine fonturi pe fiecare pagina si, in general, un layout mai modern. La nivel de continut, a adus mai multe subiecte din zona celebritatilor si a personalitatilor din business cu averi impresionante si a introdus in rubrica “Goings on About Town,” un comentariu picant si foarte sugestiv despre viata de noapte din Manhattan. Actualul redactor sef, David Remnick, a preluat revista in 1998.

     

    De la finalul anilor ‘90, The New Yorker si-a consolidat si prezenta pe  Internet, in special prin promovarea materialelor de arhiva. The New Yorker are un website pentru numarul curent al revistei (plus continut exclusiv pentru web) la www.newyorker.com. De asemenea, caricaturile  The New Yorker pot fi cumparate de pe www.cartoonbank.com.

     

    Cartoons

    Multi ani, functia de editor artistic a fost ocupata de Lee Lorenz, care a fost colaborator al revistei din 1958. A ocupat aceasta functie intre 1973 si 1993, canda fost inlocuit de Francoise Mouly. Cartea sa, “The Art of the New Yorker: 1925-1995” (Knopf, 1995), este primul studiu complet asupra graficii revistei. Portofoliul The New Yorker include talentati caricaturisti americani, printre care Charles Addams, Charles Barsotti, George Booth, Roz Chast, Sam Cobean, Helen Hokinson, Mary Petty, George Price, Charles Saxon, Otto Soglow, Saul Steinberg, William Steig, Richard Taylor, Barney Tobey, James Thurber and Gahan Wilson.

     

    Politica

    In mod traditional, politica publicatiei este un liberala si obiectiva. Insa, in  ultimii ani, stafful editorial a abordat o pozitie  partizana. Acoperirea alegerilor prezidentiale din 2004, conduse de Hendrik Hertzberg si de corespondentul politic de atunci, Philip Gourevitch, au favorizat in mod evident candidatul democrat, John Kerry. In numarul din noiembrie 2004, revista si-a aratat sustinerea fata de Kerry, prin publicarea unui lung editorial, semnat “The Editors”, in care critica politicile administratiei Bush.

     

    Dupa atacurile din 11 Septembrie artistul Art Spiegelman (care este casatorit cu editorul artistic al revistei, Françoise Mouly) a creat impreuna cu Mouly, pentru numarul din 24 septembrie 2001, o coperta memorabila negru pe negru, cu siluetele intunecate ale “Gemenilor” vizibile doar dintr-un anumit unghi, intr-o anumita lumina. Mai tarziu el demisioneaza ca protest fata de cenzura editoriala in acoperirea subiectelor politice. Revista il angajeaza pe jurnalistul de investigatii Seymour Hersh pentru a acoperi subiectele militare si de securitate. El scrie numeroase articole despre invadarea Iraqului, in 2003 si de ocuparea ulterioara de catre trupele americane. Dezvaluirile sale din The New Yorker despre abuzurile din inchisoarea de la Abu Ghraib au fost preluate de presa din intreaga lume.

     

    “Filmografie”

    Fostul editor al revistei, William Shawn, este portretizat in “Capote” (2005) si “Infamous” (2006). Revista a fost o sursa pentru scenariile a numeroase filme. Dintre cele mai recente, “Brokeback Mountain”(2005) este adaptarea unei nuvele de Annie Proulx, care a aparut pentru prima data in numarul din 13 octombrie 1997. De asemenea, “The Namesake” (2007) s-a bazat pe nuvela lui Jhumpa Lahiri, publicata in The New Yorker.

     

    Intr-un episod din serialul “Seinfeld” (intitulat “The Cartoon”), Elaine arata prietenilor sai o caricatura, pentru a testa daca ei inteleg gluma. Pentru ca niciunul dintre ei nu o intelege, ea stabileste o intalnire cu editorul revistei. Intr-un final, si acesta recunoaste ca nu intelege poanta din caricatura…

     

    Intr-un episod din “Friends”, Chandler Bing are replica, “Ce ar fi daca ar trebui sa imi dau demisia? Probabil ca as scrie pentru The New Yorker  si as fi platit sa fiu amuzant…”

     

    In bestseller-ul din 2003 al lui Lauren Wiesberger, “The Devil Wears Prada”, Andrea Sachs se angajeaza la o revista de moda, ca o etapa intermediara pentru a-si atinge scopul final de a scrie pentru The New Yorker,

    In numeroase episoade din “Sex and the City”, The New Yorker este pomenit adesea. Miranda Hobbes il citeste cu religiozitate, iar Carrie Bradshaw il citeste ocazional, la biroul psihologului ei.

     

     

    Editor: David Remnick

    Profil: Politica, social, pop culture

    Frecventa de aparitie: 47 de numere/an

    Tiraj: 1.062.310 exemplare

    Primul numar: 17 februarie 1925

    Compania: Advance Publications

    Website: www.newyorker.com

  • Salvati-l pe Lambo!

    O «campanie sociala» pentru Lamborghini, initiata de Radu Pilat, copywriter McCann Erickson

     

    Buna ziua. Numele meu e Lambo si am doar cativa ani. Sunt galben si m-am nascut in Italia. Parintii mei sunt celebri si, de aceea, am fost crescut cu multa grija. Ereditar am mostenit formele astea dracesti si vreo sase sute si ceva de cai sub capota.

     

    Cand m-am nascut mi-am dat seama cat de norocos sunt. Pentru ca o gramada de oameni au avut grija sa fiu sanatos si cu reviziile la zi. Curse zilnice  ma mentineau in forma. Nu mai vorbesc de nenumarate poze pentru reviste.

     

    Apoi s-a intamplat ceva foarte ciudat…Parintii m-au invelit cu o husa care mi-a luat vederea. Am fost urcat in camion si dupa doua zile de hurducaieli am ajuns intr-un loc absolut bizar.

     

    Fratii mei ma avertizasera ca va avea loc o calatorie, dar ei pomeneau de ape intinse si orase stralucitoare cu nume frumoase: Nisa, San Remo, Cannes. Locul asta in care am ajuns eu e altfel. Pana si numele sunt altfel: Ghimpati, Adunatii Copaceni, Bucuresti.

     

    Nu ma prea odihnesc pe malul marii in fata cazinoului. Nici nu mai alerg cu totul la rosu pe un circuit mazgalit de cauciucuri care isi dau duhul. Nu iau curbe la limita aderentei, n-am pietris de tete-a-queue. Nu-mi lipeste nimeni numere de concurs. Nu mai sunt fulgerul galben care mananca kilometri de autostrazi ca un obez nebun. Nu dansez valsul mortii prin munti inalti pe care un ticnit a scuipat o panglica serpuita de asfalt.

     

    Totul e altfel aici. In primul rand orice parcare e insotita de o lovitura la membre. Trebuie sa sar multe borduri. Sunt lasat cu botul in gunoi in fata unui club jerpelit pe afara, pana dimineata. Si, drept multumire, sunt condus pana acasa de cineva cu alcoolemia prea mare ca sa evite multele gropi si canale. Inghit mult praf, suport tacut chei trecute pe la subrat si multe claxoane. Traiesc intr-un trafic in care nu-mi gasesc locul. Am ajuns sa-mi fi dorit sa nu ma fi nascut.

     

    Dar cel mai rau sufar de inactivitate. Simt ca ma ingras si ca imbatranesc urat. Cea mai lunga si plina de adrenalina cursa a fost undeva intre doua semafoare, cam pe 300 de metri. Sau un drum la mare pe o autostrada in constructie, unde am depasit, spre rusinea mea, pe banda de siguranta. Cel mai mult timp mi-l petrec parcat prin centru si stand la coada la semafor. Si as deschide capota sa eliberez caii astia care incep sa mucegaiasca.

     

    Stiu ca tonul meu nu e disperat. Poate ca am inceput sa ma complac, poate ca am inceput sa iubesc piatra cubica si minijupele de piele care se freaca de pielea de pe locul din dreapta. Poate ca, de fapt, imi plac acceleratiile la podea in gol si programul City. Am inceput sa rad de batranii surprinsi pe trecere, carora le tai fata. Sau de fraierii cu masini normale care sunt obligati sa ma primeasca inapoi in coloana. Sau de politistii care transpira canddeschid geamul si se uita in alta parte candsunt parcat aiurea sau o iau pe contrasens.

     

    Nu sunt disperat. Dar mi-e dor de vremuri mai bune. Poate ma ajutati cumva.

     

    Multumesc.

  • B-ESTIVAL powered by…

    AMR: aproximativ o luna pana la cel mai mare eveniment muzical de anul acesta. Startul la B-estival se da pe 29 iunie. Asa ca luati-va gandul de la Sziget sau de la Exit pentru ca la Bucuresti vin Alice Copper, Marilyn Manson, Reamonn, Morcheeba, Wu-Tang Clan, Faithless, Pink si multi altii. 20 de trupe din afara, dar si autohtone se vor da In spectacol la Romexpo.

     

    Organizatorii, eMag!c Entertainment, vor amenaja o scena principala, tribune, o scena secundara si un cort Silent Disco. Pentru cei veniti cu masinile vor fi puse la dispozitie 60.000 de locuri de parcare, iar pentru cei care detin un cort, organizatorii au obtinut aprobare pentru amenjarea unu camping de peste 10.000 de metri patrati.

     

    Sponsorul principal al B-estival este ClickNet, iar despre implicarea in acest proiect ne-a spus mai multe, Alfred Borcan, Director Comunicare-Marketing, Romtelecom. „B-estival este un eveniment complex, care nu dureaza doar o zi, ci trei, si care aduce pe aceeasi scena numai trupe internationale de top. Este primul festival din Romania conceput dupa exigentele internationale, care aduce aduce valoare, dar mai ales valori, pentru cei 70.000 de specatori pe care Ii asteptam acolo. Era normal sa ne implicam In acest proiect, In calitate de sponsori principali pentru ca B-estival este acel gen de eveniment care se <<muleaza>> perfect pe ceea ce Inseamna brandul ClickNet. Cautam un eveniment care sa exprime cat mai bine brandul ClickNet, asa IncAt propunerea de colaborare de la eMag!c a venit la fix.

     

    Prezenta noastra la B-estival este Inca o dovada ca suntem alaturi de cei tineri, ca Intelegem si sustinem calitatea, forta, inovatia, indiferent In ce forma se manifesta acestea. Fie ca vorbim de ClickNet pur si simplu sau de orice alt gen de manifestare. De ce ar face exceptie B-estival?!”

     

    Festivalul este powered  by Heineken si Coca-Cola,  doua brand-uri care au deja o traditie  in implicarea in astfel de evenimente.

     

    “Conceptul Heineken Music reprezinta modul nostru direct si original de a ne apropia de consumatori, oferindu-le evenimente moderne si muzica pe care o apreciaza. Am reusit deja sa aducem in Bucuresti o serie de DJ renumiti precum John Digweed, Tiesto sau Armin Van Buuren. Conceptul <<Heineken Music Thirst>> reprezinta unul dintre atuurile intangibile pe care compania il aduce acestui festival, avand in vedere amploarea pe care a luat-o acesta in intreaga lume. DJ-ul roman care va fi castigatorul competitiei Heineken Music Thirst 2007 va avea ocazia de a a performa live in prima zi a  mult-asteptatului B-estival” , ne-a spus Ilco Kwast, Group Brand Manager Heineken.

     

    Cine nu si-a cumparat inca bilete, ar face bine sa se grabeasca. Biletele pentru prima zi costa 60 RON, pentru a doua si respectiv cea de-a treia zi -75 RON ;  puteti achizitiona si abonamente pentru sambata si duminica cu 125 RON sau pentru toate cele trei zile cu 180 RON.