BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • România riscă să nu atragă fondurile UE pentru 2014-2020 dacă nu creşte performanţa administraţiei

     “Comisia Europeană ne-a cerut deja o nouă strategie de îmbunătăţire a capacităţii administrative şi implementarea acestei strategii. Această cerinţă este o condiţie ex-ante de utilizare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Dacă până la sfârşitul lui 2016 această strategie nu va exista şi lucrurile nu vor fi semnificativ îmbunătăţite, noi vom fi supuşi inclusiv riscului de a nu utiliza pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă fondurile alocate României”, a afirmat Orban la o conferinţă organizată la BNR cu tema “România în tabloul de bord al UE”.

    El a arătat că o capacitate administrativă scăzută generează rezultate puternic negative, reprezentând o problemă majoră a României din punctul de vedere al Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele BM: România rămâne ţara cu cele mai înalte nivele ale sărăciei din Uniunea Europeană

     El s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta şi a subliniat că progresul României în stabilizarea economică este cu deosebire impresionant în contextul mediului extern nesigur şi al continuării crizei din zona euro.

    “Cu toate acestea, în ciuda progreselor înregistrate de Guvern, România rămâne ţara cu cele mai înalte nivele ale sărăciei din Uniunea Europeană. Peste 30% din populaţie trăieşte cu mai puţin de 5 dolari pe zi. Aş dori să atrag atenţia asupra persoanelor care trăiesc cu un venit atât de mic, inclusiv populaţia romă de aici, din România, şi din alte părţi ale Europei. Consider că este un imperativ moral pentru toate guvernele să instituie sisteme de asigurări sociale pentru cei mai săraci şi să investească în învăţământ şi sănătate pentru cei care sunt cel mai nevoiaşi”, a spus preşedintele Băncii Mondiale, după întâlnirea cu premierul Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: 60% dintre români cred că ţara noastră e privită prost în Uniunea Europeană

     Astfel, 12% din respondenţi s-au declarat foarte optimişti cu privire la viitorul UE, 34% fiind pesimişti, iar 50% au indicat că au o imagine pozitivă a Uniunii. Aceasta e percepută negativ de 26% din români, în timp ce 21% au o percepţie neutră.

    De asemenea, 74% din români consideră că e un lucru bun că România este membră UE, iar numai 22% consideră că este o realitate negativă. Circa două treimi (65%) consideră că România beneficiază de pe urma aderării la UE, iar 33% sunt de părere că ţara noastră nu iese în avantaj datorită aderării.

    Pe de altă parte, nu mai puţin de 60% din români sunt de părere că România are o imagine negativă în UE (42% au indicat că e vorba de o imagine proastă şi 18% de o imagine foarte proastă), 38% considerând că ţara noastră e în general “bine privită” în cadrul Uniunii. Numai 1% din respondenţi au spus că România e văzută foarte bine în UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017

     “În ceea ce priveşte termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menţionat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017. La unele importante persoane din România am auzit enunţat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor ţări care nu au asumat o dată. Este greşită o neasumare de termen”, afirmă Băsescu, într-un interviu pentru publicaţia online Calea Europeană.

    El a adăugat că aderarea la zona euro este o obligaţie pentru România, care decurge din Tratatul de Aderare şi nu se poate spune partenerilor europeni că ne vom îndeplini obligaţiile, dar nu se ştie când.

    Băsescu a mai reiterat că în 2014-2015 va începe o dezbatere pentru revizuirea Tratatelor UE, iar fără un termen clar şi credibil de adoptare a monedei euro şi asumarea obligaţiilor aferente, România poate rămâne într-o categorie de state de mâna a doua la nivelul UE. El a arătat şi că România trebuie să facă eforturi şi pentru ca sectorul companiilor de stat să devină unul competitiv, care să facă faţă competiţiei din zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean, mesaj de Ziua Europei: Libertatea de mişcare în UE trebuie prezervată

     “Trebuie să ne pronunţăm ferm împotriva tendinţelor populiste sau xenofobe, care, prin natura lor, constituie negarea însăşi a proiectului european şi a valorilor sale fondatoare. Acestea se manifestă adesea într-o formă mai puţin directă. Ne gândim, de exemplu, la tendinţe de reconsiderare a celor patru libertăţi fundamentale ale Uniunii, în special a libertăţii de mişcare a cetăţenilor europeni. Aceasta constituie un element inerent pieţei interne şi una dintre principalele reuşite ale proiectului european, pe care trebuie să-l prezervăm cu toţii, conform Tratatelor”, afirmă şeful diplomaţiei în mesajul său.

    El enumeră şi avantajele aderării României la UE.

    “Avantajele aderării sunt multiple şi nu pot fi minimizate. Drumul către aderarea la UE a presupus modernizarea instituţională, creşterea oportunităţilor economice şi un mai bun nivel de trai. Unul din marile avantaje ale aderării la UE este posibilitatea de a lua parte în şi a influenţa procesul decizional al Uniunii şi posibilitatea de a-ţi promova propriile iniţiative în cooperare cu alte state membre. Ne-a dat, de asemenea, posibilitatea de a contribui cu propriile iniţiative şi idei în domenii precum Piaţa Unică, securitatea energetică sau politica externă”, spune Corlăţean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene: Trimitem CE până la sfârşitul lunii proiectul cu priorităţile pentru utilizarea fondurilor UE

     “Acest document va sta la baza negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru stabilirea modului în care vor fi utilizate fondurile UE. Acordul de Parteneriat va fi supus aprobării Guvernului României şi apoi va fi transmis, informal, Comisiei Europene până la sfârşitul acestei luni”, se precizează într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX miercuri de MFE.

    De asemenea, în şedinţa de Guvern de miercuri a fost aprobat un memorandum prin care se cere ministerelor să transmită până în 15 mai Ministerului Fondurilor Europene documentele necesare întocmirii acestei variante de proiect pentru Acordul de Parteneriat, menţionează comunicatul MFE.

    Ministerele responsabile cu elaborarea strategiilor sectoriale vor trebui să transmită MFE rezultatele analizelor socio-economice pe domenii, care identifică nevoile de dezvoltare, precum şi priorităţile propuse pentru a fi finanţate din fonduri UE. MFE trebuie să primească de la ministere până la 15 mai şi estimarea alocărilor financiare privind obiectivele tematice şi priorităţile de finanţare aferente domeniului de competenţă, respectiv stadiul de îndeplinire a condiţionalităţilor ex-ante.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Propunere CE: Fiecare cetăţean european va avea dreptul la un cont bancar, deschis oriunde în UE

     Astfel, orice cetăţean european va avea dreptul la deschiderea unui cont de plăţi prin care să poată efectua operaţiuni de bază, cum ar fi primirea salariului, a pensiilor şi a indemnizaţiilor sau plata facturilor la utilităţi.

    Obiectivul proiectului de directivă este facilitarea accesului liber la informaţii privind comisioanele percepute de bănci în vederea comparării ofertei de pe piaţă şi transferului fără obstacole între furnizorii de servicii.

    “Directiva privind transparenţa şi comparabilitatea comisioanelor de plată, transferul conturilor de plăţi şi accesul la un cont de plăţi de bază” prevede accesul tuturor cetăţenilor europeni la un cont bancar de bază la orice bancă din UE, în urma comparării avantajelori şi dezavantajelor oferite de fiecare operator în privinţa comisioanelor percepute pentru plăţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.

  • Corlăţean a discutat cu ambasadorii statelor UE despre priorităţile agendei europene şi aderarea României la Schengen

     Întâlnirea a fost organizată de Ambasada Irlandei, ţară care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, printre subiectele discutate aflându-se negocierile cu Parlamentul European privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii în perioada 2014-2020, evoluţiile economice la nivel european, extinderea UE, Parteneriatul Estic, securitatea energetică.

    De asemenea, au fost discutate aspecte legate de progresele înregistrate de România în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum şi perspectivele aderării României la spaţiul Schengen, precizează un comunicat MAE transmis MEDIAFAX.

    “Ministrul Corlăţean a reiterat obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen, evidenţiind faptul că acesta este un obiectiv legitim pentru România şi a exprimat încrederea privind adoptarea unei decizii pozitive privind aderarea până la sfârşitul anului, conform celor convenite cu ocazia Consiliului UE Justiţie Afaceri Interne din martie 2013”, evidenţiază comunicatul MAE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Funcţionari europeni în grevă pentru a-şi apăra puterea de cumpărare

     Potrivit sindicatului, dacă statele membre ale Uniunii Europene (UE) continuă politica de austeritate, funcţionarii europeni riscă să piardă 60% din puterea de cumpărare în cursul următorilor 15 ani.

    Funcţionarii denunţă, de asemenea, proiectul de ridicare a vârstei de pensionare de la 63 la 67 de ani.

    Îndemnul la grevă vizează doar Consiliul, instituţia reprezentând statele membre UE, unde un grup de lucru reflectează în prezent asupra unei revizuiri a calculului salariilor, pensiilor şi perspectivelor de carieră ale funcţionarilor.

    Funcţionarii europeni care lucrează la Comisia Europeană (CE), la Parlamentul European (PE) şi în alte instituţii europene nu participă la această acţiune.

    Şefii de stat şi de guvern din UE au votat, în februarie, în favoarea unui proiect de buget european pentru perioada 2014-2020 revizuit în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro