BusinessMagazin

Tag: NOUTATI

  • Noutati

    Cum sa…

    Editorul traducerii romanesti a cartii lui George Mikes „How to be a Brit“ ne spune despre autor ca „isi priveste compatriotii de adoptie (Mikes e englez cu ascendenta maghiara, n.n.) cu ochelarii unui critic tandru si afectuos“. A devenit umorist in 1946, odata cu publicarea volumului „Cum sa fii extraterestru“ si si-a incheiat cariera in 1982, cu volumul autobiografic „Cum sa ai saptezeci de ani“. Intre timp a adunat sumedenie de volume al caror titlu incepe cu „How to…“ si a ajuns in aproape toate antologiile de citate celebre din lume. Din recent tiparitul volum, iata cateva cugetari susceptibile sa va trezeasca pofta de lectura: „Un englez, chiar daca e singur, formeaza o coada bine aliniata alcatuita dintr-o singura persoana“; „Cand europenii de pe restul continentului au descoperit sexul, noi am inventat buiota“.

     

    George Mikes, Cum sa fii englez,
    Editura     Humanitas, Bucuresti, 2006

     


    A la russe

    In jurul unui personaj – Piotr Pustota – se tes doua istorii complet diferite, dar care isi afla fire de corespondenta secrete. Cea dintai il plaseaza pe Piotr, un tanar poet din Sankt Petersburg, la inceputul secolului, in plina explozie a Razboiului Civil din 1919. Urmarit de CEKA, politia politica leninista, se trezeste comisar al unei divizii de cavalerie comandate de celebrul Ceapaev. Cealalta istorie se desfasoara in zilele noastre, in preajma Moscovei, in plin spital psihiatric unde poetul este internat. Cine este pana la urma Pustota? Un bolsevic de ocazie bantuit de cosmaruri sau un bolnav care delireaza? Iar Rusia este oare o uriasa casa de nebuni? Peste toate acestea ce cauta, obsedanta, figura lui Arnold Schwarzenegger? Revendincandu-se din filonul Bulgakov, Kafka si William Burroughs, Viktor Pelevin, autorul acestui straniu roman, a debutat in 1989.

     

    Viktor Pelevin, Mitraliera de lut,

    Editura Curtea veche, Bucuresti, 2006

  • Noutati

    Cum sa…

    Editorul traducerii romanesti a cartii lui George Mikes „How to be a Brit“ ne spune despre autor ca „isi priveste compatriotii de adoptie (Mikes e englez cu ascendenta maghiara, n.n.) cu ochelarii unui critic tandru si afectuos“. A devenit umorist in 1946, odata cu publicarea volumului „Cum sa fii extraterestru“ si si-a incheiat cariera in 1982, cu volumul autobiografic „Cum sa ai saptezeci de ani“. Intre timp a adunat sumedenie de volume al caror titlu incepe cu „How to…“ si a ajuns in aproape toate antologiile de citate celebre din lume. Din recent tiparitul volum, iata cateva cugetari susceptibile sa va trezeasca pofta de lectura: „Un englez, chiar daca e singur, formeaza o coada bine aliniata alcatuita dintr-o singura persoana“; „Cand europenii de pe restul continentului au descoperit sexul, noi am inventat buiota“.

     

    George Mikes, Cum sa fii englez,
    Editura     Humanitas, Bucuresti, 2006

     


    A la russe

    In jurul unui personaj – Piotr Pustota – se tes doua istorii complet diferite, dar care isi afla fire de corespondenta secrete. Cea dintai il plaseaza pe Piotr, un tanar poet din Sankt Petersburg, la inceputul secolului, in plina explozie a Razboiului Civil din 1919. Urmarit de CEKA, politia politica leninista, se trezeste comisar al unei divizii de cavalerie comandate de celebrul Ceapaev. Cealalta istorie se desfasoara in zilele noastre, in preajma Moscovei, in plin spital psihiatric unde poetul este internat. Cine este pana la urma Pustota? Un bolsevic de ocazie bantuit de cosmaruri sau un bolnav care delireaza? Iar Rusia este oare o uriasa casa de nebuni? Peste toate acestea ce cauta, obsedanta, figura lui Arnold Schwarzenegger? Revendincandu-se din filonul Bulgakov, Kafka si William Burroughs, Viktor Pelevin, autorul acestui straniu roman, a debutat in 1989.

     

    Viktor Pelevin, Mitraliera de lut,

    Editura Curtea veche, Bucuresti, 2006

  • Noutati

    Targ cu DIAVOLUL

    Spre deosebire de Peter Schlemihl, protagonistul lui Chamisso, care isi vinde umbra diavolului contra averii lui Fortunatus, Wakefield, straniul personaj al lui Andrei Codrescu, face un alt tip de targ cu Printul Intunericului. Venit de pe lumea cealalta usor posac din pricina concurentei, diavolul da buzna la Wakefield  si ii ofera un ragaz de un an ca sa-si puna viata in ordine. Daca, la sfarsitul intervalului, nu va fi izbutit sa duca la capat aceasta isprava, ii va lua sufletul. Aici incepe aventura eroului, care pleaca la drum intr-o America brutala, strident eclectica si conflictuala pana si in cele mai marunte tesuturi ale ei. American de origine romana si autor-vedeta al editurii Polirom, Andrei Codrescu este poet, eseist si jurnalist, profesor la Universitatea din Louisiana.

     

    Beatriz, femeia

    Beatriz incearca sa-si afle drumul (cel geografic, pur si simplu), precum si drumul in dragoste, penduland intre doua locuri – Madridul, orasul sau de bastina, si Edinburgh, urbea de adoptie – precum si intre doua prietene cu trupuri celeste – Monica, devoratoarea de barbati compulsiva, si Cat (Caitlin). Pe Monica a iubit-o la nebunie pe vremea liceului, dar aceasta nu i-a dat mari sperante. Au gustat impreuna din sarmul noptilor Madridului si au facut teribile indigestii la iesirea din nenumarate paradisuri artificiale. Trimisa in Anglia de o familie prudenta, care o credea definitiv alunecata pe panta pierzaniei, Beatriz isi trateaza nevroza in mrejele amoroase ale chelneritei Cat, fara sa-si poata uita prima dragoste. Din fericire, la Edinburgh il intalneste pe junele Ralph. Facand sa rimeze perfect amorul si umorul, Lucia Etxebarría a fost rasplatita, in 1998, cu prestigiosul premiu Nadal.

  • Noutati

    Trilogia Pandora

    Papa al genului SF, cum este considerat in mediile de cititori si specialisti fantasy & science fiction, Frank Herbert ramane, pentru multi, nemuritorul parinte al ciclului Dune. Nu putini insa sunt aceia care cred ca opera lui de capatai este trilogia Pandora, cu admirabilele ei volete Incidentul Iisus, Efectul Lazar si Factorul Inaltare, un ciclu romanesc scris la doua maini, impreuna cu Bill Ransom. Despre aceasta intovarasire literara, acesta din urma spunea: „Experimentul a semanat intr-o oarecare masura cu o casatorie. Pe parcurs, fiecare dintre noi a fost marcat de tragedii personale, insa mereu ne-am gasit salvarea in romanele noastre. (…) Factorul Inaltare, de care am planuit sa ne bucuram impreuna, a fost martora celei mai mari tragedii traite impreuna. Dar romanul a aparut, totusi“. Tragedia a fost moartea lui Herbert, lui Ransom revenindu-i sarcina sa finalizeze manuscrisul.

     

    La Roumanie

    De-abia incheiatul Sommet al Francofoniei, desfasurat pe malurile Dambovitei, a produs nu doar efecte pozitive, ci si o uriasa dezordine. Nu doar pe strazi, unde traficul a fost sever perturbat, ci si in multe creiere care s-au intrebat cat de francofoni suntem noi, romanii, si, prin urmare, cat de indreptatiti suntem sa fim gazdele unui asemenea eveniment. Cartea Sultanei Craia, aparuta cu doar cateva zile inainte de reuniunea Francofoniei, vorbeste despre Franta ca model cultural urmat constant de romani in procesul de modernizare al societatii, despre influentele limbii franceze si circulatia ei in Romania de-a lungul secolelor, traseaza un istoric al relatiilor franco-romane si raspunde, inca din paginile preliminare, intrebarii pe care o invocam: „Romania, o tara francofona?“.

  • Noutati

    Colectionarul de nori

    Media franceze au facut din acest roman un obiect de cult si un veritabil best-seller. Lucru anevoie de realizat, in conditiile in care volumul lui Audeguy avea un handicap de public cu totul special: recursul la eruditia stiintifico-istorica, care ar fi putut da nastere la plictiseala si somnolenta. Nu a fost asa, pentru ca eruditia in cauza nu avea pic de balast demonstrativ, iar rolul ei era unul mai degraba metaforic decat didactic. „Teoria norilor“ contine mai multe povesti, care intra una in alta ca niste matriosti, care isi raspund si se completeaza subtil. Prima dintre ele, cea care ordoneaza ansamblul, descrie intalnirea dintre croitorul japonez Akira Kumo si o tanara bibliotecara, Virginie Latour, pe care niponul o angajeaza ca sa-i clasifice o uriasa colectie de carti dedicate norilor.

     

    Stephane Audeguy, Teoria norilor,

    Editura Nemira, Bucuresti, 2006

     

    Detectivul din ospiciu

    Eduardo Mendoza este unul dintre cei mai cititi si mai tradusi autori spanioli din ultima vreme, dar si unul dintre cei mai originali. Desi considerat un precursor al postmodernismului, scriitorul a renuntat la tirania inovatiei cu orice pret, marturisind ca „alcatuirea unui roman inseamna punerea cap la cap a unor povesti interesante, intr-un limbaj accesibil“. Pentru aceasta, a convocat mai multe genuri, pe care le-a amestecat si le-a reformulat, construind ansambluri in care se intalnesc romanul politist, romanul negru, romanul foileton, romanul „pentru cucoane“ sau romanul istoric. Prevalente au ramas insa  intotdeauna umorul spumos si ironia continua. „Misterul criptei…“, roman publicat in 1979, este prima parte a unei trilogii, care il are in centrul atentiei pe un nebun cu acte, rezident de ospiciu devenit detectiv de ocazie.

     

    Eduardo Mendoza, Misterul criptei vrajite,

    Editura Humanitas, Bucuresti, 2006

  • Noutati

    Euridice: Desteptarea

    La sfarsitul secolului XXI, omenirea a fost cat pe ce sa dispara in criza Raptului funest, un razboi cataclismic pricinuit de faptul ca Inteligentele Artificiale (IA) militare s-au trezit la starea de constiinta. Majoritatea entitatilor postumane au disparut, fara sa se stie exact unde, lasand indaratul lor cateva „insule“ de umanitate care incep sa colonizeze galaxia, cu ajutorul relicvelor tehnologice abandonate de IA si, cu precadere, gratie retelei de portaluri ce conectau lumile universului. Trei secole mai tarziu, Lucinda Carlyle, membra a clanului care controla aceasta retea, organizeaza si conduce o expeditie pe Euridice, o planeta care, la randul ei, poarta stigmatul unui razboi trecut. Ken Macleod este scotian si este detinator a doua premii Prometheus pentru literatura SF si a unui premiu Sidewise.

     

    Ken Macleod, Vanatorii de fulgere,

    Editura Tritonic, Bucuresti, 2006

     

    Stapanul povestilor

    Christopher Tolkien, fiul celebrisimului J.R.R., a adunat dupa moartea parintelui sau o suma de manuscrise ale acestuia, pe care le-a grupat dupa „Evurile lumii“, completandu-le cu note si comentarii. Aceste povesti  completeaza cu informatii esentiale universul lui Tolkien, vorbind despre legendele, politica, regii si limbile Pamantului de mijloc si deslusind atat modul de elaborare a textelor in sine, cat si geneza miturilor si personajelor lui Tolkien. Pe de alta parte, cei care nu s-au impartasit inca din opera doctului profesor de la Oxford sau nu au vazut decat filmele realizate dupa cartile sale pot prea bine aborda aceasta antologie de povesti ca pe o carte autonoma, cu miez si desfasurare inteligibile. Aici il vom auzi pentru intaia oara pe Gandalf vorbind despre intalnirea cu gnomii, ii vom revedea pe orci si pe hobbiti si vom putea zbura cu inchipuirea pe harta Numenorului si a Pamantului de mijloc.

     

    J.R.R. Tolkien, Povesti neterminate,

    Editura RAO, Bucuresti, 2006

  • Noutati

    Moscova, Eterna

    Vladimir Sorokin, personaj emblematic al postmodernismului rus, de profesie inginer, s-a ocupat cu pictura si grafica de carte si s-a format ca literat in mijlocul artistilor si scriitorilor moscoviti underground ai anilor ‘80. Tradus in numeroase limbi dupa anii dezghetului ideologic si calificat drept cel mai renumit „pornograf“ al literaturii ruse contemporane, Sorokin infatiseaza in acest roman zguduitor cautarea disperata a unui paradis pierdut. La Moscova, o secta religioasa rapeste barbati si femei, pe care ii selectioneaza ca sa constituie un grup de alesi care vor avea acces la eternitate. Cum? Lovindu-i in torace pe oamenii blonzi si cu ochi albastri cu un topor taiat din gheata unui meteorit cazut in Siberia.

     

    Vladimir Sorokin, Gheata,

    Editura Curtea veche, Bucuresti, 2006

     


    Semizeul din Veniss


    Ne aflam intr-un viitor indepartat, in care guvernele par sa fi explodat si sa fi cedat puterea, in mod progresiv, unor structuri administrative din ce in ce mai restranse. Veniss este o cetate-stat, despartita de suratele ei prin uriase deserturi nucleare. In acest spatiu, in care distanta dintre saraci si bogati, puternici si slabi s-a exacerbat pana la consecinte extreme, traieste Nicholas, care este artist, creator de holograme.     De fapt un ratat, pentru ca indeletnicirea lui e pe cale sa moara, asa cum, in decursul timpului, au murit si celelalte arte. Singura arta vie este genetica, un domeniu in care omul poate sa se simta demiurg si sa inchipuie noi fiinte. Un domeniu unde un oarecare Quinn, un personaj pe care putini se pot lauda ca l-au intalnit in carne si oase, a devenit un adevarat mit . El s-a transformat intr-un soi de semizeu, un stapan absolut al maruntaielor subpamantene ale orasului Veniss, o figura de legenda al carei nume se afla pe buzele tuturor.

     

    Jeff Vandermeer, Veniss Underground,

    Editura Tritonic, BucureSti, 2006

  • Noutati

    Freud domestic

     

    Profesoara universitara timp de mai multi ani, Nicolle Rosen a hotarat intr-un tarziu sa se dedice psihanalizei si sa-si deschida un cabinet la Paris. Dupa ce patrunde tainele meseriei, se apuca de scris si publica niste eseuri care ii croiesc o faima incontestabila. Isi incearca si abilitatile de romanciera, afirmandu-se gratie unei biografii fictionalizate, dar perfect plauzibile – Martha F., cea care i-a fost vreme de decenii tovarasa de viata marelui Sigmund Freud. Punctul de plecare: psihanalistul a murit, iar admiratorii se napustesc sa adune din firimiturile gloriei sale, povestind in dreapta si-n stanga despre numeroasele lor intersectii biografice cu „parintele psihanalizei“. Straina printre acesti vulturi devoratori de posteritate se afla si o ziarista americana, care dezvolta o relatie de incredere, plina de tandrete, cu vaduva lui „Sigi“.

     

    Nicolle Rosen, Martha F., Viata mea cu Freud,

    Editura Lucman, Bucuresti, 2006

     

     

    Philip K. Ubik

     

    Philip K. Dick este din nou prezent in librariile noastre cu o panorama a unei halucinatii colective: Ubik. Povestea ni-l infatiseaza pe Joe Chip, un detector uman de campuri psi, bratul drept al lui Glen Runcinter, patronul uneia dintre cele mai importante agentii de protectie psionica. Aflata in plina actiune, echipa in care se afla Joe cade victima unui atentat, iar Glen este ucis. Atunci se dezlantuie cosmarul: obiectele par sa regreseze catre trecut, planul real se tulbura si isi instaureaza confuzia drept unica regula, iar Joe descopera cadavrul aproape mumificat al unuia dintre neutralizatorii de telepati, unul dintre colegii sai care, culmea, scapase cu viata din atentat. De undeva de la granita dintre viata si moarte, supravietuitorilor le parvin mesajele lui Rucinter, aflat  intr-un cosciug criogenic. Vorbele sale fac obsesiv referire la produsul misterios numit Ubik, singurul capabil sa aseze la locul lor planurile temporale.

     

    Philip K. Dick, Ubik,

    Editura Nemira, Bucuresti, 2006

  • Noutati

    Mister, senzualitate si intimitate

     

    Acestea ar fi cele trei atribute fundamentale care trebuie implicate in edificarea Lovemark-urilor, adica a acelor branduri care sa asigure fidelitatea „dincolo de ratiune“ a consumatorilor. Cel care a inaugurat si a fundamentat aceasta teorie este Kevin Roberts. Pornind de la constatarea potrivit careia brandurile actuale sunt secatuite iar milioanele de produse existente sunt banale si par sa fie private de viitor, autorul teoriei „viitorul dincolo de branduri“ sustine ca filosofia succesului in materie de piata sta in inventarea unor produse si experiente noi care sa aiba calitatea de a starni legaturi emotionale de lunga durata cu consumatorii. Volumul foloseste intreaga pricepere, talentul creativ si experienta uriasa a autorului, care este director executiv (worldwide) la Saatchi & Saatchi, supervizor al unei echipe de circa 7.000 de creativi din 82 de tari.

     

    Kevin Roberts, Lovemarks,

    BizBooks, Bucuresti, 2006

     


    „La douce France“

     

    Asezat sub un motto din Camus („Exista un timp al trairii si un timp al marturisirii acestei trairi“), jurnalul parizian al lui Eugen Simion nu este o cronica a vietii intime a autorului sau o insiruire de marunte evenimente cotidiene, ci o suita de pagini literare, atent articulate si facute sa marturiseasca „la rece“ experienta pariziana a autorului. Cartea prilejuieste bucuria descoperirii unui univers intelectual care nu „dateaza“, incitant si profund, dincolo de orice frontiere temporale. Pe scurt, despre impactul acestei intalniri cu „dulcea Franta“, scriitorul spune: „O experienta capitala. Parisul m-a spalat de prejudecati si mi-a dat un veritabil gust european. Atunci m-am vindecat, cred, de complexele intelectualului roman“. Alaturi de aceasta „ucenicie“ a libertatii si a construirii interioare raman, oricand, valabile paginile despre profilul si efervescenta culturala ale Orasului Lumina.

     

    Eugen Simion, Timpul trairii, timpul marturisirii,

    Editura Corint, Bucuresti, 2006

  • Noutati

    Aventuri, afaceri, rapiri


    „Careul de asi“, aparut la editura Lucman, deruleaza aventurile Helgai Rolfe, insatiabila amatoare de sex si mostenitoare a miliardelor imperiului Rolfe, pe care il conduce cu o mana de fier. Daca in privinta afacerilor frumoasa detine controlul, nu acelasi lucru se petrece si cu apetitul ei pentru desfatari. Un calcai al lui Ahile pe care fostul ei asociat si amant, Jack Archer, il cunoaste si il foloseste cum stie mai bine. Avand nevoie urgenta de bani, il pune pe Christopher Grenville sa-i faca jocul si sa o seduca pe Helga. Cazuta in mrejele tanarului, Helga ajunge sa-l ceara de sot. La momentul cuvenit, Archer ii insceneaza viitorului insuratel o rapire, care o sileste pe miliardara sa plateasca o uriasa rascumparare.

     

    James Hadley Chase, Careul de asi,

    Editura Lucman, Bucuresti, 2006


     

    Patrulaterul conjugal

    Opera lui Jun’ichiro Tanizaki e instalata in raftul intai al literaturii japoneze contemporane, iar in Europa multe dintre cartile sale, fie ca este vorba despre „Elogiul umbrei“ sau despre „Confesiunile impudice“, au devenit repere literare. Tanizaki a explorat de-a lungul intregii vieti imperiul simturilor, zonele voluptuoase si tulburi ale poftelor trupesti. A impletit atractia pentru modernitatea occidentala cu fidelitatea fata de vraja culturii japoneze. Calmul usor nelinistitor al romanelor si povestirilor sale e cel care l-a sedus si pe cunoscutul regizor P.P. Pasolini, care marturisea ca a patruns in cartile japonezului asa cum, pe vremuri, Ulise a debarcat pe insula lui Circe. Ciudatenia romanului tradus acum la Nemira, provine, dincolo de performantele stilistice, din bizareria subiectului – relatiile dintr-un patrulater conjugal, format din Shozo, Shinako, Fukuko si pisica Lily, aceasta din urma – veritabil personaj principal al cartii.

     

    Jun’ichiro Tanizaki, O pisica, un barbat si doua femei,

    Editura Nemira, Bucuresti, 2006