BusinessMagazin

Tag: GAZPROM

  • Din jale se-ntrupeaza Electra

    Am ridicat un pic din sprancene la un anunt de saptamana trecuta
    al Consiliului Concurentei, care “analizeaza concentrarea economica
    ce se va realiza prin fuziunea SC CE Rovinari SA, SC CE Turceni SA,
    SC CE Craiova SA, SNLO SA, SN Nuclearelectrica SA, SC Hidroserv Rm.
    Valcea SA si sucursalele SC Hidroelectrica SA: SH Rm. Valcea, SH
    Sibiu si SH Targu Jiu.

    Societatea nou infiintata – Compania Nationala Electra SA – va avea
    ca obiect principal de activitate producerea si furnizarea energiei
    electrice, producerea, transportul, distributia si furnizarea
    energiei termice, exploatarea minelor si carierelor de lignit si
    producerea de combustibil nuclear”. Sprancenele s-au mai ridicat
    odata cand acelasi Consiliu al Concurentei a anuntat ca a declansat
    din proprie initiativa o investigatie utila pentru cunoasterea
    pietei energiei electrice.

    Consiliul poate pune capat, la capatul investigatiilor pe care le
    efectueaza, unei marote care, pret de mai multe guverne, tot
    incearca sa bage sub pres nu gunoi, ci mai degraba o mare cantitate
    de probleme care stau sa erupa. Este vorba, in esenta, de bani,
    banii necesari retehnologizarii si modernizarii productiei
    romanesti de energie, de functionalitatea si de viitorul sistemului
    energetic national.

    Proiectul guvernamental presupune crearea a doua entitati – Electra
    si Energetica, fiecare cumuland un numar de producatori de energie
    si hidrocentrale, alaturi de exploatari miniere si reactoarele de
    la Cernavoda. Teoretic, crearea a doua astfel de entitati poate fi
    benefica pentru Romania, chiar intr-o Europa care sustine/impune
    liberalizarea pietei energetice, dar unde exista jucatori ca masiva
    Électricité de France sau mai sprinteni, asa cum sunt cehii de la
    CEZ. O companie importanta, beneficind de garatii morale daca nu
    financiare din partea statului, cu cifra de afaceri si
    reprezentativitate, se poate constitui intr-un partener credibil
    pentru institutiile financiare sau pentru alti colaboratori. Nu
    lipsit de semnificatie este faptul ca marile companii petroliere
    din anii ’70, cunoscute drept cele sapte surori – Esso, Shell,
    British Petroleum, Mobil, Chevron, Gulf Oil si Texaco, giganti cu
    actionariat privat, au fost inlocuite acum de mari companii de stat
    – Saudi Aramco, Gazprom, CNPC din China, NIOC din Iran, PDVSA din
    Venezuela, Petrobras (Brazilia) si Petronas din Malaezia.

    Iar sistemul energetic romanesc are nevoie de bani, pentru ca 80%
    din grupurile termoenergetice si-au depasit perioada de viata,
    pentru ca multe nu respecta normele europene de mediu, pentru ca
    grupul 1 de la Cernavoda s-a apropiat de jumatatea duratei de viata
    normate, de 30 de ani, pentru ca doua treimi din retelele de
    electricitate sunt uzate fizic sau moral. Lista de probleme poate
    continua si numai reducerea, dupa revolutie, a consumului de
    energie electrica a tinut in frau o potentiala pana de curent
    generalizata.
    Pe de alta parte, prudenta ma face sa fiu circumspect fata de
    infiintarea a doua mari “vaci de muls”; odata pentru ca am
    experienta defunctului RENEL, creator si pastrator de blocaj
    financiar, sursa de venituri directe si indirecte pentru tot soiul
    de capuse.

    Sa admitem ca vremurile s-au schimbat si ca noile companii vor
    lucra acum pe principii comerciale. Cand va opriti din ras
    ganditi-va cum ar fi numita conducerea respectivelor companii; pe
    criterii de competenta, desigur. Daca izbutiti sa va calmati
    hohotele, sa ne gandim cum ar reactiona alienata societate
    romaneasca la un salariu directorial de cinci spre lejer sase
    zerouri, garnisit cu bonusuri de mai multe ori cate sase zerouri,
    asa cum este in cazul unor companii nu prea indepartate si care
    chiar functioneaza pe criterii de profit. Societate care nu putea
    dormi de grija salariilor din nu stiu ce banca si care fredona
    cantecele stupide despre sporuri si bonusuri.

    Din competente si pe criterii de profit croite pe unicitatea
    capitalismului romanesc nu cred ca pot aparea modele de eficienta
    si campioni ai profitului. Iar baietii destepti nu sunt numai de o
    parte a baricadei; destul de recent ministrul Videanu cauta
    amplasamente pentru o a doua centrala nucleara in Romania; intentie
    laudabila in principiu. Dar daca identificarea noului amplasament
    inseamna dezgroparea de prin arhive a studiilor facute pe vremea
    lui Ceausescu, culegerea textelor pe calculator, rebotezarea drept
    studii de prefezabilitate si de fezabilitate si daca platim asa
    ceva cu niste milioane bune, atunci n-am rezolvat mare lucru.

    Mai mult, cine va decide, in galceava care va aparea dupa
    infiintare in Electra, ca tot am pomenit-o, unde sunt prioritatile:
    in ecologizarea instalatiilor pe carbune, in continuarea lucrarilor
    la unitatile trei si patru de la Cernavoda, in noi hidrocentrale
    sau in constructia unui modern sediu si in informatizarea acestuia?
    Nimeni nu spune o vorba depre ferme de mori de vant, despre energie
    solara, despre finantarea si incurajarea instalarii de panouri
    fotovoltaice sau despre cladiri independente energetic.
    Un personaj vestit, pana prin anul 2000, a fost femeia de serviciu
    de la RENEL, cu salariu – se spunea atunci – mai mare decat al unui
    demnitar. Mi-e teama de va aparea, mai nou, Electra, femeia de
    serviciu a economiei romanesti.

  • Romania va majora importurile de gaze naturale din Rusia

    “Am avut o discutie telefonica cu cei de la Gazprom si am cerut
    o suplimentare a importurilor, pentru a avea siguranta functionarii
    in bune conditii a sistemului de gaz. Oricum, stam mult mai bine
    decat ieri, dar am cerut suplimentarea importurilor si pentru
    miercuri, pentru a nu exista probleme”, a spus Serban.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, posibila cooptare in South Stream

    “Avem si alte optiuni daca planurile nu ies asa cum ne dorim cu
    Bulgaria. Romania este interesata in a se implica in proiect”, a
    spus el. South Stream este dezvoltat de Gazprom si grupul italian
    Eni, aflandu-se in concurenta directa cu proiectul Nabucco, la care
    participa si Romania. Gazoductul ar urma sa traverseze Bulgaria,
    Serbia, Ungaria, Grecia si Slovenia, pana in Italia, ocolind
    Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Contractul de 250 mil. dolari cu Gazprom a fost castigat de Grup Servicii Petroliere

    “Il informez pe cel proapsat intors de la Moscova din vizite
    subterane ca acum 2 saptamani trustul de constructii petroliere
    Constanta a semnat cu Gazprom constructia unei conducte submarine
    de 250 milioane de dolari intre Novossiysk si Soci, pentru
    racoradrea sistemului de gaze al Rusiei la Soci, unde se vor
    desfasura Jocurile Olimpice”, a declarat presedintele joi seara
    .

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dreptul la o iarna blanda

    Compania rusa Gazprom a acceptat, saptamana trecuta, ca Ucraina
    sa cumpere mai putin gaz decat s-a angajat initial pentru 2010 si
    sa renunte la penalitatile pentru reducerea cantitatilor de gaze
    cumparate in 2009 in raport cu contractul semnat initial. Ca atare,
    firma ucraineana de stat Naftogaz va achizitiona 33,75 miliarde mc
    gaze de la Gazprom anul viitor, acord care urmeaza compromisului
    initiat de premierul rus Vladimir Putin si de omologul sau de la
    Kiev, Iulia Timosenko.

    Compromisul dintre cele doua parti “anuleaza riscul platii de
    penalitati pentru neutilizarea gazului contractat”, a declarat
    Aleksei Miller, directorul executiv al Gazprom, citat de Reuters.
    Ca efect al crizei economice, Ucraina a cumparat 18,85 miliarde mc
    de gaze din Rusia in primele 10 luni ale anului, reprezentand doar
    59% din volumul contractat de 31,7 miliarde mc. Mai important insa,
    compromisul inlatura spectrul incapacitatii de plata a unei Ucraine
    mult slabite economic de un an de criza. Economia Ucrainei a scazut
    cu 15,9% in trimestrul al treilea, dupa un declin de 17,8% in
    trimestrul al doilea, conform datelor oficiale.

    Inflatia a ajuns in octombrie la 14,1%, in scadere de la 15% in
    septembrie. FMI a amanat acordarea urmatoarei transe din creditul
    FMI prevazute initial pentru aceasta luna, in valoare de 3,4
    miliarde de dolari, dupa ce parlamentul a aprobat legea de majorare
    a salariului si a pensiei minime pe economie cu peste 20%,
    dezechilibrand astfel perspectiva fiscala pentru 2010. Conform
    Financial Times, masura va majora cheltuielile bugetare cu un
    miliard de dolari anul acesta si cu inca 10 la anul, ducand
    deficitul fiscal la aproape 8% din PIB, de la un nivel in jur de 5%
    anul acesta. Valoarea totala a creditului este de 16,4 miliarde de
    dolari (11 miliarde de euro), din care pana acum Ucraina a primit
    11 miliarde.

    Premierul Iulia Timosenko, candidat la alegerile prezidentiale, a
    avertizat deja ca o amanare a urmatoarei transe din creditul FMI ar
    face “extrem de dificila” viata pentru Ucraina, iar alti ministri
    ai cabinetului s-au referit deschis la posibilitatea ca in aceste
    conditii sa nu mai poata fi onorate platile pentru gazele din
    Rusia. Astfel de avertismente, noteaza Reuters, au alertat
    oficialii de la Bruxelles, care vor sa evite o noua criza a
    gazelor, de natura sa afecteze din nou toata Europa.

    Urmand logica electorala, Timosenko il considera vinovat de
    situatie pe actualul presedinte, Viktor Iuscenko, adversarul ei la
    scrutinul din ianuarie, pe motiv ca el a aprobat, din ratiuni
    populiste, cresterea salariilor si a pensiilor careia FMI i s-a
    opus. Agentia Fitch apreciaza ca deficitul bugetar ar putea ajunge
    in acest an la 11% din PIB, iar daca FMI nu va elibera urmatoarea
    transa, guvernul ar fi tentat pur si simplu sa-si asigure necesarul
    de bani tiparind moneda fara acoperire.

    Paradoxal, comentatorii si-au pus sperantele – corect, dupa cum o
    dovedeste acordul de saptamana trecuta – in faptul ca Rusia nu
    doreste sa creasca sansele pro-occidentalului Iuscenko la alegerile
    prezidentiale si de aceea nu va recurge din nou la taierea gazelor.
    Premierul Vladimir Putin avertizase lunile trecute Europa ca
    Ucraina ar putea iarasi sa ajunga in incapacitate de a plati gazele
    si l-a acuzat pe presedintele Iuscenko ca saboteaza intentia
    guvernului Timosenko de a onora la timp platile catre Gazprom, insa
    analistii considera ca razboiul verbal va ramane la acest stadiu,
    cel putin pana dupa alegeri.

    In plus, Rusia si-a imbunatatit sensibil relatiile cu cele mai
    importante tari din UE in ultimul an, astfel incat nu va dori sa
    tensioneze din nou situatia printr-o intrerupere a gazelor. Cum
    dificultatile economice ale Ucrainei sunt insa foarte reale,
    indiferent de jocurile politice, analistii au apreciat ca o solutie
    a problemei va sta intr-o coordonare mai buna intre Moscova si
    Bruxelles, fie sub forma unui credit de la UE, fie in forma
    continuarii finantarii de la FMI in ciuda situatiei fiscale din
    Ucraina, fie pur si simplu (asa cum deja s-a intamplat) a unui
    compromis facut de Moscova daca Kievul nu va mai fi in masura sa
    achite gazele.

  • Europa încearcă să scape de dependenţa gazelor ruseşti

    Chiar dacă Gazprom, compania rusească de export de gaze, ar închide conducta din nou, ar trebui să existe suficient gaz pentru a continua, mulţumită planurilor gândite în această perioadă, declară comisarul european pe probleme de energie, Andris Piebalgs. Aceste planuri se aplică chiar şi pentru ţările vulnerabile din afara UE, ca cele din Balcani, adaugă oficialul.

    Totuşi, analiştii susţin că rămân întrebări profunde legate de iarna viitoare referitoare la capacitatea Europei de a putea garanta resurse stabile şi îndestulătoare de gaze naturale din Rusia, principalul său furnizor. Unele iniţitive au fost deja avansate, însă oficialii afirmă că multe dintre ele sunt de ani buni repsinse, iar analiştii cred că unele sunt imposibil de realizat din cauza sensibilităţilor politice în ceea ce priveşte controlul resurselor energetice. Piebalgs a fost nevoit să recunoască faptul că îi este imposibil să interzică oprirea gazelor, mai ales dacă discuţiile dintre Rusia şi Ucraina, de la Bruxelles, din această vară, ajung în pragul colapsului.

    Până de curând, gazele naturale erau o resursă relativ abundentă în Europa, însă resursele din Marea Nordului se epuizează rapid. Potrivit NYTimes, în timp ce Norvegia încă produce 15% din necesarul UE, Rusia alimentează deja cu 25%, iar contribuţia sa la piaţa europeană este aşteptată să crească drastic, ţinând cont de tendinţele curente care adâncesc nevoia de gaz rusesc a blocului european. Nabucco ar putea fi soluţia prin preluarea gazului non-rusesc din jurul Mării Caspice, având în plus avantajul evitării Ucrainei.

     

    Mai multe puteţi citi în NYTimes: www.nytimes.com.

  • Harta geostrategica a gazului

     

    De cand a inceput criza gazelor, lui Valeriu Binig i se pare ca s-a intors in timp. Mai precis, in anii ‘70, cand autoritatile romane oscilau intre a construi sistemul energetic pe baza de curent electric sau pe baza de gaz. Existenta din belsug a surselor de gaz a determinat regimul comunist sa aleaga aceasta varianta: in fond, necesita mai putine investitii si era mai ieftin, iar schimbari in viitor care sa modifice aceste criterii nu se intrevedeau. Asa a ajuns apartamentul romanesc unul dintre cele mai complexe apartamente europene din punctul de vedere al intrarilor de resurse de energie: o intrare de gaz pentru bucatarie, una de agent termic, una de apa calda si alta de energie electrica. La polul opus, se afla Franta, unde totul este conectat la centrale pe energie electrica, in lipsa gazului. Lui Binig, director al departamentului de Financial Advisory din cadrul casei de consultanta Deloitte Romania, i se pare acum ca sistemul energetic romanesc este destul de complicat si nu crede in curajul vreunei guvernari de a face o schimbare radicala.
     
    Prin schimbare radicala, Valeriu Binig se refera la apropierea strategica de conceptul “apartamentului francez” si la reducerea dependentei de gazul din Rusia prin inlocuirea in cat mai mare masura a gazului cu energia electrica sau prin renuntarea la gaz in cazul unor industrii unde ar fi posibil.
     
    De aceste scenarii se leaga, intr-o mai mica sau mai mare masura, folosirea termenului de “alternative la gazul rusesc” despre care s-a tot vorbit si in acest ianuarie, cand gazul de la Gazprom nu a mai ajuns in Romania, asa cum nu a ajuns in nicio alta tara europeana. Spre deosebire de tarile vest-europene, care au alternativa gazului via Norvegia, tarile est-europene s-au descurcat cum au putut, Romania fiind unul dintre cazurile fericite.
     
    Intr-un studiu publicat la sfarsitul anului 2008, presedintele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale Sibiu, Dumitru Chisalita, spunea ca Romania este norocoasa in astfel de momente atat pentru ca are resurse, dar si pentru ca cererea de gaz a scazut semnificativ in ultimii 20 de ani. (La nivelul anului ‘89, in Romania se consumau 140 de milioane metri cubi pe zi, fata de 60 de milioane metri cubi, cat se consuma astazi). “Consumul a scazut prin scaderea industriei, iar gazul existent din productia interna sau cel din import a fost mai mult decat suficient in anii ‘90 si chiar la inceputul anilor 2000, cand absenta industriei permitea asta. Acum insa, chiar daca suntem la acelasi nivel de consum cu anul 1951, este din ce in ce mai greu sa gestionam resursele”, arata studiul facut de Dumitru Chisalita.
     
    In zilele normale de iarna, gazul rusesc care ajunge in Romania poate reprezenta pana la 40% din consumul zilnic (aproximativ 20 de milioane de metri cubi), dupa cum arata datele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale Sibiu. Saptamanile trecute, intrarile zilnice s-au redus pana la 4 milioane de metri cubi pe zi, apoi la 2 milioane, pana au ajuns la zero. Primele solutii au fost deschiderea stocurilor Romgaz si inlocuirea – acolo unde a fost posibil – a gazului cu pacura sau carbune. Astfel, 13 regii de termoficare din tara au trecut pe pacura, al carei pret a crescut saptamana trecuta pana la peste 300 de dolari pe tona (cu aproape 50%).
     
    La sfarsitul saptamanii trecute, pretul pe bursa de marfuri al pacurii a scazut intr-o singura zi cu 20% (vinerea trecuta ajunsese la 240 de dolari pe bursa de la Londra). Cu toate acestea, mai multe case de comert au sesizat oportunitatea si au lansat oferte de vanzare pentru pacura sau carbune. Una dintre cele mai mari oferte a fost cea a casei elvetiene de comert Vitol, care a lansat catre Romania doua vapoare de pacura, unul de 50.000 de tone, iar altul de 30.000 de tone, dar si doua vapoare de huila care ar putea ajunge in Romania la sfarsitul lunii ianuarie sau mijlocul lunii februarie.

    Vanzarile de pe bursa de marfuri au ajuns in minoritate insa saptamanile trecute, dupa ce Guvernul a dat mana libera companiilor pentru vanzarea prin negociere directa de pacura sau alti combustibili pentru incalzire (in mod normal, contractele de achizitie dintre companiile de stat si companiile furnizoare private trebuie incheiate pe bursa). In acest context, autoritatile au anuntat ca am putea rezista fara gazul rusesc timp de 60 de zile.

     
    In conditiile in care constructia sistemului energetic romanesc permite sa rezistam fara importuri maximum doua luni, intrebarea ce s-a nascut in mintea oricarei persoane care stie ca Romania are totusi si resurse de gaze si care mai stie ca sunt tari civilizate care traiesc fara gaz este cum ar arata Romania fara aceasta discutie suparata cu Estul de la fiecare inceput de an?

     

  • Dusmanii Gazprom, redusi la tacere

    Cotidianul de afaceri Kommersant a dezvaluit, citand surse din Ministerul de Interne, ca au fost semnate mandate de retinere pentru William Browder, CEO al fondului de investitii, precum si pentru Ivan Cerkasov, managerul biroului din Rusia.

    In ambele cazuri, acuzatia ar fi de evaziune fiscala pe scara mare, pedepsita cu pana la sase ani de inchisoare. Daca Browder nu a mai fost prezent in Rusia din 2005, de cand i s-a refuzat acordarea vizei de intrare, Cerkasov a parasit tara in vara anului trecut, dupa ce 25 de ofiteri de politie au descins la biroul din Moscova al Hermitage, in aceeasi zi fiind perchezitionat si biroul Firestone Duncan, casa de avocatura cu care colabora fondul.

    Reprezentantii Hermitage s-au decis sa faca public un dosar de 61 de pagini, insotit si de imagini, prin care sustin ca ancheta deschisa de autoritati este un atac personal indreptat impotriva lui Browder. Acesta a denuntat in mai multe randuri coruptia existenta in randul oficialilor rusi, in special a celor din compania Gazprom.

    Oficialii Hermitage au mai declarat ca reprezentanti ai Ministerului de Interne au raspandit prin intermediul presei informatii false despre companie.

    Conform cotidianului britanic The Times, cazul Hermitage este inca o dovada ca guvernul rus a pierdut controlul asupra unei parti din administratie, care isi urmareste propriile interese. De altfel, viitorul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anuntat ca doreste sa puna capat „culturii perchezitiilor”, oamenii de afaceri occidentali sperand ca nu este vorba de o simpla declaratie.

    Conform presei de la Moscova, fondul este acuzat de o evaziune in valoare de 29 milioane de euro. Mai concret, firma Kameya, controlata de Hermitage, asa cum sustin autoritatile, ar fi cumparat actiuni la mai multe companii energetice ruse listate la bursa, dupa care a transferat profiturile in firme cu sediul in paradisuri fiscale. Astfel, la buget s-ar fi achitat taxe in valoare de 5%, in loc de 15% si respectiv 24%, conform legislatiei fiscale.

    Reprezentantii Hermitage sustin ca nu controleaza Kameya, ci doar acorda consultanta acestei companii, si ca firma nu a fraudat bugetul, ci a achitat in plus 109.000 de euro.

    O alta acuzatie adusa de reprezentantii fondului autoritatilor ruse este ca sunt mana in mana cu persoanele care au incercat anul trecut sa preia controlul a trei dintre firmele controlate de Hermitage, respectiv Rilend, Parfenion si Makhaon.

    Un grup de falsificatori, pe baza unor documente de inregistrare contrafacute, au reusit sa reinregistreze firmele sub un alt nume, in alta parte a Rusiei. In tot acest timp, documentele originale de inregistrare se aflau in posesia autoritatilor, fiind printre cele ridicate in timpul perchezitiei.

  • Dusmanii Gazprom, redusi la tacere

    Cotidianul de afaceri Kommersant a dezvaluit, citand surse din Ministerul de Interne, ca au fost semnate mandate de retinere pentru William Browder, CEO al fondului de investitii, precum si pentru Ivan Cerkasov, managerul biroului din Rusia.

    In ambele cazuri, acuzatia ar fi de evaziune fiscala pe scara mare, pedepsita cu pana la sase ani de inchisoare. Daca Browder nu a mai fost prezent in Rusia din 2005, de cand i s-a refuzat acordarea vizei de intrare, Cerkasov a parasit tara in vara anului trecut, dupa ce 25 de ofiteri de politie au descins la biroul din Moscova al Hermitage, in aceeasi zi fiind perchezitionat si biroul Firestone Duncan, casa de avocatura cu care colabora fondul.

    Reprezentantii Hermitage s-au decis sa faca public un dosar de 61 de pagini, insotit si de imagini, prin care sustin ca ancheta deschisa de autoritati este un atac personal indreptat impotriva lui Browder. Acesta a denuntat in mai multe randuri coruptia existenta in randul oficialilor rusi, in special a celor din compania Gazprom.

    Oficialii Hermitage au mai declarat ca reprezentanti ai Ministerului de Interne au raspandit prin intermediul presei informatii false despre companie.

    Conform cotidianului britanic The Times, cazul Hermitage este inca o dovada ca guvernul rus a pierdut controlul asupra unei parti din administratie, care isi urmareste propriile interese. De altfel, viitorul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anuntat ca doreste sa puna capat „culturii perchezitiilor”, oamenii de afaceri occidentali sperand ca nu este vorba de o simpla declaratie.

    Conform presei de la Moscova, fondul este acuzat de o evaziune in valoare de 29 milioane de euro. Mai concret, firma Kameya, controlata de Hermitage, asa cum sustin autoritatile, ar fi cumparat actiuni la mai multe companii energetice ruse listate la bursa, dupa care a transferat profiturile in firme cu sediul in paradisuri fiscale. Astfel, la buget s-ar fi achitat taxe in valoare de 5%, in loc de 15% si respectiv 24%, conform legislatiei fiscale.

    Reprezentantii Hermitage sustin ca nu controleaza Kameya, ci doar acorda consultanta acestei companii, si ca firma nu a fraudat bugetul, ci a achitat in plus 109.000 de euro.

    O alta acuzatie adusa de reprezentantii fondului autoritatilor ruse este ca sunt mana in mana cu persoanele care au incercat anul trecut sa preia controlul a trei dintre firmele controlate de Hermitage, respectiv Rilend, Parfenion si Makhaon.

    Un grup de falsificatori, pe baza unor documente de inregistrare contrafacute, au reusit sa reinregistreze firmele sub un alt nume, in alta parte a Rusiei. In tot acest timp, documentele originale de inregistrare se aflau in posesia autoritatilor, fiind printre cele ridicate in timpul perchezitiei.

  • Basescu: Voi discuta in Rusia un contract direct cu Gazprom

    Basescu a afirmat ca exista un parlamentar, fost secretar de stat in 2001 – 2002, care acuza in prezent faptul ca Romania primeste gaze din Rusia prin intermediari, fara a preciza la cine se refera.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro