La 12:10, acţiunile Gazprom au crescut cu 9,6%, la 236,2 ruble (3,62 dolari) pe acţiune, iar apoi au urcat la 251,65 ruble, o valoare care nu a mai fost atinsă din august 2008.
La nivelul maxim creşterea acţiunilor a fost de 64% pentru acest an..
La 12:10, acţiunile Gazprom au crescut cu 9,6%, la 236,2 ruble (3,62 dolari) pe acţiune, iar apoi au urcat la 251,65 ruble, o valoare care nu a mai fost atinsă din august 2008.
La nivelul maxim creşterea acţiunilor a fost de 64% pentru acest an..
Potrivit informaţiilor de pe site-ul Wirom Gas, firma este un joint-venture făcut în 1994, principalii acţionari fiind ruşii de la Gazprom (51%) şi Engie (49%).
Declaraţiile ministrului ungar de Externe au fost făcute după ce acesta a participat la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg.
“În urma cooperării eficiente cu Rusia, aprovizionarea cu energie a Ungariei este asigurată şi pentru următorii ani”, a afirmat Szijjarto.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.
Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.
Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.
Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.
Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.
Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.
Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.
Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.
Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.
După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.
Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.
Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.
Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.
Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.
Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.
Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.
Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.
Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.
În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.
Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.
Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.
Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.
Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.
Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.
Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.
Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.
Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.
Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.
După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.
Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.
Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.
Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.
Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.
Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.
Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.
Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.
Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.
În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.
Compania de gaz din Ucraina, Naftogaz, a transmis că nu va plăti factura de gaz în valoare de 5,3 miliarde de dolari emisă de Gazprom până când nu se va finaliza disputa pe tema contractelor de gaz dintre cele două companii de la curtea de arbitraj din Stockholm, relatează Reuters.
Gazprom anunţase, marţi, că Naftogaz trebuie să plătească pentru gazul pe care nu l-a cumpărat, potrivit clauzelor „take-or-pay” din contract, care acoperă al doilea, al treilea şi al patrulea trimestru din 2016. Gazprom susţine că Ucraina trebuie să plătească factura în decurs de 10 zile.
Condiţiile „take-or-pay” impun cumpărătorilor să plătească pentru gaz indiferent dacă au intrat sau nu în posesia livrărilor.
Două bănci din Japonia, Mizuho Bank Ltd şi Sumitomo Mitsui Banking Corp (SMBC), pregătesc o înţelegere pentru a acorda împrumuturi în valoare de 800 de milioane de euro gigantului rusesc Gazprom, au declarat surse citate Reuters.
În mai puţin de două săptămâni va avea loc întâlnirea dintre premierul Japoniei, Shinzo Abe, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Băncile ar trebui să finalizeze discuţiile în timpul vizitei preşedintelui Putin în Japonia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, Ioana, a dat în judecată un post tv, unde au fost prezentate mai multe emisiuni despre ”moşia de la Nana” şi despre ”legăturile” Ioanei Băsescu cu Gazprom. Hotărârea a fost pronunţată pe 22 septembrie 2015 (Hotărârea nr.413/2015), iar sentinţa a fost publicată pe portalul instanţelor de judecată abia luna aceasta. Decizia este fărăr echivoc.
Totodată, Miller a spus că Gazprom construieşte o alianţă strategică cu Royal Dutch Shell care va include schimburi de active şi va permite producătorului rus de gaze să intre pe noi pieţe.
Miller a arătat că acordul cu Shell prevede extinderea unei companii mixte de lichefiere a gazelor naturale, de 20 de miliarde de dolari, de pe insula Sahalin, precum şi schimbul de active în domeniul explorării şi producţiei.
“Documente de o astfel de importanţă sunt semnate o dată la 5 sau 10 ani”, a declarat Miller, prezent la forumul economic de la Saint Petersburg.
Acordul cu Shell este un câştig pentru Gazprom, într-o perioadă în care multe companii occidentale îşi reduc expunerea la Rusia din cauza sancţiunilor impuse statului rus din cauza politicii faţă de Ucraina.
Grupul Gazprom, care este supus sancţiunilor Statelor Unite dar nu şi din partea UE, se luptă pentru cota de piaţă în Europa, pe fondul ofertei de gaze care depăşeşte cererea, fiind blocat şi într-o dispută cu Ucraina pe tema preţurilor.
“Mulţi dintre partenerii noştri tradiţionali se poziţionează ca jucători regionali puternici. Shell este un jucător global. Pe măsură ce pieţele mondiale de gaze de dezvoltă vom crea un parteneriat global strategic”, a spus Miller.
Shell a convenit în acest an preluarea grupului BG pentru 70 de miliarde de dolari, iar Miller consideră că tranzacţia sporeşte potenţialul colaborării cu Gazprom, cum ar fi schimburi de active de explorare şi producţie.
“Va fi nevoie de ceva timp pentru materializarea acordului, Shell trebuie să devină proprietarul BG. Sperăm să putem semna un astfel de acord (de schimb de active n.r.) la forumul de anul viitor de la St. Petersburg”, a spus Miller.
Shell trebuie să obţină acordul autorităţilor de reglementare din Brazilia, Australia şi China pentru preluarea BG.
“Cunoaştem pieţele din Brazilia, Australia şi Asia. Acest fapt ne permite să vorbim despre un partenerial global”, a arătat şeful Gazprom.
Întrebat cum a reuşit să convingă Shell să colaboreze cu Gazprom într-o perioadă în care multe companii ocidentale îşi reduc expunerea la Rusia, Miller a spus că afacerile câştigă în faţa politicii.
“În ceea ce priveşte Nord Stream nu există politică. Decizia a fost luată în noiembrie 2011 şi toate lucrările care au avut loc se bazează pe decizii de acum trei ani”, a explicat Miller.
Şeful Gazprom a spus că două noi conducte Nord Stream vor fi construite pe sub Marea Baltică împreună cu Shell, E.ON şi OMV, care vor transporta o cantitate suplimentară de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, respectiv peste o zecime din necesarul Europei, de la sfârşitul lui 2019.
Gazele vor fi livrate dincolo de Germania, a precizat Miller, OMV având ca obiectiv să transforme Austria într-unul dintre cele mai mari centre de livrare a gazelor din Europa.
Proiectul va costa până la 9,9 miliarde de euro, poate mai puţin, datorită economiilor de costuri, comparativ cu 8,5 miliarde de euro cheltuiţi pentru cele două conducte Nord Stream existente.
Finanţarea va fi asigurată, ca şi în cazul primelor două conducte, 30% de la acţionari şi 70% prin împrumuturi.
Miller a spus că mare parte a lucrărilor pregătitoare au fost deja făcute, cum ar fi proiectarea şi stabilirea traseului, selectarea contractorilor şi a furnizorilor de conducte.
Gazoductul de 1.225 de kilometri va porni din apropierea portului rusesc Ust Luga, de lângă St Petersburg, şi va intra pe teritoriul german nu departe de punctul de intrare al Nord Stream 1 şi 2.
În prezent, Nord Stream are o capacitate anuală de 55 de miliarde de metri cubi de gaze. Acţionarii consorţiului sunt Gazprom, Wintershall, divizie a grupului german BASF, E.ON, Gasunie şi ENGIE (Franţa).
Miller a arătat că este probabil ca Wintershall să se alăture proiectului de construcţie a celor două noi conducte pe sub Marea Baltică, proiectul având rolul de creştere a cantităţii de gaze livrare Europei, nu să înlocuiască proiectul Turkish Stream, de construcţie a unui nou gazoduct în sudul Europei.
“Nu este în niciun fel un concurent pentru Turkish Stream”, a subliniat Miller.
Gazprom vrea să ocolească Ucraina, în prezent principala sa rută de export de gaze în Europa, intenţionând să construiască conducta Turkish Stream pe sub Marea Neagră pentru a asigura tranzitul fără probleme al gazelor ruseşti, la expirarea contractului cu Ucraina în 2019.
Profitul Gazprom a scăzut anul trecut cu 90%, la 3,1 miliarde dolari (159 miliarde de ruble), din cauza scăderii livrărilor de gaze, a reducerii valorii activelor şi a scăderii rublei. Oficial compania a negat impactul sancţiunilor, apreciind că nu au existat efecte semnificativ al acestora asupra companiei.
Chiar dacă ar fi aşa, 2015 se anunţă un an chiar mai greu decât cel precedent, pentru că volumele de gaz vândute sunt din ce în ce mai reduse. În plus, Uniunea Europeană a pornit o investigaţie antitrust asupra Gazprom, în contextul în care compania acţionează ca un braţ al Kremlinului, furnizând gaze la un preţ mai mic prietenilor şi la preţuri mult crescute statelor care nu se află în graţiile puterii ruse.