BusinessMagazin

Tag: forta de munca

  • Radu Berceanu, fost ministru al transporturilor, a adus încă 45 de vietnamezi să lucreze la compania AVI, ce produce piscine în Craiova

    Tot mai multe companii din sectorul producţiei şi din turism de pe piaţa locală au recrutat angajaţi din statele asiatice pentru a compensa deficitul de forţă de muncă din România.

    Radu Berceanu, fostul ministru al transporturilor, a adus 45 de vietnamezi să lucreze la firma AVI Piscine, care produce anual 300 de piscine, după ce, la finalul anului trecut angajase alte 45 de persoane din aceeaşi ţară în fabrica AVI din Craiova, activă în domeniul materialelor compozite, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă.

    „Am adus vietnamezi şi la compania care produce piscine, în total am ajuns în Craiova la 90 de angajaţi din Vietnam. Am dat anunţuri de angajare peste tot pentru AVI Piscine, dar locurile au rămas neocupate, nu a venit ni­meni“, a spus pentru ZF Radu Berceanu, fostul ministru al transporturilor.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

  • „Scapă de “dă şi mie”, învaţă o meserie!”: Cum vor companiile să reducă deficitul de forţă de muncă.

    Chiar dacă nu este angajat după ce termină învăţământul dual sau profesional, el are un certificat de competenţe care arată că este calificat şi apt pentru un loc de muncă în domeniu.”

    Majoritatea angajatorilor din România se confruntă cu criza forţei de muncă, mai ales a celei calificate, indiferent de domeniul de activitate, în ciuda creşterii salariului minim pe economie sau a oferirii unor beneficii extrasalariale. Astfel, 30 de companii din HoReCa, industria auto, sectorul construc­ţiilor sau serviciilor investesc în pregătirea a 450 de tineri din în sistem dual în perioada 2019-2020, potrivit reprezentanţilor Pri­măriei Sectorului 3 al Capitalei, condusă de Robert Negoiţă, care a realizat un parte­neriat public-privat cu acestea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Criza forţei de muncă din Europa Centrală se adânceşte: În criză de muncitori, fimele poloneze au ajuns să angajeze deţinuţi

    Asemeni multor companii din Eu­ropa centrală, Amica nu găseşte forţă de muncă. Prin urmare, producătorul polonez de aparatură electrocasnică a luat o decizie neobişnuită: a încheiat un acord cu o închisoare locală pentru angajarea a 100-200 de deţinuţi.

    Acordul este un semn al presiunilor resimţite de companiile central-euro­pe­ne în condiţiile în care o creştere pu­ter­nică a comenzilor şi impactul valului de emigraţie din anii 2000 împing şo­majul la minime record, iar criza forţei de muncă se face simţită.

    Şomajul se situează acum sub 4% în Cehia, Ungaria şi Polonia şi la numai 5,7% în Slovacia. Între timp, un număr în creştere de poziţii rămân vacante. Pentru multe companii din aceste ţări, momentul în care criza forţei de muncă le limitează producţia a sosit deja.

    Penuria de muncitori a determinat deja o creştere a salariilor, o veste bună pentru muncitorii din regiune. În sec­toa­rele cu marje reduse, însă, această creş­tere a început să erodeze pro­fitabilitatea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Costul orar al forţei de muncă a crescut în T1 cu 16% faţă de T1 2018

    Faţă de trimestrul IV 2018, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat în învăţământ (25,58%), ca urmare a aplicării prevederilor legale, dar şi a vacanţei şcolare şi, în consecinţă, a diminuării timpului efectiv lucrat. Creşteri importante au cunoscut şi activităţile de construcţii (11,01%), spectacole, culturale şi recreative (9,36%), hoteluri şi restaurante (9,04%).

    Cele mai accentuate scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) au avut loc în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,97%) şi în transport şi depozitare (-3,60%).
    Faţă de trimestrul anterior, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 4,23%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 1,40%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Consiliul Naţional pentru IMM-uri: Deficitul forţei de muncă din România reprezintă o criză economică

    „Dacă ne uităm la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni. Criza forţei de muncă ce se manifestă în acest moment în România este echivalentul unei crize economice. Pentru că o criză economică nu înseamnă neapărat deficit, scădere, ci poate însemna şi neatingerea potenţialului economic. România poate să crească, din punct de vedere economic, mult mai mult decât o face în acest moment”, a declarat acesta.
     
    Integrarea României în spaţiul Schengen, flexibilizarea Codului Muncii şi stabilirea unor ţinte clare privind fondurile europene constituie principalele obiective şi soluţii identificate de Jianu pentru combaterea actualei crize.
     

  • În România lucrează cei mai puţini jurnalişti din UE. Doar 0,1% din totalul forţei de muncă lucrează în media

    În Uniunea Europeană (UE) lucrau ca jurnalişti aproximativ 0,4 milioane de persoane anul trecut, echivalentul a 0,2% din totalul ocupării forţei de muncă din UE, conform datelor Eurostat.

    Statele membre cu cea mai mare pondere a jurnaliştilor au fost Suedia şi Croaţia, ambele reprezentând 0,4% din totalul ocupării forţei de muncă. În schimb, cota cea mai scăzută, de 0,1% din totalul ocupării forţei de muncă, se afla în cinci state membre: Italia, Polonia, Lituania, România şi Slovacia.

    În ceea ce priveşte activităţile economice asociate jurnalismului, 1,3 milioane de persoane, 0,5% din totalul ocupării forţei de muncă, au fost angajate în activităţi de publicare, cum ar fi publicarea de ziare şi reviste.

  • Federaţia Patronatelor din Turism spune că România pierde 5 miliarde de euro din cauza lipsei forţei de muncă în hotelurile de pe litoral

    Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) au declarat, miercuri, la Constanţa, într-o conferinţă de presă la care a fost prezent şi ministrul Turismului, Bogdan Trif, că în ultimii ani problemele din turism s-au rezolvat, „în special pe zona de fiscalitate”.

    „Sper să nu fie o rezolvare temporară. Am obţinut vouchere de vacanţă, TVA de 5 la sută, salariul minim pe economie pentru străini e la fel ca şi pentru români… Deci pe zona de fiscalitate stăm foarte bine şi cred că suntem fruntaşi în Europa pentru că plătim cele mai puţine taxe cumulate. Dar sunt multe şi ne cam încurcă un pic”, a spus Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

    El susţine însă că România pierde în jur de 5 miliarde de euro pentru că nu se găseşte o soluţie pentru lipsa forţei de muncă în domeniu şi a oferit şi o rezolvare: angajaţi din Etiopia.

    „Am cerut de repetate ori să încercăm să găsim soluţii pentru aşa numitul fisc unic de plată, pentru că, vă spun foarte sincer, România pierde în jur de 5 miliarde de euro pentru două decizii care trebuie să fie luate urgent. Prima privind forţa de muncă. Pentru că multe hoteluri nu deschid pentru că nu au forţă de muncă. Eu am fost personal plecat după forţă de muncă în străinătate şi vă spun că am ajuns într-o ţară unde sunt peste 20 de milioane de şomeri, în Etiopia. Costul este mic, 3-400 de dolari pe lună. Dacă ne gândim şi uman este foarte ok să vină, pentru că putem să găsim soluţii, au şi ei familie, copii”, a spus Murad.

    Potrivit preşedintelui FPTR, a doua mare problemă nerezolvată din domeniul turismului este cea referitoare la creşterea producţiei, prin eliminarea birocraţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns Slovacia, o fostă ţară comunistă cu 5 milioane de locuitori, să importe forţă de muncă din România

    Slovacia, o ţară de 5 milioane de locuitori, caută prin anunţuri publicate pe internet muncitori din România pentru industria auto, dar şi pentru alte sectoare indus­triale. Dacă în România lipsa forţei de muncă poate fi explicată prin exodul masiv al populaţiei – 3-4 milioane de locuitori au plecat în străinătate – Slovacia nu s-a confruntat cu un fenomen de masă al migraţiei. Atât de tare „duduie” econo­mia micuţei ţări care s-a despărţi de Cehia după căderea comunismului în urmă cu 30 de ani?
     
    Explicaţia vine din modelul economic, cre­de Vasile Puşcaş, profesor la Universitatea Ba­beş – Bolyai, fost negociator-şef al Ro­mâ­niei cu UE şi fost ministru al integrării europene.
     

  • Veşti proaste pentru angajatori: Cresc costurile forţei de muncă pentru cei care angajează zilieri

    Ministerul Muncii a iniţiat un un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative trimis la Consiliul Economic şi Social pentru avizare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Situaţie ŞOCANTĂ in ţara noastră. România pierde anual populaţia unui oraş de mărimea Piteştiului

    Peste 5 ani economia va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piaţa forţei de muncă care nu pot fi acoperite din resursele de muncă interne dacă nu se iau măsuri; circa 2 milioane de persoane active nu se regăsesc nici pe piaţa muncii, nici în sistemul educaţional; numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi; populaţia ar putea să scadă cu aproape 2 milioane de locuitori până în 2030 – potrivit studiului „Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România”, realizat de Confederaţia Patronală Concordia, împreună cu KPMG şi Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.

    Potrivit aceluiaşi studiu, din 1990 până astăzi am pierdut 3,6 milioane de persoane – 1 milion din cauza sporului natural negativ şi 2,6 milioane conform statisticilor oficiale din ţară, iar până anul viitor, am putea pierde o populaţie orespunzătoare unui oraş de dimensiunea Piteştiului.

    Potrivit aceluiaşi studiu, din 1990 până astăzi am pierdut 3,6 milioane de persoane – 1 milion din cauza sporului natural negativ şi 2,6 milioane conform statisticilor oficiale din ţară, iar până anul viitor, am putea pierde numărul populaţiei corespunzătoare unui oraş de dimensiunea Piteştiului.

    Din concluziile studiului reiese şi că:

    • declinul demografic şi migraţia sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forţei de muncă. Pentru întreaga perioadă 1990-2018, în România, declinul demografic natural a depăşit 1.000.000 de locuitori. În condiţiile menţinerii impactului semnificativ al migraţiei nete (oficiale), populaţia totală a ţării noastre va scădea de la 19,6 milioane de persoane în anul 2016, la 19,2 milioane în anul 2020 şi la 18 milioane de persoane în anul 2030;
    • dacă actualele tendinţe se vor menţine, populaţia ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030. În aceste condiţii, rata de dependenţă a sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de pensionari şi numărul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilă, dificil de susţinut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 şi respectiv la aproape 100% în anul 2060;
    • soldul migraţiei permanente este estimat la peste 2,6 milioane de persoane în perioada 1991-2018. În plus, se consemnează şi un flux important de emigranţi temporari. Conform datelor INS, numărul de emigranţi temporari din România a crescut de la 172.871 persoane la 2014, la 219.327 în anul 2017. Probabilitatea de transformare a deciziei de emigrare temporară într-o decizie de emigrare definitivă este foarte mare, mai ales în cazul tinerilor;
    • lipsa informaţiilor necesare care să permită o evaluare precisă a cererii şi ofertei de pe piaţa muncii atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ conduce la imposibilitatea alocării eficiente a resurselor umane pe piaţa muncii. În România nu se măsoară deficitul forţei de muncă din punct de vedere calitativ şi nici nu se realizează analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupaţiilor care înregistrează deficit de forţă de muncă, lipsa datelor relevante şi a unui proces standardizat fiind factorii principali;
    • din perspectiva cererii, studiul arată că numărul de locuri de muncă vacante s-a dublat în perioada 2013-2018, rata şomajului ajungând la un minim istoric – 4.2% (mai 2018), chiar 3,3% decembrie 2018. Începând cu anul 2012, ca tendinţă generală, în România, numărul de locuri de muncă create depăşeşte numărul locurilor de muncă desfiinţate;
    • disparităţile regionale se accentuează. Primele 3 regiuni în ierarhia din punct de vedere al numărului de locuri de muncă vacante (Bucureşti-Ilfov, Vest şi Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat), înregistrau în trim. II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncă vacante la nivel naţional, comparativ cu 46,5% în anul 2008;
    • în perioada 2000-2016, sectorul privat a creat un număr net de circa 50.000 de locuri de muncă, în medie, anual, din care 28.000 reprezintă contribuţia companiilor nou-înfiinţate de dimensiune micro (sub 10 salariaţi);
    • tendinţa de creştere a accelerat în ultimii ani. Deficitul de forţă de muncă este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023;
    • la nivel sectorial, avem o prognoză pentru sectorul IT. Deşi a fost declarat prioritate strategică şi au fost promovate măsuri de susţinere a sectorului, decalajul între oferta estimată a sistemului de învăţământ şi cererea estimată de forţă de muncă din industrie va ajunge la peste 20.000 până în 2021;
    • rata şomajului din România este mult inferioară celei din alte state membre UE, însă, în cazul tinerilor sub 25 ani, rata şomajului din România (18,3%) este mult superioară mediei UE;
    • un sfert dintre tinerii ocupaţi nu au statut de salariat, iar gradul de adecvare între nivelul de instruire absolvit şi cerinţele actualului loc de muncă arată că numai pentru 44,1% nivelul de instruire corespunde într-o mare măsură cerinţelor. Peste 30% dintre tinerii absolvenţi cu studii superioare au o ocupaţie din grupele majore de ocupaţii 3-9, care necesită studii medii, iar 10,2% din absolvenţii cu studii medii au o ocupaţie din grupa majoră de ocupaţii 9, corespunzătoare muncitorilor necalificaţi;
    • informaţiile statistice disponibile au permis consultanţilor identificarea unor segmente importante de populaţie – circa 2 milioane de persoane – care nu se regăsesc nici pe piaţa muncii şi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaţie şi formare profesională. Se conturează, astfel, un potenţial uman nevalorificat, fenomen ce necesită o analiză aprofundată care să permită înţelegerea cauzelor acestei situaţii şi ulterior, conturarea de măsuri care să conducă la inserţia lor pe piaţa muncii;
    • prima măsură ce trebuie luată urgent este colectarea, de către autorităţile competente, a datelor necesare realizării unei analize amănunţite a cauzelor crizei de forţă de muncă şi măsurării deficitului, atât cantitativ cât şi calitativ;
    • printre soluţiile propuse sunt consolidarea cooperării între mediul educaţional şi piaţa muncii pentru modernizarea învăţământului profesional şi tehnic şi creşterea locurilor disponibile şi atractivităţii studiilor STIM;
    • studiul atrage atenţia cu privire la necesitatea aplicării unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru stoparea declinului demografic.

    „La nivelul federaţiilor patronale membre ale Concordia resimţim profund criza de forţă de muncă din toate sectoarele de activitate ale economiei. Avem nevoie de această radiografie a pieţei muncii astfel încât noi, mediul de afaceri, împreună cu sindicatele şi autorităţile, să identificăm setul de măsuri necesare pentru a diminua deficitul de forţă de muncă”, a declarat Steven van Groningen, preşedinte Concordia. „Dacă nu acţionăm în prezent, în contextul perspectivelor economice tot mai îngrijorătoare, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, dezvoltarea durabilă a economiei va fi profund afectată. O primă problemă pe care va trebui să o rezolvăm, aşa cum reiese din studiu, este să corectăm lipsa informaţiilor necesare care să permită o evaluare mai precisă a cererii şi ofertei de pe piaţa muncii atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ”, a adăugat el.

    În România nu se măsoară în mod aplicat şi calitativ deficitul forţei de muncă şi nici nu se realizează analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupaţiilor care înregistrează deficit de forţă de muncă, lipsa datelor relevante şi a unui proces standardizat fiind factorii principali.

     „Analiza informaţiilor existente a permis consultanţilor care au realizat studiul Concordia să identifice unele caracteristici ale cererii de forţă de muncă ce pot constitui un prim reper pentru conturarea de măsuri specifice pieţei muncii. Este nevoie de un pact între toate părţile implicate – patronate, sindicate şi autorităţi – pentru a identifica şi aplica rapid strategia potrivită de contracarare a crizei”, a declarat Mihai Bogza, directorul executiv al Concordia.

    Din aceste motive, Concordia consideră că mediul de afaceri, sindicatele şi autorităţile trebuie să înceapă urgent o consultare transparentă şi aplicată pentru stabilirea setului de măsuri necesar stopării creşterii decalajului dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii. Concordia îşi afirmă întreaga disponibilitate de a colabora cu toţi factorii implicaţi, astfel încât criza de forţă de muncă să nu ajungă să pericliteze dezvoltarea economică a României.

    Confederaţia Patronală Concordia (CPC), înfiinţată în 2007, este confederaţie patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, care reuneşte federaţii sectoriale din economia românească şi cuprinde 7 din primele 10 companii după numărul de angajaţi şi cifra de afaceri.