BusinessMagazin

Tag: finlanda

  • Finlanda se pregăteşte să reacţioneze militar pentru o posibilă invazie rusă

    Ministrul de Apărare al Finlandei, Jussi Niinisto, a declarat joi într-un interviu acordat grupului de presă Lannen Media că armata finlandeză va fi mobilizată pentru a reacţiona împotriva trupelor ruseşti în cazul în care Rusia va încerca să ocupe insulele Aland, o provincie autonomă a Finlandei.

    Niinisto admite că există posibilitatea apariţiei militarilor ruşi pe insulele Aland.

    Experţii militari susţin că în cazul izbucnirii unui conflict armat în statele baltice sau în zona Mării Baltice, Rusia va încerca să ocupe insulele Aland şi insula Gotland care aparţine Suediei.

    “Situaţia din regiunea Mării Baltice s-a schimbat, aşa că trebuie să ne gândim la apărarea insulelor Aland”, a mai precizat Niinisto, adăugând că “Ministerul Apărării a început să se gândească la tipul de asistenţă pe care să-l ofere forţele armatei insulelor Aland în cazul apariţiei militarilor ruşi”.

    Insulele Aland sunt o provincie autonomă a Finlandei, alcătuită din 300 de insule demilitarizate în urmă cu o jumătate de secol. Grupul de insule se află la intrarea în Golful Botnic, la o distanţă de aproximativ 40 de km de coasta Suediei şi la 25 de km de coasta Finlandei. Faţă de Rusia sunt situate la o distanţă de 1.141 km, insulele aflându-se sub controlul Rusiei în vremurile ţariste.

  • Finlanda, somată de către Parlament să negocieze un Grexit la Bruxelles

    Deputaţi şi reprezentanţi ai Ministerului finlandez de Finanţe s-au reunit sâmbătă după-amiaza la Helsinki pentru a defini mandatul Guvernului în cadrul negocierilor în curs la Bruxelles.

    Potrivit unor surse apropiate acestor negocieri, citate de Yle, partidul eurosceptic Adevăraţii Finlandezi a cerut ca Finlanda să se opună unui nou plan de ajutorare din partea zonei euro pentru Grecia şi ca Helsinki să susţină ideea unui Grexit, relatează AFP în pagina electronică.

    Acest partid, care a devenit a doua forţă politică din ţară în urma alegerilor din aprilie, ar fi ameninţat că va ieşi din coaliţia guvernamentală finlandeză, potrivit Yle.

    Preşedintele formaţiunii, Timo Soini, ministru de Externe, repetă de mai multe luni că Grecia îşi va rezolva problemele economice abandonând zona euro şi devalorizându-şi moneda.

    Stubb a scris, sâmbătă după-amiaza, într-un mesaj postat pe Twitter de la Bruxelles, că nu poate dezvălui mandatul pe care l-a primit de la Marea Comisie a Parlamentului finlandez, organul însărcinat cu aceste probleme, atât timp cât negocierile sunt în curs în cadrul Eurogrupului.

    Parlamentul finlandez nu a spus, nici el, mai multe pe această temă.

    “Natura mandatului nu este publică, iar delegaţia finlandeză nu discută despre el în mod public”, a confirmat Kaisa Amaral, purtătoarea de cuvânt a delegaţiei, contactată de AFP.

    Germania, la rândul său, are în vedere o ieşire temporară a Greciei din zona euro, pentru o perioadă de cinci ani, dacă nu îşi îmbunătăţeşte propunerile de reforme, a declarat pentru AFP, la Bruxelles, o sursă europeană.

     

  • Şcoala pregăteşte copiii pentru eşec. Galerie FOTO

    Dupa principii vechi de acum 50 de ani, invatamantul romanesc se incapataneaza sa scoata pe banda rulanta someri cu diploma. Copiii care au avut sansa sa invete in Finlanda sau Germania ne deschid ochii si ne cer sa transformam scoala dintr-un chin permanent si fara scop, intr-o aventura a cunoasterii – in care nu invatatul pe de rost, ci intelegerea e valoroasa.

    In timp ce in UE numarul oamenilor cu bacalaureat si facultate creste, la noi e pe dos. De trei ani incoace, tot mai putini dau piept cu examenul de maturitate si, inevitabil, jumatate dintre ei il rateaza. Majoritatea tinerilor care termina scoala romaneasca nu stiu incotro s-o apuce.

    Ce e de facut:  sa invatam mai mult – ar crede unii, sa invatam meserii, spun altii, dar sociologii ne avertizeaza ca orice am invata, e momentul sa invatam altfel.

    Vedeţi aici ce se poate face

  • COMENTARIU Wall Street Journal: “Putin deschide un front arctic în noul Război Rece”

    “Domnul Putin consideră periferia de est a Europei parte a moştenirii imperiale a Rusiei”, remarcă jurnalistul Sohrab Ahmari în Wall Street Journal.

    Acesta remarcă faptul că Vladimir Putin şi-a atras atenţia către nord în ultimii ani, spre Arctica, militarizând unele dintre cele mai îndepărtate zone ale Europei.

    Finlanda, unul dintre cele opt state arctice, este ameninţată în permanenţă de război, susţine jurnalistul.

    “Este greu de înţeles exact ce vor ruşii”, a declarat noul ministru finlandez de externe Timo Soini. “Dar eu sunt sigur că ei ştiu. Pentru că ei sunt maeştri ai şahului, iar dacă ceva poate fi luat îl vor lua”, a mai precizat acesta, Ahmari explicând că declaraţia face referire la un vechi proverb potrivit căruia “un cazac va lua tot ce nu este fixat la sol”.

    Jurnalistul consideră că Arctica este deosebit de atractivă pentru Rusia din mai multe motive, cele mai importante fiind controlarea accesului în Marea Nordului şi exploatarea resurselor energetice bogate din această zonă.

  • Şofer în Finlanda sau softist în Austria? Peste 300 de locuri de muncă în Uniunea Europeană, disponibile prin EURES

    Republica Cehă – 161 locuri de muncă (50 lucrători în producţie; 50 operatori; 30 operatori autoclave/asamblori etc.); Germania- 66 locuri de muncă (50 asistenţi medicali generalişti; 15 factori poştali; 1 mecanic echipamente pneumatice); Suedia- 45 locuri de muncă (20 femei de serviciu; 15 vopsitori auto etc.); Marea Britanie-22 locuri de muncă (20 îngrijitor persoane; 1 asistent medical; 1 infirmier); Irlanda- 10 muncitori necalificaţi; Austria- 5 locuri de muncă (1 inginer software/dezvoltator software/technician software; 1 inginer electrotehnist în energie etc.); Norvegia- 3 locuri de muncă (2 bucătari preparate indiene; 1 doctorand în predicţia duratei de viaţă a struturilor din beton existente); Olanda- 2 locuri de muncă (1 operator CNC, 1 sudor TIG); Danemarca – 1 loc de muncă pentru medic specialsit în patologie chirurgicală; Finlanda – 1 loc de muncă pentru şofer autobuz.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • Amendă de 54.000 de euro, aplicată în Finlanda pentru exces de viteză

    Omul de afaceri Reima Kuisla a condus maşina personală cu 103 km/h într-o zonă în care limita de viteză de 80 km/h.

    Bărbatul a fost amendat cu 54.000 de euro pentru această contravenţie.

    Legislaţia rutieră finlandeză prevede amenzi proporţionale cu veniturile autorului contravenţiei. Omul de afaceri Reima Kuisla a avut, în anul fiscal precedent, venituri de 6,5 milioane de euro.

    “Dacă ai venituri mari, a trăi în Finlanda a devenit imposibil”, a comentat Kuisla pe pagina sa de Facebook. “Mă gândesc cu seriozitate să mă mut în străinătate”, a adăugat omul de afaceri.

    În anul 2002, un membru al conducerii companiei Nokia care avea salariul anual de 14 milioane de euro a plătit o amendă de 116.000 de euro pentru depăşirea vitezei maxime admise cu 25 de km/h.

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • Cum a ales fiecare stat designul pentru moneda europeană

    Grecia a ales pentru unitate o cucuvea, o reproducere a celei gravate în secolul V î H pe moneda ateniană de patru drahme. Ultima sosită în zona euro, dar bătând cea mai veche monedă din lume – drahma – Atena a făcut astfel referinţă şi la personajul mitologic ce şi-a dat numele continentului – tânăra Europa răpită de Zeus împodobeşte moneda de 2 euro.

    Italia a instalat pe monede cele mai mari talente şi cele mai glorioase dintre epoci: de la Colosseum şi “Proporţiile ideale ale corpului uman” de Leonardo la “Naşterea lui Venus” de Botticelli.

    În acelaşi registru, Austria şi Spania au reţinut în metal monumente ale Vienei (catedrala Saint-Etienne, Belvedere), faţada catedralei Saint-Jacques de Compostelle şi chipul lui Miguel de Cervantes, autor al universalului “Don Quijote de la Mancha”.

    Alte ţări au ales să îşi afişeze suveranitatea: cele trei Benelux, cele mai puţin creative, şi-au reprezentat monarhii pe toate monezile: regina Beatrix a Olandei, regele belgian Albert II şi Marele Duce Henri de Luxembourg.

    Spaniolul Juan Carlos, simbol al tranziţiei democratice a anilor 1975-1981, este ilustrat pe monedele de 1 şi 2 euro, în timp ce Portugalia a ales să scoată la lumină secolul al XII-lea al independenţei sale, cu sigiliile regale de la 1134 (primul din istoria sa), 1142 şi 1144.

    Germania a imprimat pe 1 şi 2 euro vulturul său tradiţional, Franţa a păstrat-o pe tânăra Marianne iar galica Irlandă nu a renunţat la harpa celtică. Austria a făcut apel şi la “datoria ecologică”, cu cele trei flori ale Alpilor: floarea de colţ, genţiana şi ciuboţica cucului.

    Pentru a întreţine continuitatea cu monedele naţionale, Germania, Franţa şi Finlanda au reprodus binecunoscutele motive: ramura de stejar, semănătoarea sau leul heraldic.

    Austria a fost cea care a făcut alegerea cea mai simbolică deşi în detrimentul notorietăţii: moneda de 2 euro o prezintă pe Bertha von Suttner, prima femeie care a primit, în 1905, premiul Nobel pentru Pace.

  • Euro, naşterea unei monede.

    Moneda europeană a fost lansată la începutul anului 1999, dar a fost lansată în circulaţie la începutul anului 2002.

    Producerea bancnotelor a început în iulie 1999, procesul implicând 15 imprimerii din cele 12 state participante la zona euro: Belgia, germania, grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda.

    Imprimeriile au tipărit 14, 89 miliarde de bancnote şi au bătut 52 de miliarde de monede, folosind 250.000 de tone de metal.

    Spre deosebire de bancnotele euro, pe care sunt desenate poduri şi ferestre imaginare ce evocă un continent abstract, reversurile versiunilor naţionale ale monedelor euro creionează cele 25 de secole de istorie a bătrânului continent.

    Spre deosebire de cele şapte bancnote euro, identice pentru toate ţările, Uniunea Europeană a decis în 1996 ca monedele de 1, 2, 5, 10, 20 şi 50 eurocenţi şi 1 şi 2 euro vor avea “feţe naţionale”.

  • Ţara cu cele mai multe sărbători legale. Angajaţii mai câştigă echivalentul unui concediu

    Soluţia pentru a avea angajaţi mulţumiţi este să le dai cât mai multe zile libere, arată un studiu publicat recent de compania de cercetare Mercer LLC. Aceştia au realizat o analiză pentru a afla care sunt statele care oferă cele mai multe zile libere, respectiv sărbători legale.

    Columbia are cele mai multe sărbători legale, astfel că angajaţii beneficiază, pe lângă zilele de concediu contractuale, de încă 18 zile nelucrătoare. La polul opus se află Mexic, cu doar 7 zile nelucrătoare pe an.

    În clasamentul realizat de cei de la Mercer urmează India, tot cu 18 zile, Liban, Thailanda şi Coreea de Sud, cu 16 zile fiecare. Din punct de vedere geografic, regiunea Asia-Pacific se află în fruntea clasamentului, iar America de Nord pe ultimul loc.

    În Europa, ţara cu cele mai multe sărbători legale este Finlanda, cu 15, urmată de Turcia, Malta, Rusia şi Spania (toate câte 14). România se află la mijlocul clasamentului, cu 12 sărbători legale.