Tag: finlanda

  • Ţara unde femeile sunt la putere tocmai a ales ca premier o tânără de doar 34 de ani care a fost declarată cel mai tânăr premier din istorie

    Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, a fost nominalizată de social-democraţii finlandezi să preia conducerea Guvernului de la Helsinki, devenind astfel cel mai tânăr premier din istoria Finlandei. Ea va conduce o majoritate parlamentară formată din cinci partide, toate având ca preşedinţi femei.
     
    Social-democraţii finlandezi au câştigat cel mai mare număr de voturi la alegerile legislative din cursul acestui şi conduc o coaliţie guvernamentală din care fac parte alte patru partide mai mici.
     
    Antti Rinne, predecesorul lui Marin, şi-a dat demisa la începutul lunii decembrie pe fondul disensiunilor din coaliţie în legătură cu grevă a angajaţilor Poştei din Finlanda.
     
    Sursă foto: Facebook
  • Modul inedit prin care un oraş din Europa vrea să îşi crească populaţia

    Lestijarvi este un mic oraş din Finlanda; ca multe alte zone rurale, localitatea se confruntă cu problema reducerii populaţiei.
     
    La o suprafaţă de aproximativ 574 kilometri pătraţi, numărul locuitor era, luna trecută, de doar 725, fiind a doua cea mai redusă municipalitate din zona continentală a Finlandei.
     
    2012 a fost un moment de cotitură, un singur copil născându-se în Lestijarvi în tot anul.
     
    Din acel moment, autorităţile au început să plătească 1.000 de euro pe an pentru fiecare copil născut şi crescut în Lestijarvi; în prezent, peste 60 de familii beneficiază de suma respectivă.
     
    Există însă şi o condiţie: dacă familie sau copilul se mută din oraş, chiar temporar, plăţile se opresc.
     
    După şase ani, programul pare să fi avut succes: există deja o grupă preşcolară cu 12 copii, iar autorităţile sunt convinse că numărul acestora va creşte.
     
    Rata natalităţii a atins un minim istoric în Finlanda în 2018, după 8 ani consecutivi de scădere.
  • România şi Bulgaria, cele mai scăzute preţuri la băuturi alcoolice din Uniunea Europeană

    Nivelul preţurilor este comparat cu media UE, stabilită la 100, situaţie în care preţurile din Finlanda sunt la nivelul 182, în Irlanda 177 şi în Suedia 152.

    În România şi Bulgaria nivelul preţurilor este 74, urmate de Ungaria cu 77, Republica Cehă cu 82 şi Spania cu 8

    Sursa: mediafax.ro.

  • Kristalina Georgieva a fost desemnată candidatul UE pentru a conduce Fondul Monetar Internaţional

    Singurul contra-candidat rămas în cursă, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a felicitat-o ​​pe Twitter după un vot din cel de-al doilea tur în care a ieşit drept câştigător clar.

    Guvernatorul băncii centrale din Finlanda, Olli Rehn, şi ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, s-au retras vineri, după o primă rundă de voturi între reprezentanţii celor 28 de naţiuni ale UE. Mario Centeno, preşedintele portughez al miniştrilor Finanţelor din Zona Euro, s-a retras joi.

    Georgieva, 65 de ani, este director executiv al Băncii Mondiale după o lungă carieră la creditor, organizaţia geamănă a FMI.

    Georgieva este un politician de centru-dreapta, care a crescut în Bulgaria, sub comunism.

    Kristalina Georgieva este doctor în economie şi masterat în economie politică şi sociologie la Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Finlanda a preluat preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE

    Principala activitate pe care se va concentra mandatul Finlandei va fi promovarea acţiunilor climatice ale Uniunii Europene la nivel global.

    Acest lucru va include şi un angajament privind atingerea unei neutralităţi din punct de vedere climatic până în anul 2050, a informat premierul finlandez Antti Rinne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ultimul loc: România este ultima ţară din UE în ceea ce priveşte inovaţia în 2019, depăşită chiar şi de Bulgaria

    România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană în privinţa inovaţiei, într-un top realizat de Comisia Europeană în care Suedia conduce detaşat, potrivit Statista.

    Comisia Europeană a publicat săptămâna aceasta raportul celor mai inovatoare ţări din Europa. Cu un scor de 147,74 puncte, Suedia şi-a câştigat numele de cea mai inovatoare ţară din UE, urmată de Finlanda, Danemarca şi Olanda.

    Bulgaria şi România ocupă ultimele două poziţii cu scoruri de 48,72 puncte, respectiv 34,13 puncte.

    În medie, gradul de inovaţie la nivelul Uniunii Europene a crescut cu 8,8% din 2011 până în prezent şi a depăşit Statele Unite la nivel global.

     

     

  • Premieră la nivel mondial: Finlanda promite să elimine total emisiile de carbon din ţară până în 2035

    Noul guvern finlandez a promis că va elimina total emisiile de carbon din Finlanda până în 2035, una dintre cele mai mari ambiţii asumate la nivel internaţional, potrivit The Independent.

    Într-un acord semnat de coaliţie săptămâna aceasta, care mai are prevederi precum cheltuieli mai mari pentru armament, noul guvern din Finlanda a anunţat că este pregătit să revormeze atât politicile ţării cât şi ale Uniunii Europene cu privire la încălzirea globală şi combaterea acestui fenomen.

    Antii Rinne, social-democratul care a devenit recent primul premier de stânga din istoria Finlandei din ultimii 20 de ani, a anunţat în faţa reporterilor că este momentul să „investească în viitor”.

    Ţinta este un compromis între cele cinci partide care fac parte din noul guvern, printre care social-democraţii, verzii şi un partid centrist – iar această ţintă va fi revăzută în 2025.

    Într-un gest simbolic, membrii noului cabinet guvernamental au luat tramvaiul spre conferinţa de presă.

     

     

     

  • Ce spune Nuclearelectrica, aflată în top 10 companii din România care plătesc cele mai mari salarii: Dacă nu creşteam salariile, plecau oamenii în China sau Finlanda

    Astfel, cheltuielile cu personalul ale Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, au crescut anul trecut cu 20%, aceasta fiind a doua cea mai mare categorie de cost pentru companie.
     
    Situată oricum în primele trei firme din România în funcţie de valoarea salariului net, Nuclearelectrica a plusat în contextul în care risca să-şi piardă oamenii în China, Finlanda sau Emiratele Arabe Unite.
     
  • Guvernul Finlandei demisionează după ce implementarea unei reforme pentru sănătate a eşuat

    Prim-ministrul Sipila i-a prezentat preşedintelui documentele oficiale de demisie vineri, la ora locală 8.00 (10.00, ora României). Membrii Guvernului urmează să organizeze o conferinţă de presă.

    „Prim-ministrul Sipila va cere demisia, deoarece reforma din domeniul sănătăţii nu poate fi implementată pe durata mandatului său”, a declarat Antti Kaikkonen, şeful grupului parlamentar al formaţiunii de guvernământ Partidul de Centru.
     
  • COMENTARIU: Capra vecinului nu poate fi plătită din banii mei

    Ştirea despre experimentul cu venitul garantat necondiţionat în Finlanda a fost încă de la apariţia ei, în 2015, întâmpinată la noi cu comentariile indignate despre cât de rele sunt ideile „socialiştilor” care vor să transforme ţara în „raiul leneviei”. Doar că iniţiativa nu era a unor socialişti: era la putere, ca şi acum, un guvern de centru-dreapta, care se lupta cu un şomaj de peste 9% şi cu o economie la limita recesiunii, afectată de criză şi de austeritate.
     
    Experimentul a constat din selectarea aleatorie a 2000 de şomeri cărora timp de doi ani, în 2017 şi 2018, statul le-a oferit câte 560 de euro pe lună. Scopul nu era deloc să instaureze un paradis socialist, ci să-i împingă pe şomeri să accepte slujbele temporare sau prost plătite pe care altminteri nu le-ar fi acceptat de teamă că îşi vor pierde ajutoarele sociale, mai stabile decât slujbele din sectorul privat.
     
    Experimentul a avut atâta relevanţă cât i-a permis eşantionul: concluzia pentru primul an (pentru al doilea, rezultatele vor apărea în aprilie) a fost că nici n-a crescut, nici n-a scăzut ocuparea în rândul beneficiarilor raportat la restul şomerilor, având în vedere că mulţi finlandezi rămân în afara pieţei muncii nu din lene, ci fie pentru că nu reuşesc să obţină calificările necesare, fie din motive de sănătate sau de vârstă. De asta, experimentul finlandez n-a fost un răspuns la viziunea unor Mark Zuckerberg sau Elon Musk, adepţi ai venitului universal garantat cu argumentul că oamenii vor deveni mai creativi dacă vor avea asigurată împlinirea necesităţilor de bază. Criticii au comentat că un experiment relevant pentru aşa ceva ar fi trebuit să nu cuprindă numai şomeri, nu doar un eşantion atât de mic de populaţie şi nu doar o perioadă de doi ani.
     
    Cert e însă că şomerii respectivi au scăpat de formalităţile birocratice şi de obligaţiile de a bifa anumite condiţii impuse pentru a căpăta ajutoare sociale. O şomeră care a reuşit în acest timp să-şi deschidă un restaurant împreună cu nişte prieteni a povestit pentru Reuters că în raport cu ajutorul social de care beneficia înainte, venitul garantat oferit lunar de stat i-a adus în plus doar 50 de euro; în schimb, a reuşit să-şi lanseze afacerea fiindcă n-a mai fost obligată să piardă periodic timp cu formalităţi ca să-şi poată lua ajutorul. Cu alte cuvinte, nu i-a mai fost frică de perspectiva de a muri de foame. Acesta explică de ce KELA, agenţia finlandeză pentru asigurări sociale, a socotit ca principal rezultat al experimentului faptul că participanţii, comparativ cu şomerii din grupul de control, au declarat că se simt semnificativ mai bine, mai puţin anxioşi şi mai sănătoşi.