Tokyo Electric Power a precizat ca ambii angajati au murit
probabil in jurul orei 16.00 in data de 11 martie, dupa cutremurul
cu magnitudinea 9, urmat de un tsunami devastator.
Trupurile neinsufletite ale celor doi angajati – in varsta de 21
si, respectiv, 24 de ani – au fost gasite miercuri si prezentau un
nivel inalt de contaminare radioactiva.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Kan a subliniat ca situatia ramane, in continuare,
“imprevizibila” in aceasta centrala, ale carei sisteme de racire de
la patru dintre cele sase reactoare sunt in pana si unde scurgerile
radioactive s-au multiplicat, dupa cutremurul urmat de un tsunami
la 11 martie.
Guvernul “va aborda aceasta problema intr-o stare de alerta
maxima”, a adaugat el, in cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru
Buget din cadrul Senatului, potrivit declaratiilor citate de
presa.”Nu putem sa negam ca evaluarea riscurilor unui tsunami, la
acea vreme, a fost foarte eronata”, a declarat Kan, in legatura cu
locul ales pentru instalarea acestei centrale.
“Stiu ca pasiunea noastra este sa ne cream probleme si cand nu
le avem. Am toate informatiile care indica faptul ca la Cernavoda
centrala este sigura. Am discutat cu domnul Marmureanu cu privire
la riscurile seismice si fiind in Dobrogea, deci pe celalalt mal al
Dunarii decat Vrancea, cutremurele au si un amortizor pana la cele
doua reactoare nucleare”, a declarat Traian Basescu. El a declarat
ca nu a fost discutat in CSAT subiectul Centralei de la Cernavoda,
in contextul situatiei din Japonia.”Nu exista riscul in momentul de
fata ca un cutremur sa puna in dificultate sau nesiguranta
functionare celor doua reactoare”, a mai spus presedintele
Basescu.
“Nivelul de radioactivitate a crescut in mod considerabil” la
complexul nuclear, a declarat premierul japonez Naoto Kan intr-o
interventie televizata.El le-a cerut persoanelor care locuiesc pe o
raza de 30 de kilometri in jurul centralei sa ramana “in case sau
birouri”.
Aceasta masura se adauga evacuarii, ordonate sambata, a peste
200.000 de persoane care locuiesc in apropierea centralei situate
pe malul marii. Un nivelul de radioactivitate, usor mai mare decat
valoarea normala, a fost depistat la pranz la Tokyo, situat la
aproximativ 250 de kilometri distanta. Autoritatile nu le-au cerut
pana in prezent celor 35 de milioane de locuitori sa ia masuri de
precautie speciale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Intr-o prezentare recenta, facuta cu ocazia unei conferinte pe
tema energiei eoliene – aparent singurul lucru care mai misca in
energia romaneasca -, Alexandru Sandulescu, director general de
politici energetice din cadrul Ministerului Economiei, spunea ca in
urmatorii zece ani cam 28% din unitatile de producere a energiei
electrice existente trebuie inlocuite si pana in 2035 mai bine de
jumatate din vechile centrale ar trebui schimbate cu grupuri
noi.
In tot acest scenariu, care face parte din noua strategie
energetica a Romaniei pentru 2011-2035, menita sa inlocuiasca
defuncta strategie pentru 2007-2020, capacitatile nucleare ar
trebui sa se tripleze.
Pe hartie, lucrurile stau bine, graficele urmeaza o logica absolut
normala, in care vechile centrale termo vor fi inlocuite de
hidrocentrale noi si de reactoare mari. In realitate insa, patru
din sase investitori au decis sa spuna adio investitiei in cele
doua reactoare noi de 4 miliarde de euro de la Cernavoda.
Statul, reprezentatat de Nuclearelectrica, sta acum pe un munte
de actiuni nedorite, dupa ce a reusit sa mai aiba doar doi
parteneri in proiect – Enel si ArcelorMittal Romania -, dupa ce
cehii de la CEZ au plecat inca de anul trecut, iar RWE (Germania),
GDF Suez (grup franco-belgian) si Iberdrola (Spania) au anuntat in
comun ca se retrag din cauza incertitudinilor economice. Cu putin
inainte de acest anunt, RWE se mai retrasese dintr-un parc eolian
din cauza faptului ca procesul de autorizare dura nepermis de mult.
Totodata, centralele de mii de MW pe care au anuntat ca le fac
marile companii energetice straine alaturi de statul roman nu au
depasit faza de proiect, asta in cazul fericit in care inca se mai
lucreaza la ele.
Astfel de exemple completeaza un peisaj inghetat in care
reorganizarea sistemului de productie a energiei prin formarea
celor doi giganti energetici bate pasul pe loc, multi specialisti
spunand ca si acest proiect este mort. Ultimii ani arata insa ca
acesta nu ar fi primul proiect blocat, nici ideea crearii unui
singur campion national neavand mai mult succes, desi a pus pe foc
o piata intreaga.”Romania a dovedit pana acum ca-si poate permite
sa piarda multe lucruri. Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la
Cernavoda nu ar fi primul. Problema este ca noi avem obligatii
asumate prin tratatul de aderare. Investitiile de mediu in
termocentrale nu au fost facute. Unele unitati se vor inchide, asa
ca putem deveni deodata importatori de energie.
Cine raspunde de aceste lucruri?”, se intreaba un specialist in
industria nucleara care prefera sa vorbeasca sub protectia
anonimatului. Pastrarea anonimatului in aceasta perioada este o
constanta cand vine vorba de Cernavoda, deoarece – avand loc
renegocieri si repozitionari ale companiilor – oamenii din domeniu
prefera sa nu fie asociati cu declaratii referitoare la proiect. La
randul lor, surse din marile companii care au fost implicate in
proiectul reactoarelor 3 si 4 sustin ideea ca tergiversarea unor
proiecte majore la infinit poate transforma Romania dintr-un
exportator net de energie intr-un importator: “Parcul de generare
al Romaniei este foarte vechi. Eficienta centralelor este scazuta.
Care este capacitatea Romaniei de a negocia o noua amanare pentru
indeplinirea obligatiilor de mediu? Uniunea Europeana se va uita
spre noi si va zice: fonduri europene nu ati luat, centrale nu ati
facut, drumuri nu aveti. De ce v-as mai pasui? Inchideti!”.
Cea mai mare problema este ca in 2012 va veni scadenta la marile
termocentrale in ceea ce priveste investitiile de mediu. In acel
moment, cei care au facut proiectele necesare vor merge mai
departe, iar cei care nu le-au facut vor fi obligati sa inchida in
cazul in care nu vor fi obtinute niste extinderi de termene.
In loc de inceperea lucrarilor la cel mai mare proiect de
investitii din Romania in valoare de 4 miliarde de euro, cei sapte
investitori de la reactoarele 3 si 4 ale centralei Cernavoda
discuta prelungirea acordului semnat in 2008, care expira in toamna
acestui an, pentru a putea astfel lamuri neclaritatile investitiei
chiar si la aproape doi ani de la inceperea negocierilor.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
In faza initiala a proiectului pentru constructia reactoarelor 3 si 4, Theodor Chirica era mai relaxat. Contributia Nuclearelectrica, direct proportionala cu participatia la proiect a companiei, ar fi fost undeva in jurul sumei de 400 de milioane de euro. In primavara insa, Nuclearelectrica avea 20% din proiect, iar proiectul costa 2 miliarde de euro. Ideea de baza a fost tocmai ca niciunul dintre actionari sa nu fie majoritar, iar atractivitatea proiectului (mai ales la capitolul finantare) sa fie tocmai mixul de actionari, companii renumite din domeniu.
Din vara insa, cand Guvernul s-a razgandit si a considerat ca statul trebuie sa fie majoritar in acest proiect, companiilor partenere le-a scazut direct proportional participatia, chiar daca acest lucru nu le-a placut. Daca decizia guvernamentala nu putea fi contestata, iar companiile au semnat joia trecuta memorandumul de infiintare a companiei de proiect, au contestat in schimb majorarea costurilor de constructie a celor doua reactoare, care s-au dublat din primavara pana acum.
Companiile care initial aveau 15% din proiect si ar fi trebuit sa contribuie cu 300 de milioane de euro la investitie au acum 9,15% din proiect si vor contribui cu cel putin 390 de milioane de euro. Teodor Chirica, in atributiile caruia va intra finantarea si managementul de proiect pentru constructia reactoarelor trei si patru de la Cernavoda, este de parere ca ambitia statului roman de a fimajoritar in acest proiect va fidestul de dura cu bugetul companiei.
“Din suma de aproape 2 miliarde de euro care revine investitorului majoritar (contributia Nuclearelectrica fiind in acest moment de 51%), compania isi poate permite din fonduri proprii doar 20%”, spune Teodor Chirica. Desigur, de restul trebuie contractate credite. La acest capitol, faptul ca ne aflam intr-o perioada complicata a economiei nu ar fiinsa singura problema. Chirica spune ca, din experienta lui, cuvantul “nuclear” nu este cuvantul preferat al creditorilor, mai ales in aceasta perioada, cand banca franceza care a creditat constructia centralei nucleare din Bulgaria are mari probleme cu ecologistii.
“Finantarea proiectelor nucleare nu este foarte agreata de banci si suma mare pe care va trebui sa o luam ma face sa ma intreb daca vom reusi.” Chirica are aici doua variante: sa mearga pe varianta corporate finance si sa incerce sa explice bancilor ca utilitatile sunt oricum la moda, fie ca le plac ecologistilor sau nu, sau sa spere ca statul roman va garanta imprumutul, ceea ce ar fivarianta ideala. Varianta care nu le-ar oferi numai confortul financiar de a realiza proiectul, dar le-ar oferi si siguranta ca nu le va firedusa participatia pe parcurs din cauza lipsei finantarilor.
Iar problematica finantarii pentru cei 40% din proiectul de constructie a celor doua grupuri creste odata cu pretul efectiv de constructie a centralei, care a sarit in aceasta vara de la 2,2 miliarde de euro la 4 miliarde de euro, pe fondul scumpirii echipamentelor si a materialelor necesare constructiei unei astfel de centrale. Cresterea costurilor de constructie, contestata de investitorii parteneri in proiect (care considera ca majorarea nu avea de ce sa fie mai mare de 20%, nicidecum aproape de 100%), este sustinuta de Chirica prin evolutia internationala a acestor costuri.
Conform unui studiu facut de Moody’s Investor Service, pretul unui kilowatt instalat intr-o centrala nucleara a crescut in doar cateva saptamani de la 2.950 la 5.000 de dolari. Expertii Moody’s asigura insa ca acest salt al preturilor ar putea fi o chestiune temporara, iar durerile de cap actuale ale investitorilor s-ar putea calma: “Nu e usor sa fii acum investitor intr-o centrala nucleara si sa spui da, vom continua”, spun expertii Moody’s, care considera ca actuala criza economica si problema finantarilor ar putea fichiar un lucru bun pentru investitori.
Asadar, taraganarea negocierilor ar putea veni in avantajul lui Theodor Chirica, dar si al celorlalti investitori implicati in proiect, deoarece lipsa comenzilor din domeniu ar putea impinge contractorii catre ieftinirea serviciilor. Deocamdata insa, pretul estimat pentru constructia celor doua reactoare este de 4-4,5 miliarde de euro. Dupa semnare, companiile au preferat sa pastreze tacerea asupra cresterii costurilor de constructie, mare parte din aceasta tacere fiind generata si de satisfactia ca, pana la urma, vor avea productie in Romania. 9,15% sau 6,12% din 1.400 MW este mult mai bine decat perspectiva de a nu avea nimic si de a cauta in continuare curent ieftin in piata, mai ales in conditiile in care infiintarea companiei Electrica (prin inglobarea Hidroelectrica si a complexurilor energetice) ar putea scoate de la vanzare putina energie ieftina produsa.
La masa la care s-a semnat memorandumul, multi dintre reprezentantii companiilor erau mult mai relaxati decat in primavara, cand s-a semnat prima varianta de proiect si cand pentru cei mai multi dintre parteneri cele doua reactoare erau printre putinele posibilitati de a participa la un proiect de productie de energie in Romania. Intre timp, com panii precum Enel sau GdF-Suez au obtinut si alte proiecte in parteneriat cu Termoelectrica, iar grupul spaniol Iberdrola a reusit sa intre in sfarsit pe piata romaneasca prin achizitia unui proiect de parc eolian.
CEZ, care a contestat inca de cand a venit in Romania lipsa energiei disponibile din piata libera, a avut insa in 2008 un an plin: a castigat licitatia pentru proiectul eolian Fantanele-Cogealac (prin care va instala 600 MW cu o investitie totala de 1,1 miliarde de euro), a semnat saptamana trecuta memorandumul pentru constructia unui grup termoelectric la Galati in parteneriat cu Termoelectrica (400 MW, cu o investitie de 300-400 de milioane de euro), iar tot saptamana trecuta a devenit partener la reactoarele 3 si 4, revenindu-i astfel aproximativ 140 MW, pentru care va plati aproximativ 390 de milioane de euro.
In faza initiala a proiectului pentru constructia reactoarelor 3 si 4, Theodor Chirica era mai relaxat. Contributia Nuclearelectrica, direct proportionala cu participatia la proiect a companiei, ar fi fost undeva in jurul sumei de 400 de milioane de euro. In primavara insa, Nuclearelectrica avea 20% din proiect, iar proiectul costa 2 miliarde de euro. Ideea de baza a fost tocmai ca niciunul dintre actionari sa nu fie majoritar, iar atractivitatea proiectului (mai ales la capitolul finantare) sa fie tocmai mixul de actionari, companii renumite din domeniu.
Din vara insa, cand Guvernul s-a razgandit si a considerat ca statul trebuie sa fie majoritar in acest proiect, companiilor partenere le-a scazut direct proportional participatia, chiar daca acest lucru nu le-a placut. Daca decizia guvernamentala nu putea fi contestata, iar companiile au semnat joia trecuta memorandumul de infiintare a companiei de proiect, au contestat in schimb majorarea costurilor de constructie a celor doua reactoare, care s-au dublat din primavara pana acum.
Companiile care initial aveau 15% din proiect si ar fi trebuit sa contribuie cu 300 de milioane de euro la investitie au acum 9,15% din proiect si vor contribui cu cel putin 390 de milioane de euro. Teodor Chirica, in atributiile caruia va intra finantarea si managementul de proiect pentru constructia reactoarelor trei si patru de la Cernavoda, este de parere ca ambitia statului roman de a fimajoritar in acest proiect va fidestul de dura cu bugetul companiei.
“Din suma de aproape 2 miliarde de euro care revine investitorului majoritar (contributia Nuclearelectrica fiind in acest moment de 51%), compania isi poate permite din fonduri proprii doar 20%”, spune Teodor Chirica. Desigur, de restul trebuie contractate credite. La acest capitol, faptul ca ne aflam intr-o perioada complicata a economiei nu ar fiinsa singura problema. Chirica spune ca, din experienta lui, cuvantul “nuclear” nu este cuvantul preferat al creditorilor, mai ales in aceasta perioada, cand banca franceza care a creditat constructia centralei nucleare din Bulgaria are mari probleme cu ecologistii.
“Finantarea proiectelor nucleare nu este foarte agreata de banci si suma mare pe care va trebui sa o luam ma face sa ma intreb daca vom reusi.” Chirica are aici doua variante: sa mearga pe varianta corporate finance si sa incerce sa explice bancilor ca utilitatile sunt oricum la moda, fie ca le plac ecologistilor sau nu, sau sa spere ca statul roman va garanta imprumutul, ceea ce ar fivarianta ideala. Varianta care nu le-ar oferi numai confortul financiar de a realiza proiectul, dar le-ar oferi si siguranta ca nu le va firedusa participatia pe parcurs din cauza lipsei finantarilor.
Iar problematica finantarii pentru cei 40% din proiectul de constructie a celor doua grupuri creste odata cu pretul efectiv de constructie a centralei, care a sarit in aceasta vara de la 2,2 miliarde de euro la 4 miliarde de euro, pe fondul scumpirii echipamentelor si a materialelor necesare constructiei unei astfel de centrale. Cresterea costurilor de constructie, contestata de investitorii parteneri in proiect (care considera ca majorarea nu avea de ce sa fie mai mare de 20%, nicidecum aproape de 100%), este sustinuta de Chirica prin evolutia internationala a acestor costuri.
Conform unui studiu facut de Moody’s Investor Service, pretul unui kilowatt instalat intr-o centrala nucleara a crescut in doar cateva saptamani de la 2.950 la 5.000 de dolari. Expertii Moody’s asigura insa ca acest salt al preturilor ar putea fi o chestiune temporara, iar durerile de cap actuale ale investitorilor s-ar putea calma: “Nu e usor sa fii acum investitor intr-o centrala nucleara si sa spui da, vom continua”, spun expertii Moody’s, care considera ca actuala criza economica si problema finantarilor ar putea fichiar un lucru bun pentru investitori.
Asadar, taraganarea negocierilor ar putea veni in avantajul lui Theodor Chirica, dar si al celorlalti investitori implicati in proiect, deoarece lipsa comenzilor din domeniu ar putea impinge contractorii catre ieftinirea serviciilor. Deocamdata insa, pretul estimat pentru constructia celor doua reactoare este de 4-4,5 miliarde de euro. Dupa semnare, companiile au preferat sa pastreze tacerea asupra cresterii costurilor de constructie, mare parte din aceasta tacere fiind generata si de satisfactia ca, pana la urma, vor avea productie in Romania. 9,15% sau 6,12% din 1.400 MW este mult mai bine decat perspectiva de a nu avea nimic si de a cauta in continuare curent ieftin in piata, mai ales in conditiile in care infiintarea companiei Electrica (prin inglobarea Hidroelectrica si a complexurilor energetice) ar putea scoate de la vanzare putina energie ieftina produsa.
La masa la care s-a semnat memorandumul, multi dintre reprezentantii companiilor erau mult mai relaxati decat in primavara, cand s-a semnat prima varianta de proiect si cand pentru cei mai multi dintre parteneri cele doua reactoare erau printre putinele posibilitati de a participa la un proiect de productie de energie in Romania. Intre timp, com panii precum Enel sau GdF-Suez au obtinut si alte proiecte in parteneriat cu Termoelectrica, iar grupul spaniol Iberdrola a reusit sa intre in sfarsit pe piata romaneasca prin achizitia unui proiect de parc eolian.
CEZ, care a contestat inca de cand a venit in Romania lipsa energiei disponibile din piata libera, a avut insa in 2008 un an plin: a castigat licitatia pentru proiectul eolian Fantanele-Cogealac (prin care va instala 600 MW cu o investitie totala de 1,1 miliarde de euro), a semnat saptamana trecuta memorandumul pentru constructia unui grup termoelectric la Galati in parteneriat cu Termoelectrica (400 MW, cu o investitie de 300-400 de milioane de euro), iar tot saptamana trecuta a devenit partener la reactoarele 3 si 4, revenindu-i astfel aproximativ 140 MW, pentru care va plati aproximativ 390 de milioane de euro.