BusinessMagazin

Tag: centrala

  • Reuters: Principalele monede din Europa Centrală se vor consolida faţă de euro. Ce se va întâmpla cu leul

    Depecierea leului din următoarele 12 lui este pusă de analiştii chestionaţi de Reuters pe seama evoluţiei deficitelor bugetare şi a celui de cont curent.

    „Riscurile vizează extinderea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent”, a declarat Ciprian Dascalu, economistul şef al ING Romania.

    Coroana cehă, zlotul polonez şi forintul maghiar s-au depreciat în august, pierzând 0,9-2,0% din valoarea lor faţă de euro pe fondul temerilor de escaladare a războiului commercial dintre SUA şi China şi de retragere fără acord a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

    Cu toate acestea, mulţi analişti se aşteaptă ca turbulenţele de pe pieţele globale să se calmeze în următoarele 12 luni.

    “Cred că unele dintre riscurile cheie se vor rezolva sau vor fi cel puţin stabilizate în cursul anului următor”, a declarat Radomir Jac, economist şef la Generali Investments CEE, exprimându-se în vederea tensiunilor comerciale globale şi în privinţa Brexitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La un secol distanţă de la primul zbor

    „Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.

    Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.

    Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.

    „Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).

    „Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.

    Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.

    CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.

    De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM).  „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el. 

    În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.

    Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în  viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.

    Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.

  • Criza forţei de muncă din Europa Centrală se adânceşte: În criză de muncitori, fimele poloneze au ajuns să angajeze deţinuţi

    Asemeni multor companii din Eu­ropa centrală, Amica nu găseşte forţă de muncă. Prin urmare, producătorul polonez de aparatură electrocasnică a luat o decizie neobişnuită: a încheiat un acord cu o închisoare locală pentru angajarea a 100-200 de deţinuţi.

    Acordul este un semn al presiunilor resimţite de companiile central-euro­pe­ne în condiţiile în care o creştere pu­ter­nică a comenzilor şi impactul valului de emigraţie din anii 2000 împing şo­majul la minime record, iar criza forţei de muncă se face simţită.

    Şomajul se situează acum sub 4% în Cehia, Ungaria şi Polonia şi la numai 5,7% în Slovacia. Între timp, un număr în creştere de poziţii rămân vacante. Pentru multe companii din aceste ţări, momentul în care criza forţei de muncă le limitează producţia a sosit deja.

    Penuria de muncitori a determinat deja o creştere a salariilor, o veste bună pentru muncitorii din regiune. În sec­toa­rele cu marje reduse, însă, această creş­tere a început să erodeze pro­fitabilitatea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Centrală pentru artişti

    Mai precis, în localitatea Luckenwalde, unde o centrală electrică pe cărbuni închisă în urmă cu treizeci de ani este transformată în centru de artă unde vor putea închiria spaţiu de ateliere şi studiouri artiştii care nu-şi mai permit s-o facă la Berlin. Vechea centrală, scrie The Guardian, a fost achiziţionată în urmă cu câţiva ani de o organizaţie artistică, Performance Electrics, care va inaugura centrul E-Werk Luckenwalde în septembrie. E-Werk va găzdui expoziţii, va oferi reşedinţe pentru artişti, precum şi spaţii de lucru pentru aceştia. 

  • Cum poate fi revigorată Calea Victoriei

    Calea Victoriei a ajuns, în ultimul an, în centrul atenţiei marilor dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală, care vor să mizeze pe o zonă nouă şi sigură din punctul de vedere al evoluţiei pe termen lung. Astfel, zona centrală a Bucureştiului atrage investiţii cumulate de 400 de milioane de euro având în vedere proiectele aflate în construcţie şi cele aflate la vânzare.

    “Zona centrală a Bucureştiului a redevenit zonă «fierbinte», aşa cum era normal după o perioadă în care oraşul a crescut organic prin extinderea către nord şi vest, în căutarea terenurilor generoase care pot găzdui dezvoltări de peste 20-30.000 mp. S-au făcut progrese remarcabile în amenajarea zonelor pietonale. A fost construită parcarea subterană de la Piaţa Universităţii şi a fost reconsolidat centrul vechi, care a adus în ultimii cinci ani trei hoteluri noi de 5 stele, şi o paletă de retaileri internaţionali va produce valuri de atracţie pentru dezvoltatorii imobiliari“, spune Andreea Păun, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară Griffes. Ea subliniază că în continuare va exista interes pentru tranzacţii în zona Lipscani, dar şi pe calea Dorobanţi sau în Piaţa Romană. Cât timp preţul terenului este neprohibitiv şi împrejurimile asigură vizibilitate şi o adresă prestigioasă, chiriaşii preferă centrul şi chiar sunt dispuşi să plătească o chirie mai mare pentru a se afla acolo“, adaugă Păun.

    În prezent cel mai activ sector este cel al birourilor, fiind în construcţie patru proiecte de birouri – Hagag 109, unde dezvoltatorul israelian renovează vechile birouri ale Petrom, Ţiriac Tower, Matei Millo şi Tandem. La acestea se adaugă nu mai puţin de trei hoteluri în construcţie, fiind reamenajate clădiri vechi de către lituanienii de la Apex Alliance – Roxy by Marriott, Courtyard by Marriott, Autograph by Marriott, alături de Hilton Garden Inn, aflat la vânzare tot de către compania din Lituania. Pe lângă acestea, BCR a scos la vânzare celebrul palat din Piaţa Universitaţii, vândut de JLL drept un posibil viitor hotel de 5 stele. În ceea ce priveşte componenta rezidenţială, pentru moment singurii care au mizat pe acest segment sunt cei de la Hagag, care au demarat la Victoriei 139 consolidarea şi modernizarea unei clădiri de apartamente construite în anii 1940.

    „Sunt companii care vor să fie în centru sau care vor să se mute dintr-o clădire mai veche în una nouă, precum Deloitte, Noerr sau Dentons, plus companii nou-intrate care au nevoie de soluţii, precum WeWork sau Spaces. Terenurile sunt un pic mai atractive ca preţ şi au devenit şi disponibile la vânzare; din acest motiv, atenţia dezvoltatorilor s-a îndreptat spre această zonă. În plus, există cerere din partea unor companii de servicii, care vizează mai ales zona centrală“, observă Viorel Opaiţ, business development director la JLL Romania.

    Pe lângă investiţiile în derulare, tot în apropiere de Calea Victoriei, pe Strada Doamnei, vizavi de BNR, este la vânzare un teren de 5.000 mp unde poate fi dezvoltat un proiect de zeci de milioane de euro care să includă birouri şi un hotel.

    „Observăm în mod special atracţia anumitor dezvoltatori pentru Calea Victoriei. Deja vedem dezvoltatori care nu se mai tem de imobile monument istoric, ba chiar preferă amprenta culturală şi simbolică a acestora pentru a crea concepte multifuncţionale, sustenabile, cu componente de retail de lux la parter. Avem trei terenuri la vânzare în zona Calea Victoriei şi există interes substanţial, atât de la dezvoltatori locali, cât şi internaţionali, spune Andreea Păun.

    După ani de zile în care marii dezvoltatori au mizat pe zone virgine, cum a fost cazul Barbu Văcărescu – Floreasca sau Pipera, în ultimii ani zona centrală a revenit în atenţia acestora, pe măsură ce proximitatea a devenit tot mai importantă, într-un oraş în care un drum dintr-o parte în cealaltă poate dura şi mai mult de o oră. Zona de lângă BNR a devenit una dintre cele mai „fierbinţi“ din Capitală pe măsură ce a atras atenţia investitorilor străini.

    „Zona centrală va rămâne tot timpul atractivă, dacă există produse corecte – chirie, layout, dezvoltator. Ai apropiere de metrou şi de angajaţi, în condiţiile în care pentru o companie cu număr mare de oameni centrul va fi statistic cea mai bună variantă. Dacă te uiţi în ultimii ani, nu au fost produse pe zona Victoriei, iar dezvoltarea a fost în Floreasca sau Centru-Vest. Acum soluţiile pe Vest şi Floreasca sunt foarte limitate“, subliniază Viorel Opaiţ.

    Grupul Apex Alliance anunţa în vara anului trecut faptul că pariază 90 de milioane de euro pentru a construi patru hoteluri în Bucureşti până la jumătatea lui 2020, valoare ce poziţionează compania ca fiind cel mai activ investitor din sectorul hotelier local. Grupul, controlat de mai mulţi antreprenori lituanieni printre care şi Nerijus Numavicius, considerat a fi cel mai bogat om din statul baltic, deţine deja o unitate hotelieră în Capitală.

    Bugetul de 90 de milioane de euro vizează patru hoteluri, respectiv Courtyard by Marriott (259 de camere), Moxy by Marriott (în centrul vechi al Bucureştiului, 119 camere – n.red.), Hilton Garden Inn (la aeroportul Henri Coandă de lângă Bucureşti, 204 camere) şi Autograph by Marriott (centrul vechi din Bucureşti, 214 camere).

    Zona de lângă BNR devine una dintre cele mai atractive din Capitală pe măsură ce atrage atenţia investitorilor străini. Primii care au mizat pe Strada Doamnei au fost lituanienii de la Apex Alliance Hotel Management, care au deschis primul Hilton Garden Inn din România în centrul vechi al Capitalei, în decembrie 2017. Hotelul a fost construit în clădirea monument istoric care a fost din 1904 până în prezent Palatul Asigurărilor Naţionale, Ministerul Comerţului, după care Banca Ion Ţiriac, iar ulterior clădirea a fost vândută celor de la Naturstein. Pe aceeaşi stradă, de partea cealaltă a BNR, Apex Alliance construieşte viitorul hotel Autograph by Marriott din vechea bancă Marmorosch Blank, care va avea deschiderea la finalul anului 2020, când va fi inaugurat un total de 214 camere.

    Potrivit unui comunicat trimis anterior de JLL, clădirile istorice din centrul Bucureştiului au devenit o nouă ţintă pentru dezvoltatorii imobiliari, în condiţiile în care disponibilitatea terenurilor pentru construcţii în această zonă este din ce în ce mai redusă, iar potenţialul acestui segment de piaţă este foarte mare ţinând cont de cererea ridicată pentru spaţii de birouri şi pentru hoteluri moderne în centrul Capitalei.

    România urmează astfel trendul care se manifestă în Europa de mulţi ani şi care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare. În acest sens avem exemple şi în Ungaria sau Polonia, precum Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz.

    Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine şi din faptul că zona centrală este una dintre cele mai căutate din Bucureşti pentru sedii de firme, ceea ce se vede şi în rata de neocupare, de sub 5%.

    În 2018, în zona centrală, inclusiv CBD (Central Business District), a fost livrată o singură clădire de birouri, de 12.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care cererea brută a fost de 72.176 metri pătraţi (22% din suprafaţa de birouri închiriată în Bucureşti), din care jumătate a reprezentat cerere netă, respectiv 25% din cererea netă la nivelul anului 2018 în Capitală.

  • România importă în acest moment echivalentul centralei de la Cernavodă, adică 14% din consum. Doar 40% din capacitatea instalată a României funcţionează în miez de iarnă

    Ieşirea unei cantităţi semnificative de energie eoliană din sistem, comparativ cu ultimele zile, a fost contrabalansată cu intrarea puternică a centralelor pe cărbuni, dar acest lucru nu a fost de ajuns astfel că în acest moment România aduce de peste graniţe 1.400 MW de capacitate, echivalentul celor două reactoare de la Cernavodă, pentru a putea acoperi consumul intern.
     

  • Nemţii de la E.ON construiesc o centrală fotovoltaică pentru TeraPlast. Investiţia se apropie de 2 mil. euro

    Proiectul include instalarea unor sisteme de energie solară pe acoperişul a treisprezece hale de producţie şi clădiri ale TeraPlast, care vor permite companiei să-şi genereze propria electricitate din surse regenerabile.
     
    Centralele fotovoltaice vor produce un total de până la 2.196 de ore Gigawatti (GWh) pe an, echivalentul a 11,45% din cerinţele totale de energie electrică ale TeraPlast.
     
    Cele două companii iau în calcul extinderea proiectului şi în 2019, până la valoarea de 4 milioane de euro.
     
    “TeraPlast urmăreşte obiective ambiţioase pentru sustenabilitatea afacerii (…)”, spune Dan Morari, CEO al E.ON Energie România.
     

  • Adrian Ţuţuianu face acuzaţii grave: Înregistrările sunt orchestrate de membri din structura centrală a PSD

    „Constat că sunt, din nou, ţinta unor înregistrări denigratoare, în continuarea celor apărute, deja, în spaţiul public, motiv pentru care sunt obligat să fac următoarele precizări:

    1. Toate discuţiile au avut loc în cadrul organizat al unor întâlniri de partid, la care au participat primari, viceprimari, preşedinţi de organizaţii locale, consilieri judeţeni şi locali. Aceste întâlniri au loc periodic şi au fost justificate, în plus, de contextul în care, la Comitetul Executiv Naţional a fost dezbătută Declaraţia privind starea Partidului Social Democrat, document pe care, împreună cu alţi lideri, l-am semnat.

    2. Fragmentele apărute au fost intenţionat scoase din context, fiind evidenţiate doar acele pasaje menite să genereze conflicte cu lideri ai partidului şi, mai nou, cu trustul Antena 3.

    3. Acţiunea de înregistrare a fost un act premeditat, orchestrat de persoane cu trecut securistic din cadrul organizaţiei judeţene, sub directa coordonare a unor membri din structura centrală a partidului. Înregistrările au fost livrate televiziunii de către oameni din partid”, a scris, vineri, pe Facebook, vicepreşedintele PSD Adrian Ţuţuianu.

    Potrivit acestuia, scopul este denigrarea sa prin practici securiste.

    „S-a spus despre mine că aş avea legături cu serviciile de informaţii. Eu consider că mi-am făcut doar datoria, inclusiv la conducerea Comisiei pentru controlul activităţii SRI. Dar, după modelul „hoţul strigă hoţii”, adevăraţii #securişti folosesc astfel de metode, nu doar pentru a mă denigra sau a mă pune într-o lumină nefavorabilă, ci şi pentru a-i radicaliza pe colegi împotriva mea şi pentru a determina, în final, o eventuală sancţiune. 5. Ar fi fost de aşteptat ca liderii centrali ai partidului să condamne imediat aceste practici securistice şi nu să le folosească pentru răfuieli personale, girându-le. 6. Discuţii similare au loc în toate organizaţiile judeţene şi ţin de firescul unor dezbateri mai mult sau mai puţin aprinse. Însă, nu am văzut ca vreun alt lider să devină ţinta unei campanii denigratoare atât de josnice”, a adăugat social-democratul.

  • Uitaţi de Maldive: acesta este uimitorul sat plutitor aflat la doi paşi de România – GALERIE FOTO

    În Ungaria, la nord de Budapesta se află o serie de bungalouri cunoscute sub numele de “satul plutitor”. Satul este extrem de apreciat de către cei din oraşele apropiate, care petrec acolo lunile de vară.

    În apropierea satului se află o centrală electrică care foloseşte apa din lac pentru răcire, acest proces asigurând o temperatură constantă a apei de-a lungul celor 12 luni.

    Bungalourile au fost construite drept case de vacanţe, iar localitatea a devenit cunoscută în urmă cu doi ani, atunci când motorul de căutare Bing a afişat un wallpaper cu “satul plutitor” pe una din paginile cu rezultate.

  • Julian Balea, managing director pentru America de Nord În cadrul Stefano Ricci: „Dacă ar fi să mă întorc, ar trebui să am un motiv cu adevărat bun să o fac”

    Julian Balea
    Funcţie: managing director pentru America de Nord În cadrul Stefano Ricci
    Oraş de reşedinţă: Miami, SUA

    Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
    Sunt la birou înainte de 9.00 şi încep cu o întâlnire cu echipa pentru a planifica ziua. Unele zile sunt mai aglomerate ca altele. Prioritatea numărul unu este să-mi verific e-mailurile care vin de la sediul central din Italia. Trebuie să rezolvăm orice problemă sau cerinţă înainte de ora 12.00 ora noastră, adică ora 18.00 a Italiei, când se termină acolo programul. Apoi ne concentrăm atenţia pe lucrurile care se îmtâmplă pe fusul nostru orar şi al celorlalte Americi. De cele mai multe ori trebuie să ne ocupăm de comenzile sezoniere sau nonsezoniere. Sunt în permanentă legătură cu managerii locali din punctele de vânzări pentru a rezolva eventuale probleme şi pentru a-i stimula să crească. Supraveghez zilnic şi activitatea departamentelor de contabilitate şi juridic, dar aprob şi noi spaţii, lucrez cu arhitecţii, pentru a mă asigura că totul merge bine pentru deschideri.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

    Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România
    În primul rând aş aminti infrastructura şi lipsa spaţiilor de parcare în oraşe. În zona de retail cred că mai e spaţiu de dezvoltare pentru a acoperi toate palierele de preţ. Totodată, cred că ar trebui adoptată moneda euro care oricum este moneda folosită pentru anumite hoteluri şi restaurante, la fel şi la companiile de rent-a-car.

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară? 
    Din lipsa autostrăzilor, traficul din România are mult de suferit. Este dificil să conduci prin satele din România şi ar trebui să existe o variantă ocolitoare. Prin comparaţie, în Miami există blocaje fix pe autostrăzi, motiv pentru care eu le evit. La polul opus, am simţit o dezvoltare a scenei culinare din România. Spre exemplu, am descoperit şi în Braşov o cafenea Starbucks, brandul nostru de toate zilele în SUA. Mai mult, există o varietate mult mai mare de restaurante, atât în Bucureşti, dar şi în oraşe de provincie precum Braşovul. Se observă o îmbunătăţire majoră faţă de acum un deceniu.

    Visul american: Julian Balea locuieşte pe coasta de est a Statelor Unite, în însoritul Miami, de unde conduce, din poziţia de general manager, operaţiunile din America de Nord, Centrală şi Sud ale brandului italian de modă de lux Stefano Ricci. A plecat din ţară acum mai bine de două decenii şi a decis să îşi construiască o carieră dincolo de Atlantic.

    „Am plecat din ţară în 1995, când am primit o bursă (cu finanţare doar parţială – n.red.) pentru a studia la Universitatea Colorado. Eram atunci în anul III de liceu şi am decis să accept. Am văzut în această oportunitate şansa să descopăr mai multe despre ţara considerată a fi cel mai de succes exemplu de stat capitalist”, spune executivul.

    Recunoaşte că nu s-a gândit şi nu se gândeşte să se întoarcă în ţară, afirmând că atât el, cât şi familia sa sunt fericiţi cu viaţa pe care şi-au construit-o în SUA. Îi e dor totuşi de locurile unde a crescut, de lucrurile simple pe care nu le aprecia când era în ţară.

    „Mi-e dor să culeg cireşele din livada şi strugurii din vie. Şi cel mai dor îmi e de părinţii mei, care nu mai sunt.” Nu-i e dor însă de iernile dure din România, mai ales că locuieşte la Miami, unde este vară permanent.

    A fost acasă recent, în această vară, şi spune că observă o serie de schimbări în bine, de la customer service la faptul că oamenii sunt mai prietenoşi. Şi sunt şi mai puţine gropi în asfalt. Iar copiii au mai multe locuri unde îşi pot petrece timpul, parcuri şi zone de relaxare. „Dacă ar fi să mă întorc, ar trebui să am un motiv cu adevărat bun să o fac. Nu contează dacă ar fi pentru o poziţie de angajat sau pentru o oportunitate antreprenorială, dar ar trebui să fie ceva care să îmi permită să aplic tot ce am învăţat în aceşti ani cât am locuit peste hotare.”

    Şi totuşi, ce l-a convins pe Julian Balea să rămână în SUA timp de mai bine de două decenii? După absolvirea facultăţii a lucrat ca barman, apoi ca vânzător într-un magazin, iar astăzi este managing director pentru America de Nord, Centrală şi de Sud în cadrul Stefano Ricci, unul dintre cele mai scumpe branduri de lux din lume. Executivul de origine română lucrează astfel cu peste 100 de magazine multibrand, monobrand şi de tip department store, administrând un business de câteva zeci de milioane de dolari, conform celor mai recente date. S-a alăturat brandului italian la începutul anului 2010, iar la momentul acela se ocupa doar de vânzările în sistem angro către clientul Neiman Marcus (un lanţ de magazine de tip department store). În ianuarie 2014 i s-a oferit posibilitatea să preia rolul de manager de vânzări en gros pentru toată America de Nord. „Abia la momentul acesta ajunsesem să înţeleg cu adevărat potenţialul brandului Stefano Ricci pe scena globală a modei. Iar doi ani mai târziu am preluat chiar mai multe responsabilităţi, inclusiv poziţia de director de vânzări.”

    Astăzi este managing director pentru Americi, fiind responsabil pentru operaţiunile de tip angro dar şi pentru o parte din cele de tip retail.

    „Am implementat noi canale de distribuţie în Americi (America de Nord, Centrală şi de Sud – n. red.) folosind cele mai noi tehnologii disponibile. Mai mult, am dezvoltat segmentul de e-commerce în America de Nord.” Iar acum lucrează la noi proiecte pentru a creşte vizibilitatea brandului şi eficienţa businessului pe pieţele de care se ocupă.

    „Pe scurt, jobul meu presupune: majorarea vânzărilor, crearea de noi oportunităţi de business, deschiderea de noi pieţe.” Recunoaşte însă că are în jurul său o echipă eficientă care-l ajută să îşi îndeplinească targeturile.