Tag: monede

  • Ai credit in franci elvetieni? Care este cursul monedei si ce solutii au bancile

    In sesiunea precedenta, paritatea a fost de 4,0221 lei/franc
    elvetian.
    Francul elvetian a scazut usor miercuri, dupa ce Banca Nationala a
    Elvetiei a anuntat noi masuri agresive de stopare a aprecierii
    monedei, insa si-a reluat ulterior trendul ascendent si este in
    crestere cu 0,3% fata de euro, transmite Reuters.
    Francul a urcat marti cu 5%, apropiindu-se de paritate fata de euro
    la un record istoric de 1,0075 franci/euro, si se tranzactioneaza
    miercuri la un curs de 1,0387 franci/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI va avea nevoie de bani. Multi bani: 350-400 mld. dolari

    Liderii G20 au discutat, de la declansarea crizei incoace, varii
    posibilitati de reformare a sistemului monetar international, care
    ar include si o schimbare de statut a monedei in care acorda
    imprumuturi FMI – drepturile speciale de tragere (DST).

    In timpul mandatului lui Dominique Strauss-Kahn, Fondul a facut
    cunoscut ca este deschis ideii de crestere a rezervelor sale de
    valuta, in conditiile in care va exista insa un consens privind un
    nou sistem monetar international. FMI detine rezerve de DST (moneda
    compusa dintr-un cos de dolari americani, lire sterline, yeni
    japonezi si euro) in virtutea contributiei statelor membre, care
    pot beneficia ulterior de finantare proportional cu cota lor de
    contributie la Fond.

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST (1,224 miliarde de euro), insemnand 0,47% din
    cota totala a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48%
    din total).

    Un purtator de cuvant al FMI a specificat ca discutiile despre suma
    necesara cresterii rezervelor valutare nu au legatura cu
    declaratiile din urma cu cateva zile ale sefei Fondului, Christine
    Lagarde, care spusese ca FMI va avea nevoie de resurse financiare
    mai mari pentru a face fata crizei datoriilor suverane. Una dintre
    principalele motivatii ale discutiilor despre reformarea sistemului
    monetar mondial este insa incurajarea Chinei sa-si reduca rezervele
    valutare uriase, de 3.000 de miliarde de dolari, despre care SUA si
    alte state industrializate considera ca dezechiibreaza economia
    mondiala. FMI si G20 vor decide, de asemenea, asupra schimbarii
    cosului valutar al DST, in sensul includerii yuanului
    chinezesc.

    Suma de 350-400 de miliarde a fost calculata de expertii FMI
    pornind de la cererea proiectata de rezerve pentru cele mai multe
    dintre pietele emergente si in curs de dezvoltare care ar putea sa
    se confrunte cu dificultati in anii urmatori, cu exceptia insa a
    Chinei si a exportatorilor majori de petrol. Aceasta cerere ar
    putea atinge 1.600 de miliarde de dolari in cinci ani.

    La ora actuala, resursele FMI se ridica la 1.500 de miliarde de
    dolari, neincluzand activele in aur si creditele in derulare.

  • Comoara din adancurile Marii Galbene

    Aproximativ 3.3 tone de monede straine au fost gasite intr-o
    nava japoneza scufundata si ingropata in fundul Marii Galbene,
    langa un oras din regiunea Jeolla de Nord, aflata pe teritoriul
    Coreei de Sud. Firma care a realizat excavatiile sustine ca este
    vorba de un nava incarcata de comori, bombardata de catre Fortele
    Aeriene Americane (US Air Force) in timpul celui de-al Doilea
    Razboi Mondial.

    Monedele recuperate sunt depozitate temporar in oficiul portuar
    Gunsan, aflat sub directiva guvernului, in eventualitatea in care
    proprietarul vasului scufundat sau urmasi de-ai acestuia ar veni
    sa-si revendice tezaurul. Daca nu va exista nicio solicitare in
    acest sens, 80 la suta din monede apartin compania care le-a gasit
    – Sea Love Co Ltd. – si 20 la suta merg la guvernul coreean.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.ro

  • Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?

    Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
    totala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
    dezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
    asta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
    fiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
    a obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
    recent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
    PIB.

    Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
    dolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
    (de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
    USDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
    ajunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
    si de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
    s-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
    dintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
    poate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
    bani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
    perioada cand relansarea economiei SUA e incerta?

    Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
    cu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
    odata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
    principalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
    si inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
    unii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
    mai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
    ci de yuani.

    China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
    tipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
    materii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
    si-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
    crestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
    au majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
    3,5% fata de anul precedent.

    La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
    ales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
    peste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
    Bancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
    problema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
    Problema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
    randamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
    greceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
    fi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
    acum.

    Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
    doreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
    celor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
    restructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
    anticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
    euro.

    Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
    pana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
    majoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
    cele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
    ratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
    aplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
    valoare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
    pentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
    Atenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
    insemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
    cum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
    prost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
    retrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
    Moody’s sau a Fitch.

    Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
    ca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
    faptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
    compun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
    comentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
    iesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
    a-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
    (50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
    renunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
    macar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
    euro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
    putea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
    capacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
    pe care le-au angajat.

    Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
    pentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
    ei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
    poata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
    dolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
    Grecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
    dupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
    inceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.

  • Scandal international cu monede euro scoase din uz, pe filiera Germania-China

    In fiecare an, tone de monede euro deteriorate sunt scoase din
    circulatie, distruse, si apoi vandute ca fier vechi. Insa, de multe
    ori, unele monede de metal, de 1 si 2 euro, sunt doar separate in
    partile lor componente – miezul interior si inelele exterioare –
    inainte de livrarea sub forma de fier vechi in China.

    Acolo, unele grupuri infractionale reasamblau monedele, fiind
    platiti de angajati ai Lufhtansa pentru aceasta
    operatiune.Procurorii germani au descoperit ca, ulterior, monedele
    erau aduse inapoi in Germania, prin intermediul acestor angajati,
    inclusiv insotitori de zbor, si apoi comercializate la
    Bundesbank.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Pentru cine e rentabil cutremurul din Japonia

    Achizitiile, explicate de unii prin pariul pe o viitoare
    crestere a yenului bazata pe conversia in yeni a activelor
    institutiilor nipone implicate in reconstructie, iar de altii prin
    inchiderea pozitiilor de catre investitorii straini care pariasera
    contra yenului, au impins Banca Japoniei sa ceara ajutorul bancilor
    centrale din G7. Ministrii de finante si guvernatorii bancilor
    centrale au dat un comunicat in care spun ca volatilitatea excesiva
    a monedelor trebuie combatuta, fiindca ameninta redresarea
    economica a Japoniei, iar bancile au initiat prima lor interventie
    comuna pe piata din 2000 incoace, de cand sarisera in apararea
    monedei europene.

    Vanzarile de yeni si cumpararile de alte monede, facute in mod
    concertat de tarile G7, i-au luat prin surprindere pe speculatori,
    astfel incat, dupa recordul istoric de joi, yenul a revenit vineri
    la 81,79 fata de dolar. Situatia imprevizibila din Japonia lasa
    insa deschis riscul altor episoade speculative similare.

  • Bancomat cu monede si plachete de aur: acum si la Las Vegas (GALERIE FOTO)

    Bancomatul dispune de un soft care furnizeaza cotatiile
    actualizate ale aurului la fiecare zece minute, astfel incat
    cumparatorii sa poata trai pe pielea lor febra aurului, un
    plasament aflat la ora actuala in cea mai mare voga. ATM-ul vinde
    sapte tipuri diferite de monede si plachete de aur, invariabil de
    24 de carate, de la 1 gram pana la 1 uncie, ceea ce la preturile
    actuale ar insemna intre circa 44 si 1.375 de dolari, la care se
    adauga un comision de 5%.

    Acesta este al doilea bancomat cu aur din SUA, dupa cel din Boca
    Raton (Florida), inaugurat luna trecuta si care pana acum a vandut
    intre 50 si 100 de piese de aur pe zi. Primul bancomat cu aur a
    fost inaugurat in mai anul trecut la hotelul Emirates Palace din
    Abu Dhabi.

    Conform sondajului anual in randul analistilor,
    publicat vineri de London Bullion Market Association, preturile
    aurului sunt asteptate sa atinga in 2011 o medie de 1.457 de dolari
    pe uncie, ceea ce ar insemna o crestere de 19% fata de media anului
    2010.

    Tilman Fertitta, proprietarul hotelului si al cazinoului Golden
    Nugget, a tinut sa ofere acest inedit gadget turistilor care vin la
    Las Vegas si vor sa plece acasa cu suveniruri mai interesante decat
    cele din magazinele specializate, tinand cont ca monedele si
    plachetele de aur sunt oferite in cutii speciale de cadouri, unele
    dintre ele inscriptionate cu sigla hotelului. Pentru acestea din
    urma, comisionul la vanzare este de 15%.

    ATM-ul este livrat de firma germana Ex Oriente Lux, care a
    dezvoltat conceptul Gold-to-Go (cumparare de aur la cursul
    momentului prin ATM) pentru locuri cu securitatea bine asigurata,
    frecventate intens, cu un public cu venituri mari – aeroporturi,
    malluri de lux, hoteluri, cazinouri, vase de croaziera, banci sau
    magazine de bijuterii.

    “Veneam acasa si ii aduceam sotiei ciocolata sau parfum, pana cand
    a devenit plicticos, iar ea mi-a spus: data viitoare cand vii,
    adu-mi o piesa de aur de 24 de carate!”, sustine Thomas Geissler, CEO al Ex Oriente Lux si
    inventatorul conceptului.

    Cele 16 bancomate cu monede si lingouri de aur existente in
    acest moment in lume:

    EMIRATELE ARABE UNITE
    Abu Dhabi, Emirates Palace Hotel

    GERMANIA
    Augsburg, Augsburger Aktienbank
    Berlin, Galeries Lafayette
    Bretten, Pohl und Lawetzki GbR
    Essen, Einkaufszentrum Limbecker Platz
    Mannheim, Bankshop AG
    Metzingen, Galizia Factory Store
    Munich, DAB Bank AG
    Nurnberg, FONDS-ZENTRUM GmbH
    Pforzheim, Bankshop AG
    Reutlingen, Juwelier Depperich
    Wiesbaden-Schierstein, Deutsche Golf AG

    ITALIA
    Bergamo, aeroportul Orio al Serio

    SPANIA
    Madrid, The Westin Palace

    SUA
    Boca Raton, Town Center Mall
    Las Vegas, Golden Nugget Hotel and Casino.

  • Unde putem sa preschimbam banii din vechea emisiune monetara

    Este vorba despre sucursalele Bancii Nationale a Romaniei din
    Bucuresti, Iasi, Cluj si Timis, unde preschimbarea se va putea face
    pe termen nelimitat, fara taxe si comisioane, prin prezentare la
    ghiseu sau remitere prin posta.

    Pana la data de 31 decembrie 2010, bancnotele si monedele din
    vechea emisiune (lei vechi) pot fi preschimbate, fara taxe si
    comisioane, si la unitatile Bancii Romane pentru Dezvoltare –
    Groupe Societe Generale, prin prezentare la ghiseu.

    La ora actuala sunt in
    circulatie
    monede si bancnote din emisiunile 2005 si 2008, care
    le-au inlocuit pe cele dinainte de
    denominarea
    leului din 2005. Legea denominarii monedei
    nationale prevedea initial schimbarea banilor vechi in curs de trei
    ani de la incetarea puterii lor circulatorii, adica pana la 31
    decembrie 2009. BNR a decis insa ulterior sa permita populatiei sa
    schimbe leii vechi pe termen nelimitat.

  • Piraeus Bank a vandut aur in 45 de zile cat in precedentele sapte luni

    Banca vinde aur de la inceputul lunii octombrie 2009, iar de
    atunci peste 1.000 de persoane si firme au optat pentru aceasta
    alternativa de investitie.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro