Tag: Europa de Est

  • Fitch: Romania si Ungaria, tari cu probleme pentru grupul Erste

    “Conditiile din sectorul bancar din Romania si Ungaria raman
    adverse, insa in Cehia, Slovacia si Austria, situatia pare sa se fi
    stabilizat”, noteaza Fitch, in raportul prin care confirma ratingul
    A pentru datoriile pe termen lung atribuit grupului Erste,
    proprietarul BCR.

    Fitch apreciaza ca exista o “probabilitate extrem de mare” ca
    guvernul austriac sa ofere sprijin pentru Erste daca ii va fi cerut
    in caz de probleme, data fiind importanta sistemica a grupului. Ca
    si alte banci, Erste a emis obligatiuni garantate de guvernul
    austriac in 2009, in dauna finantarilor obtinute pe termen
    scurt.

    Perspectiva de rating ramane stabila, reflectand-o pe cea atribuita
    statului austriac, al carui rating suveran este insa superior, AAA.
    Ratingul atribuit de Fitch, mai slab decat cel pentru statul
    austriac, reflecta expunerea Erste fata de anumite piete cu
    probleme din Europa Centrala si de Est, ca si calitatea mai slaba a
    activelor, care determina nevoia de provizionare. Aceste
    dezavantaje sunt puse in balanta cu calitatea buna a activitatii in
    segmentul clientilor de retail si IMM, capacitatea adecvata de
    absorbtie a pierderilor si imbunatatirea capitalizarii.

    Performanta operationala, afectata in primele noua luni de
    provizioanele mari, este de asteptat sa sufere in continuare pana
    la sfarsitul anului, avand in vedere ca este imposibil ca
    provizioanele sa scada in 2010 sub nivelul din 2009. Pentru
    2011-2012, un nivel redus al provizioanelor va fi cheia
    profiturilor si va putea fi atins in functie de conditiile din
    diversele tari unde opereaza grupul.

    Pe termen mediu exista sanse atractive de crestere a afacerilor in
    pietele esentiale ale Erste, ceea ce va furniza o sursa solida de
    venituri, ca si majorarea depozitelor din segmentul de retail.
    Totusi, in viziunea Fitch, expunerea Erste in sectoarele de
    constructii si imobiliare este mare in raport cu alte banci
    comparabile, tinand cont de vulnerabilitatea acestor sectoare in
    contextul ciclului de creditare actual.

  • Sberbank din Rusia ar putea cumpara afacerile Volksbank din Europa de Est, inclusiv din Romania

    Publicatia austriaca Der Standart, care a difuzat prima aceasta
    informatie, citand surse bancare care au dorit sa-si pastreze
    anonimatul, precizeaza ca grupul Volksbank vrea sa-si vanda
    participatia de 51% in Volksbank International (VBI), care inseamna
    circa 500 de sucursale in noua tari est-europene, intre care si
    Romania, iar Sberbank, detinuta de statul rus, ar putea fi
    interesata de cumpararea participatiei.

    Grupul austriac ar vinde pentru ca are nevoie
    de bani, avand in vedere ca la anul incepe rambursarea ajutorului
    de stat pentru criza primit anul trecut de la statul austriac, cu o
    prima transa de 400 de milioane de euro dintr-un total de 1 miliard
    de euro.

    “Copilul-problema” al grupului, scrie presa
    austriaca, este in momentul de fata filiala din Romania,
    dezavantajata de mediul economic precar din tara si de problemele
    aparute din cauza Ordonantei 50, culminand cu o serie de procese
    intentate de clientii bancii, la care se adauga reglarea problemei
    compensatiilor pentru fosta echipa de management, schimbata in
    primavara. Zvonuri neconfirmate de banca sustin ca filiala din
    Romania va incheia anul cu o pierdere de 15 milioane de euro.
    Conducerea grupului a comunicat insa ca impactul rezultatelor din
    Romania la rezultatele grupului va fi “aproximativ nul”, estimand
    ca Volksbank International va incheia anul in curs cu profit.

    Zilele trecute, grupul a obtinut un credit pe termen lung de la DEG (Compania
    Germana pentru Investitii si Dezvoltare), destinat imprumuturilor
    pentru IMM-uri in Europa de Est. Din total, filialei din Romania ii
    sunt destinate 20 de milioane de euro, cea din Croatia primeste 10
    milioane, iar cele din Bosnia si Croatia cate 5 milioane.

    De vanzarea cotei detinute de grupul Volksbank
    la Volksbank International se ocupa compania Ithuba Capital AG,
    condusa de Wilhelm Hemetsberger, fostul CEO al Bank Austria.

    Grupul austriac Österreichische
    Volksbanken-AG, printre actionarii caruia se numara cooperativele
    de credit reunite sub umbrela DZ Bank din Germania, precum si
    Raiffeisen Bank International, detine 51% din actiunile Volksbank
    International. Restul actiunilor VBI este impartit intre
    cooperative de credit germane (DZ Bank si WBZ Bank, cu 24,5%) si
    Banque Federale des Banques Populaires din Franta (24,5%).

    Conform raportului financiar interimar al
    Volksbank pentru primele noua luni din 2010, totalul activelor
    Volksbank International era de 13,7 miliarde de euro, in usoara
    scadere fata de sfarsitul lui septembrie 2009, rezultat din
    operatiunile in noua tari est-europene, plus Malta. Tarile din
    Europa de Est unde grupul are cele mai semnificative active sunt
    Romania (4,8 miliarde de euro la sfarsitul lui septembrie), Cehia
    (2 miliarde), Ungaria (1,9 miliarde), Slovacia (1,3 miliarde) si
    Croatia (1,1 miliarde).

    Raportul sustine ca in perioada iulie-septembrie, “Cehia, Slovacia
    si, cu anumite limitari, Ungaria au dovedit dinamism economic
    comparabil cu cel al tarilor din nucleul zona euro, desi la
    niveluri foarte diferite (…) In contrast cu ele, Romania ramane
    adancita in recesiune, cu o scadere a PIB de 2,3% fata de acelasi
    trimestru din 2009”.

  • Gianni Franco Papa este noul sef al diviziei Europa de Est a UniCredit

    Papa, in varsta de 54 de ani, a condus din 2007 UniCredit Bank
    Slovakia timp de un an, dupa care a devenit manager general al
    Ukrsotsbank, filiala ucraineana a UniCredit, functie pe care a
    ocupat-o pana in octombrie 2010, cand s-a transferat la Bank
    Austria din Viena, pentru a prelua conducerea diviziei de corporate
    & investment banking pentru Europa Centrala si de Est.
    Bancherul italian detine si functia de vicepresedinte executiv al
    grupului pentru Europa Centrala si de Est.

    Intr-un interviu acordat in mai 2010 cu prilejul unui eveniment la
    Lviv (Ucraina), Gianni Franco Papa s-a declarat adeptul unui stil
    de management bazat pe maxima comunicare, transparenta si
    incurajarea angajatilor si a clientilor sa-si exprime opiniile.
    Vezi aici interviul (video).

    Pe langa numirea lui Papa si a inca trei directori de divizii,
    Consiliul Director al UniCredit a stabilit si directiile strategice
    de dezvoltare a grupului, care vor fi detaliate in lunile
    urmatoare: intarirea prezentei internationale a UniCredit, alocarea
    resurselor in favoarea zonelor cu cel mai mare potential,
    recuperarea profitabilitatii si a eficientei, respectiv
    simplificarea organizationala. Europa Centrala si de Est va
    beneficia de o crestere progresiva de capital, care va fi alocat in
    anii urmatori pe baza unei abordari diferentiate, cu accent pe
    tarile unde se estimeaza cel mai mare potential de crestere.

    La inceputul lui decembrie, Federico Ghizzoni, CEO al grupului, a
    declarat ca UniCredit va relua expansiunea retelei de sucursale, in
    primul rand in Turcia si Romania, unde vor fi deschise in urmatorii
    cinci ani cate 300 de sucursale. In Ungaria vor fi deschise 120 de
    sucursale si inca 180 in alte tari est-europene, in principal
    Rusia, Bulgaria si Serbia, urmand ca expansiunea sa ajunga pana la
    900 de sucursale noi in total.

    UniCredit, cu prezenta in 22 de tari, are 3.860 de sucursale in
    Europa de Est si Turcia, iar profitul inainte de impozitare in al
    treilea trimestru al anului a fost, pe ansamblul acestei regiuni,
    de 366 milioane de euro – mai mult decat triplu fata de aceeasi
    perioada a anului trecut si echivalent cu un sfert din profitul
    total al grupului.

  • Romania are mai multi bodyguarzi decat politisti – studiu european

    Romania se situeaza, din acest punct de vedere, pe locul al
    doilea in UE, dupa Ungaria, care are 104,97 bodyguarzi la mia de
    locuitori, fata de 39,94 politisti. Pe urmatoarele locuri dupa
    Romania sunt Irlanda, Polonia, Finlanda, Luxemburg, Bulgaria, Cehia
    si Slovenia.

    Cea mai redusa pondere a garzilor private de corp se inregistreaza
    in Italia, Spania, Malta, Danemarca, Belgia si Lituania.

    Tarile UE cele mai populate tind sa aiba cele mai mari efective de
    garzi private de corp, cu 170.000 de oameni in Germania, 165.000 in
    Polonia, 160.000 in Franta, 120.000 in Marea Britanie. In Romania,
    conform studiului CoESS (Confederatia Europeana a Serviciilor de
    Securitate Privata), citat de EUObserver, sunt 107.000 de
    bodyguarzi, iar in Ungaria 105.121. In afara UE, cele mai numeroase
    corpuri de garzi private din Europa le are Turcia, cu un efectiv
    total de 257.192 angajati.

    “Cele mai noi membre ale UE sunt mai inclinate spre piata libera
    decat ‘vechea Europa’, cu exceptia Luxemburgului si a Irlandei”,
    conchide studiul CoESS, care precizeaza ca in statele est-europene
    intrate in UE dupa 2000, nu numai companiile si persoanele fizice
    apeleaza la bodyguarzi, ci si autoritatile publice, “intr-o
    proportie tot mai mare”.

    Organizatia de lobby militeaza pentru recunoasterea universala a
    calificarii profesionale a garzilor de corp in Europa, spre a-i
    sustine pe practicantii acestei meserii sa-si gaseasca mai usor de
    lucru inclusiv in alte tari decat cele de origine.

  • Grupul spaniol Santander lanseaza un nou fond de investitii care vizeaza inclusiv Romania

    “Fondul va fi inregistrat in Irlanda si va investi atat in
    economiile dezvoltate din Europa, cat si in Romania, Polonia, Cehia
    si alte tari din Europa de Est”, a declarat Carlos Zamora, director
    general adjunct al Santander Real Estate, pentru revista Investment
    & Pensions Europe.

    Fondurile spaniole de pensii si-au majorat destul de putin
    investitiile in active imobiliare in cursul ultimilor zece ani,
    insa fondurile imobiliare au avut parte de un adevarat boom, iar
    acum, odata ce preturile pe piata imobiliara spaniola nu mai cresc,
    se orienteaza spre Europa de Est.

    Grupurile financiare BBVA, La Caixa si Santander controleaza piata
    fondurilor de pensii din Spania, care in total reprezinta active de
    73,5 miliarde de euro, in crestere cu 10,59% fata de anul trecut.
    Fondurile de pensii ale Grupo Santander administreaza active de 8,4
    miliarde de euro, insa proprietatile imobiliare unde acestea au
    participatii sunt impartite intre fondurile de investitii
    imobiliare ale grupului si multe alte fonduri mai mici, afirma
    Zamora.

    “Cel mai mare fond imobiliar pe care il administram, Santander
    Banif Imobiliario, are active de 4 miliarde de euro si
    administreaza 2 milioane mp de spatii comerciale, de birouri,
    imobiliare si industriale, ceea ce inseamna jumatate din piata
    spaniola”, adauga Zamora. Cum insa toate investitiile acestuia sunt
    facute in Spania, unde piata nu mai poate creste, Santander a dorit
    sa-si diversifice optiunile, motiv pentru care a luat in calcul
    extinderea in zone mai rentabile ale Europei.

    Consultantii Mercer Human Resource din Barcelona au calculat ca
    activele imobiliare detinute de fondurile spaniole de pensii au
    crescut intre 1996 si 2005 doar cu 1%, la 2,7%, si acestea
    concentrate majoritatea in fonduri imobiliare cu activitate
    limitata la Spania. Restul activelor reprezinta investitii in
    titluri cu venit fix sau variabil (aproape 70%), respectiv numerar
    si actiuni la fonduri mutuale.

    Grupul BBVA a adoptat aceeasi strategie, inclusiv din cauza
    limitarilor legislative din Spania, care cer ca majoritatea
    activelor unui fond de pensii sa fie reprezentate de active
    lichide. “Circa jumatate din investitiile noastre in proprietati
    imobiliare sunt in fondul nostru propriu imobiliar. Acum insa
    incepem sa ne orientam spre plasamente in strainatate – Orientul
    Extrem, Rusia, Polonia, Ungaria, tari candidate la intrarea in UE
    si chiar Germania. Exista multe piete noi de explorat”, a declarat
    Javier Barada, oficial al departamentului de fonduri al BBVA.

    BBVA Propiedad, fondul imobiliar al grupului, a investit in ultimul
    an 307 milioane de euro in proprietati din Spania. Ca si Santander,
    BBVA estimeaza pentru acest an randamente de 6-7%. “Economia
    spaniola insasi se orienteaza spre diversificarea investitiilor in
    Europa, in special in Germania, Polonia, Ungaria si alte tari
    est-europene care intentioneaza sa adere la UE”, adauga Juan Carlos
    Maeso, director al fondurilor imobiliare ale BBVA.

  • Volksbank ar putea vinde operatiunile din Europa de Est, inclusiv din Romania

    “Österreichische Volksbanken-AG se va concentra pe businessul de
    baza, adica pe operatiunile de corporate banking si cele imobiliare
    din Austria si tarile vecine. Pentru operatiunile care nu sunt
    parte din businessul de baza, sunt avute in vedere mai multe
    optiuni, intre care posibila vanzare a actiunilor detinute la
    Volksbank International AG si VB-Leasing International Holding
    GmbH”, a anuntat grupul, intr-un comunicat catre Bursa din
    Viena.

    Grupul precizeaza ca va initia procesul de evaluare a optiunilor,
    cu concursul unor consultanti mandatati in acest sens, astfel incat
    in urmatoarele luni sa se ajunga la o decizie ce se poate
    concretiza in vanzarea participatiilor respective.

    Österreichische Volksbanken-AG, printre actionarii caruia se numara
    cooperativele de credit reunite sub umbrela DZ Bank din Germania,
    precum si Raiffeisen Bank International, detine 51% din actiunile
    Volksbank International (VBI). Restul actiunilor VBI este impartit
    intre cooperative de credit germane (DZ Bank si WBZ Bank, cu 24,5%)
    si Banque Federale des Banques Populaires din Franta (24,5%).

    Gerard Wenzel, presedintele boardului
    directorilor grupului, a precizat marti ca evaluarea optiunilor se
    va face “cu cea mai mare atentie si fara presiunea timpului”, fara
    a avansa un orizont de timp pana la anuntarea deciziei. Alternativa
    la vanzarea operatiunilor este pastrarea unei minoritati de blocaj
    in actionariatul VBI si al VB-Leasing.

    Grupul austriac si-a anuntat si noile prioritati: cresterea
    rentabilitatii capitalului propriu (ROE) la cel putin 10%,
    cresterea profitului inainte de impozitare la cel putin 125 de
    milioane de euro pe an si mentinerea raportului intre costuri si
    venituri la circa 55%. Plata dividendelor va fi reluata din 2012,
    iar rambursarea ajutorului de stat pentru criza primit anul trecut
    de la statul austriac va incepe din 2011, cu o prima transa de 400
    de milioane de euro dintr-un total de 1 miliard.

    Conform raportului financiar interimar al Volksbank pentru primele
    noua luni din 2010, totalul activelor Volksbank International era
    de 13,7 miliarde de euro, in usoara scadere fata de sfarsitul lui
    septembrie 2009, rezultat din operatiunile in noua tari
    est-europene, plus Malta. Tarile din Europa de Est unde grupul are
    cele mai semnificative active sunt Romania (4,8 miliarde de euro la
    sfarsitul lui septembrie), Cehia (2 miliarde), Ungaria (1,9
    miliarde), Slovacia (1,3 miliarde) si Croatia (1,1 miliarde).

    Raportul sustine ca in perioada iulie-septembrie, “Cehia, Slovacia
    si, cu anumite limitari, Ungaria au dovedit dinamism economic
    comparabil cu cel al tarilor din nucleul zona euro, desi la
    niveluri foarte diferite (…) In contrast cu ele, Romania ramane
    adancita in recesiune, cu o scadere a PIB de 2,3% fata de acelasi
    trimestru din 2009”.

    VB Leasing este detinut de Österreichische Volksbanken-AG (50%) si
    VR-Leasing AG din Germania (50%), avand filiale in opt tari din
    Europa de Est, intre care si Romania, precum si o participatie in
    liderul pietei ungare de leasing, Lombard Lizing.

  • Turcia si Romania, principalele tinte de expansiune pentru UniCredit: cate 300 de sucursale noi in cinci ani

    In Turcia si Romania, UniCredit va deschide in urmatorii cinci
    ani cate 300 de sucursale, in Ungaria 120, plus inca 180 in alte
    tari est-europene, in principal Rusia, Bulgaria si Serbia, urmand
    ca expansiunea sa ajunga pana la 900 de sucursale noi in total.
    “Confirmam implicarea noastra in aceasta regiune, unde putem creste
    mai repede decat concurentii nostri. Exista spatiu de crestere si
    in retail, si in corporate banking, si in activitatea de banca de
    investitii”, a spus
    Ghizzoni
    , la o conferinta desfasurata la Londra.

    Criteriile de selectie a pietelor unde italienii vor sa se extinda
    sunt prezenta in top 5 in sistemul bancar al tarilor respective,
    din punctul de vedere al activelor, al numarului de sucursale, al
    numarului de angajati si al cotei de piata la depozite bancare,
    respectiv potentialul in termeni de profit si de calitate a
    activelor, in celelalte tari. “In 2010, an de criza,
    profitabilitatea in tarile din Europa de Est a fost pentru noi
    superioara chiar celei din Europa de Vest de la nivelul din 2007,
    pe cand nu incepuse criza. Aceasta este ratiunea pentru care
    treptat vom investi mai mult aici”, declara seful UniCredit.

    El a admis ca va fi necesar sa monitorizeze “cu
    grija
    ” tendintele bancare din Romania si – intr-o masura mai
    mica – Bulgaria, unde recesiunea a fost mai aspra decat in
    majoritatea celorlalte economii emergente. Ghizzoni a numit
    piete
    fragile
    ” si Ucraina si Kazahstanul, precizand in privinta
    acesteia din urma ca operatiunile de aici nu sunt de vanzare, insa
    vor fi restructurate.

    Grupul italian este in top 5 al sistemului bancar in 11 tari din
    regiune – pe primul loc in Croatia, Bosnia si Bulgaria, pe locul
    secund in Polonia, pe locul al patrulea in Cehia si Serbia, pe
    locul al cincilea in Slovacia, Slovenia, Ucraina, Turcia si
    Kazahstan. In Romania este pe locul 6, in Rusia pe 9, iar in Tarile
    Baltice pe locurile 7-9.

    UniCredit isi poate finanta din surse proprii expansiunea, fara a
    apela la majorari de capital, a precizat Ghizzoni. “Perspectiva de
    profit operational in Europa de Est este in crestere, iar
    provizioanele sunt asteptate sa scada”, a adaugat bancherul.

    “Decizia de a investi puternic in Europa de Est a fost luata cu
    ceva timp in urma si n-a fost deloc o alegere rea. Problema este
    expunerea destul de mare pe Italia, care face obiectul atacurilor
    speculative pe pietele financiare”, apreciaza Alessandro
    Frigerio
    , analist la firma italiana de administrare a activelor
    RMJ Sgr.

    Unicredit are 3.860 de sucursale in Europa de Est si Turcia, iar
    profitul inainte de impozitare in al treilea trimestru al anului a
    fost, pe ansamblul regiunii, de 366 milioane de euro – mai mult
    decat triplu fata de aceeasi perioada a anului trecut si echivalent
    cu un sfert din profitul total al grupului.

    In Romania, UniCredit Tiriac Bank are 234 de sucursale. Banca a
    avut in primele noua luni ale anului un profit net de 215 milioane
    lei (52 milioane euro) potrivit standardelor contabile
    internationale (IFRS), in scadere cu 15% fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. Volumul activelor a ajuns la 20,2 miliarde lei (4,7
    miliarde euro) la finele lunii septembrie, in crestere cu 1,2% fata
    de 30 septembrie 2009.

  • Presedintele BERD: Guvernele est-europene au in proprietate parti prea mari din economie

    “Daca este facuta corect si transparent, privatizarea ramane un
    instrument important de atragere a investitiilor si de transformare
    a companiilor de stat in intreprinderi de succes, cu efecte
    durabile asupra economiei”, scrie Mirow, intr-un articol publicat
    de
    Financial Times
    .

    Nu numai privatizarea ramane insa un proces neterminat pe ansamblul
    regiunii, ci si reforma institutiilor publice, renuntarea la
    barierele in calea comertului liber si lupta contra coruptiei,
    noteaza Mirow. Investitorii mentioneaza, de asemenea, ca principale
    obstacole in calea afacerilor lor birocratia fiscala excesiva,
    infrastructura slaba si lipsa mainii de lucru calificate.

    Pe masura ce iese din recesiune, Europa de Est este pe cale de a
    depasi din nou, ca ritm de crestere, economiile mai avansate din
    Vest si din SUA, insa regiunea ramane in urma altor zone cu
    economii emergente, precum Asia si America. Prognoza BERD de
    crestere economica pentru 29 de tari est-europene, Turcia, Rusia si
    fosta CSI este de 4,2% in acest an si 4,1% la anul. Potrivit unui
    recent sondaj in randul a 60 de economisti si citat de Thomas
    Mirow, zona euro ar urma sa creasca anul acesta cu 1,6% si in 2011
    cu 1,4%, in timp ce tot pentru 2011, economistii prevad o crestere
    de 2,4% pentru SUA, 8,7% pentru Asia si 5,6% pentru America
    Latina.

    Una dintre cheile pentru o redresare durabila este dezvoltarea
    pietelor locale de capital, care sa permita reducerea dependentei
    de sursele externe de finantare, asa cum a procedat Polonia, iar
    competitivitatea regiunii trebuie recladita, spre a face aceste
    tari atractive pentru investitii si a preveni o reintoarcere la
    deficitele mari de cont curent dinainte de criza, apreciaza seful
    BERD.

    Romania ar urma ca in acest an sa aiba o scadere a economiei de
    2%, iar la anul o crestere de 0,9%, a estimat BERD in raportul
    publicat in octombrie, care imbunatateste prognoza fata de cea din
    iulie, cand anticipa o scadere a PIB cu 3%. Inclusiv in aceste
    conditii, Romania ramane tara pentru care BERD anticipeaza cea mai
    proasta performanta pentru acest an pe ansamblul Europei Centrale
    si de Est, urmata de Croatia, cu o scadere economica de 1,5%
    (pentru care prognoza s-a inrautatit usor fata de iulie) si de
    Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de estimarea din iulie
    de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba crestere economica,
    in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu 3,3%.

    In privinta prognozelor pentru 2011, Romania ar urma sa aiba de
    departe cea mai firava crestere economica, in timp ce pentru toate
    celelalte tari, BERD prevede cresteri intre 1,7% (Ungaria) si 4%
    (Lituania).

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante vor incepe sa scada abia la anul

    El a estimat ca toate
    tarile din zona vor avea crestere economica in 2011
    , in jur de
    3,2% in medie, si ca evolutia pozitiva va continua si in 2012,
    atata vreme cat nu exista nici riscul unei reintoarceri la
    recesiune, nici semnele ca redresarea ar putea duce la o
    supraincalzire economica de tipul celei dinainte de criza.

    Stepic anticipeaza insa ca, din punctul de vedere al activitatii
    bancare, volumul creditelor neperformante nu va incepe sa scada
    decat in 2011, posibil abia din a doua jumatate a anului.


    Johann Strobl
    , Chief Risk Officer al bancii, a exemplificat cu
    cazul Romaniei, unde “problema nu tine numai de somaj, ci si de
    scaderea salariilor”, astfel incat se asteapta ca restantele la
    credite sa creasca pana anul viitor, la fel ca si in Ungaria si
    Bulgaria.

    In ce priveste Raiffeisen, costul cu creditele neperformante a
    scazut deja, iar cresterea acestora din urma s-a incetinit notabil,
    ceea ce a permis grupului sa obtina un profit net de 311 milioane
    de euro in trimestrul al treilea, dublu fata de aceeasi perioada
    din 2009.

    Raportul cu rezultatele interimare pe primele noua luni, publicat
    luni, releva ca Raiffeisen International avea in Romania si Moldova
    active de 5,67 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie, in
    scadere cu 8% fata de sfarsitul lui septembrie 2009. Numarul de
    sucursale era de 542, iar numarul angajatilor de 6.096.

    Pe ansamblul celor 17 tari din Europa Centrala si de Est si al
    fostelor state CSI, unde austriecii controleaza in total 15 banci,
    cel mai mult au scazut, procentual, activele din Serbia (cu 10,6%),
    Bosnia (cu 10,4%), respectiv cele din Romania si Moldova. Valoarea
    totala a activelor controlate de grup in aceste tari era de 75,7
    miliarde de euro, in scadere cu 0,7% fata de 30 septembrie
    2009.

    Profitul inainte de impozitare la nivelul Europei de Sud, zona care
    reprezinta 30% din activele bancii si care, in definitia
    Raiffeisen, include in ordinea activelor Croatia, Romania si
    Moldova, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania si Kosovo, a fost cel
    mai mare in primele noua luni ale anului (263 de milioane de euro,
    fata de 178 de milioane in primele noua luni din 2009), cu mult
    peste rezultatele furnizate de celelalte zone – Europa Centrala,
    Rusia si grupul fostelor state CSI. Profitul consolidat dupa
    impozitare a crescut la 212,3 milioane de euro, de la 135,7
    milioane.

    CREDITELE NEPERFORMANTE S-AU VANDUT

    Explicatia bancii tine de veniturile operationale mai mari,
    scaderea costurilor de finantare, masuri de restructurare,
    imbunatatirea calitatii portofoliului si scaderea cu 34% a
    provizioanelor in regiune, de la 341 la 227 de milioane de euro.
    “In primul rand Romania este responsabila de aceasta imbunatatire,
    atat in privinta reducerii provizioanelor pentru creditarea
    companiilor, cat si a celor pentru creditele neperformante de
    retail, din care o parte au fost vandute”, releva raportul
    bancii.

    Ponderea creditelor neperformante a crescut cu 2,24%, la 8,09%,
    insa ramane cea mai mica dintre toate regiunile unde opereaza
    Raiffeisen International. La nivel de grup, aceste credite
    reprezentau 8,8% din portofoliu.

    Veniturile nete din comisioane au totalizat 287 de milioane de
    euro, in scadere cu 7%. La comisioanele pentru efectuarea de plati,
    Romania a furnizat cea mai mare pondere a veniturilor – 64 de
    milioane de euro. In schimb, pentru administrarea creditelor si
    garantare, scaderea cu 13% a veniturilor, la 69 de milioane, a fost
    generata in principal tot de Romania.

    Au crescut si veniturile nete din investitii financiare, de la 8 la
    12 milioane de euro, in special pe seama vanzarii de obligatiuni si
    a reevaluarii titlurilor cu venit fix in Romania, ca efect al
    scaderii dobanzilor pe piata.

    In divizia de retail, venitul net din dobanzi a scazut cu 2%, la
    1,2 milioane de euro, principala contributie avand-o pietele din
    Romania si Ucraina, unde veniturile din dobanzi au scazut
    puternic.

    Banca noteaza, de asemenea, o scadere usoara a cheltuielilor
    administrative in regiune, la care au contribuit scaderea chiriilor
    pentru spatiile de birouri in Romania, desi costurile cu
    departamentele de IT au crescut.

    Raiffeisen International a fuzionat la 10 octombrie cu principalele
    arii de business ale grupului-mama, Raiffeisen Zentralbank Austria
    (RZB). De la aceasta data, banca functioneaza sub numele de
    Raiffeisen Bank International (RBI). Este al treilea mare creditor
    din Europa Centrala si de Est, dupa grupul italian UniCredit si
    Erste, avand peste 14,7 milioane de clienti, si una dintre bancile
    comerciale si de investitii de top din Austria.

  • Volksbank: Romania “ramane adancita in recesiune”, volumul activelor bancii s-a redus

    Conform raportului financiar interimar al Volksbank pentru
    primele noua luni, celelalte tari din zona unde grupul are active
    semnificative sunt Cehia (2 miliarde), Ungaria (1,9 miliarde),
    Slovacia (1,3 miliarde) si Croatia (1,1 miliarde). Totalul
    activelor Volksbank International (VBI), divizia grupului austriac
    Volksbank (VBAG) care opereaza bancile din noua tari din Europa
    Centrala si de Est si din Malta, era de 13,7 miliarde de euro, in
    usoara scadere fata de sfarsitul lui septembrie 2009.

    Raportul sustine ca in perioada iulie-septembrie, “Cehia, Slovacia
    si, cu anumite limitari, Ungaria au dovedit dinamism economic
    comparabil cu cel al tarilor din nucleul zona euro, desi la
    niveluri foarte diferite (…) In contrast cu ele, Romania ramane
    adancita in recesiune, cu o scadere a PIB de 2,3% fata de acelasi
    trimestru din 2009”.

    Volumul total al creditelor acordate de VBI era de 9,9 miliarde de
    euro la sfarsitul lui septembrie, in crestere de la 9,5 miliarde la
    finele lui septembrie 2009. Volumul depozitelor a urcat cu 6,7%, la
    5 miliarde de euro.

    In primele noua luni, VBI a consemnat o majorare a venitului din
    dobanzi la 315,9 miloane de euro, de la 293,7 milioane la sfarsitul
    lui septembrie 2009, cele mai importante cresteri fiind datorate
    filialelor din Bosnia, Slovenia (ambele in jur de 30%), Cehia si
    Croatia. Dupa prima jumatate a anului, venitul net din dobanzi
    crescuse in aceleasi tari, dar scazuse in Ungaria (cu 5,7%) si
    Romania (cu 5%).

    Aceasta crestere a venitului din dobanzi a fost principalul factor
    al cresterii profitului operational (inainte de calcularea
    costurilor cu riscul), la 176,5 milioane de euro, mai mult cu 12%
    fata de acelasi interval din 2009. In acelasi timp, provizioanele
    au fost majorate cu 22,6%, la 155,8 milioane de euro.

    Gerald Wenzel, presedintele boardului
    directorilor VBAG, a declarat zilele trecute ca grupul se asteapta
    la un profit de “zeci de milioane de euro” in acest an, comparativ
    cu pierderea de 1,1 miliarde de euro de anul trecut. El a refuzat
    sa comenteze insa daca a decis sau nu sa vanda VBI, dupa ce presa a
    speculat ca grupul austriac vrea sa se concentreze pe activitatile
    principale, pentru a-si imbunatati performanta. Este de asteptat ca
    o decizie in aceasta privinta sa fie luata in decembrie.

    Wenzel a dezmintit, de asemenea, speculatiile ca VBAG se confrunta
    cu perspectiva unei nationalizari in mai 2011, insa a admis ca
    grupul “continua cautarea unui partener puternic” pentru o
    eventuala fuziune, dupa ce discutiile preliminare cu BAWAG, a patra
    banca din Austria, au esuat in luna mai.

    Raportul Volksbank anticipeaza ca mediul economic ramane fragil la
    nivel global, cu o reducere a cresterii economice in SUA si o
    deteriorare a unor indicatori in zona euro. In acelasi timp, “in
    Austria, Germania si cele mai multe dintre tarile Europei Centrale
    si de Est, activitatea din economie continua sa creasca fara a
    genera inflatie, ceea ce inseamna ca ratele dobanzilor vor urca,
    desi foarte lent, de la nivelurile foarte joase la care se gasesc
    in prezent”.

    Numarul angajatilor VBI era de 5.410, in scadere cu 246 fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce numarul sucursalelor
    s-a redus la 498, de la 513 la 31 decembrie 2009.