BusinessMagazin

Tag: document

  • EXCLUSIV: Palatul Primăverii, reşedinţa lui Nicolae Ceauşescu cu robinete din aur, va fi scos la vânzare. Cum arată clădirea

     În aceste condiţii, conform unui document obţinut de MEDIAFAX, clădirea, aflată pe Bulevardul Primăverii nr 50 din Bucureşti, va fi trecută din domeniul public în cel privat al statului şi oferită la vânzare.

    “Din analiza activităţii curente a rezultat că, practic, acest imobil nu este folosit destinaţiei legale, în cel mai bun caz existând 3-4 delegaţii oficiale pe an care îl utilizează. În raport cu specificul şi cu structura sa funcţională, a rezultat că valorificarea prin închiriere a imobilului din Bd. Primăverii nr.50, fie din perspectiva apartenenţei sale la domeniul public, fie din cea a apartenenţei la domeniul privat al statului, nu este rentabilă. Costurile de întreţinere şi administrare ale clădirii sunt foarte mari, ceea ce ar impune un nivel ridicat al chiriilor plătite de cei care îl folosesc, aspect care conduce la concluzia că închirierea acestei clădiri devine neatractivă în raport cu piaţa concurenţială”, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viteza pe drumurile naţionale scade până în 2020, rovinieta ar trebui să crească. Care sunt prevederile Master Planului de Transport

     Pe autostradă, viteza medie ar urma să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră, dar pe drumurile naţionale şi locale sunt previzionate scăderi, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.

    Pe segmentul transporturilor rutiere de mărfuri, tabelul din documentul aferent Master Planului indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viteza pe drumurile naţionale scade până în 2020, rovinieta ar trebui să crească. Care sunt prevederile Master Planului de Transport

     Pe autostradă, viteza medie ar urma să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră, dar pe drumurile naţionale şi locale sunt previzionate scăderi, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.

    Pe segmentul transporturilor rutiere de mărfuri, tabelul din documentul aferent Master Planului indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.

    Perioada de referinţă luată în calcul este 2011 – 2020.

     “Performanţa operaţională, în termeni de viteză medie şi fiabilitatea timpilor de parcurs, este slabă şi va continua să se deterioreze pe viitor, pe măsură ce creşte cererea, în special pentru reţeaua de drumuri naţionale, care deţine ponderea cea mai mare a călătoriilor efectuate”, se arată în document, intitulat “Raport asupra definirii problemelor”.

    Drumurile naţionale însumează peste 16.500 km, aproximativ 20% din total, însă doar jumătate dintre acestea sunt clasificate ca fiind în stare bună, iar potrivit documentului citat, sumele alocate pentru întreţinere au rămas aproximativ la acelaşi nivel în ultimii ani, dar veniturile din vânzarea vignetelor, care contribuie la aceste bugete, au scăzut în termeni reali.

    În plus, procentajul de drumuri care şi-au depăşit durata de viaţă este de aproximativ 60%, iar acestea sunt expuse la intemperii mai mult decât este aşteptat să se întâmple în cazul unei reţele moderne care este bine administrată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contradicţii privind autostrăzile în Master Plan: Reţeaua cu 1.500 de kilometri sub numărul anunţat de Şova

     Numărul de kilometri de autostradă din România se va dubla până în anul 2020, de la 550 km la 993 km, se arată într-unul din documentele din Master Plan, publicate miercuri de Ministerul Transporturilor.

    În cadrul aceluiaşi document, denumit “Raport asupra definirii problemelor”, se arată că, pentru scenariul de referinţă 2020, reţeaua de autostrăzi va creşte cu 433 kilometri faţă de anul 2011, ajungând la un total de 934 de kilometri.

    România are în prezent 646 kilometri de autostradă, potrivit datelor comunicate anterior de CNADNR.

    Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a declarat săptămâna trecută că reţeaua de autostrăzi va fi extinsă la 2.440 kilometri în anul 2020, potrivit proiectelor asumate de Executiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul de resort a redactat Master Planul pe transport, care include 530 proiecte

     “M-a anunţat astăzi ministrul Şova că, în sfârşit, Master Planul de transport, lista proiectelor considerate admise pentru Master Planul de transport – e vorba de 530 de proiecte, transport rutier, feroviar, naval, aerian şi intermodal – vor fi puse în dezbatere publică şi, pe baza acestora, România va transmite mai departe către Comisia Europeană proiectele concrete, după dezbatere publică şi după toate procedurile”, a anunţat Ponta, în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    El a arătat că, astfel, se va cunoaşte exact care sunt proiectele prioritare şi care vor putea fi finanţate din fonduri europene.

    În luna iulie, agenţia MEDIAFAX a prezentat un document în care Comisia Europeană atenţiona Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Document oficial: Repunerea Hidroelectrica în vechile contracte este de natură să conducă la faliment

     Concluzia este prezentată într-un document oficial, în ipoteza în care instanţa ar admite opoziţiile formulate de către traderi împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei la Hidroelectrica, din iunie 2012.

    Hidrolectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012-iunie 2013, principalul motiv fiind vânzarea energiei la preţuri sub nivelul pieţei prin contracte preferenţiale încheiate cu “băieţii deştepţi” din energie.

    În luna februarie a acestui an, compania a reintrat în insolvenţă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis recursurile formulate de mai mulţi traderi de energie. Recursurile admise au fost formulate împotriva închiderii procedurii de insolvenţă.

    Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, a declarat, însă, atunci că “băieţii deştepţi” au iniţiat trei tipuri de recursuri, şi anume unul împotriva sentinţei de închidere a procedurii de insolvenţă, pronunţată în iulie 2013, unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse contestaţiile la tabelul creanţelor şi unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse opoziţiile la deschiderea procedurii de insolvenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul de luare de mită al lui Radu Mazăre: Firma lui Morgenstern plănuia lucrări de calitate slabă, pentru a maximiza profitul – documente DNA

     Anchetatorii susţin, în documentul citat, că angajaţi ai omului de afaceri Avraham Morgenstern discutau cum să micşoreze costurile prin efectuarea unor lucrări slabe din punct de vedere calitativ. În acest context, a fost menţionată reducerea costurilor “la materiale, la structură”.

    “Sub aspectul gravităţii faptei trebuie avut în vedere şi că, imediat după obţinerea contractului, societatea reprezentată de inculpat căuta metode de a-şi maximiza profitul în detrimentul calităţii lucrărilor efectuate (aspect rezultat din convorbirea din data de 24 noiembrie 2011, în care un alt reprezentant al societăţii arată că trebuie ‘să discute despre costuri şi să vedem unde le putem reduce. Dacă putem să o facem la materiale, la structură, asta e ceva la care trebuie să ne gândim şi să găsim o modalitate’ “, se arată în documentul procurorilor DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MFE a transmis, luni, Comisiei Europene Acordul de Parteneriat

     “După ce a trimis în trecut versiuni de lucru ale acestui document în cadrul dialogului informal, România a trimis oficial, luni, Comisiei Europene propunerea de Acord de Parteneriat. Transmiterea oficială a acestui document înseamnă că România se apropie de momentul semnării Acordului de Parteneriat”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, potrivit unui comunicat al MFE.

    Potrivit regulamentelor europene, Comisia are la dispoziţie trei luni pentru a analiza documentul, “perioadă de timp care poate fi întreruptă dacă statului membru îi sunt transmise comentarii pe marginea acestui document, proces absolut normal aplicabil tuturor statelor UE”, a mai precizat Teodorovici.

    Ministrul a subliniat că România nu înregistrează “nicio întârziere” în trimiterea propunerii de Acord de Parteneriat, termenul limită prevăzut de regulamentul UE fiind 22 aprilie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua formulă de calcul al veniturilor suplimentare din liberalizarea preţului la gaze – din 1 aprilie

     Noua formulă de calcul va fi aplicată de la 1 aprilie.

    La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Taxa reprezintă 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din aceste venituri suplimentare.

    În proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor la 26 martie şi aprobat în aceeaşi zi de Guvern se arată că va fi păstrată impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare, dar va fi schimbată formula de calcul a acestora din urmă, întrucât în legislaţia în vigoare nu se precizează că volumele de gaze naturale din producţia internă vândute consumatorilor noncasnici se referă la cei din piaţa reglementată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul ministru delegat pentru Energie a lansat o dezbatere publică privind strategia energetică

     “În conformitate cu programul de guvernare, Departamentul pentru Energie îşi propune să accelereze procesul de elaborare a strategiei energetice a României, astfel încât aplicabilitatea noii strategii să aibă loc în intervalul 2014-2035”, se arată într-un comunicat al Departamentului.

    În procesul de consultare publică, Departamentul pentru Energie aşteaptă propuneri de la consumatori, producători şi alţi operatori din industria energetică, precum şi de la mediul academic, societatea civilă, autorităţi publice locale şi centrale şi reprezentanţii ai partidelor parlamentare.

    Departamentul adresează celor interesaţi un set de 10 întrebări, care se referă printre altele la cele mai importante măsuri pentru atragerea de investiţii, rolul statului în sectorul energetic, obiectivele externe ale politicii energetice, evoluţia consumului de energie electrică, gaze naturale şi carburanţi, abordarea strategică a autorităţilor în privinţa încălzirii populaţiei şi promovarea noilor tehnologii, şi aşteaptă răspunsurile până la 4 aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro