BusinessMagazin

Tag: document

  • Averea declarată de Viorica Dăncilă la prezidenţiale: 8 conturi cu peste 500.000 lei, bijuterii, inclusiv broşe, de 5.000 euro – DOCUMENT

    Conform declaraţiei de avere depuse de Viorica Dăncilă la Biroul Electoral Central, aceasta deţine, împreună cu soţul ei, Cristinel Dăncilă, un teren intravilan de 544 metri pătraţi.

    De asemenea, cuplul Dăncilă deţine şi două terenuri moştenite: un teren intravilan de 1.200 de metri pătraţi şi un teren agricol de două hectare.

    Soţii Dăncilă sunt proprietarii unui apartament, achiziţionat, de 100 de metri pătraţi iar premierul mai deţine unul moştenit, de 40 de metri pătraţi. Viorica şi Cristinel Dăncilă deţin împreună o casă de vacanţă de 417 mp şi una de locuit de 140 de mp.

    Viorica Dăncilă are în proprietate bijuterii de aur (inele, cercei, pandantive, brăţări, broşe) în valoare estimată de 5.000 de euro.

    În ceea ce priveşte maşinile, Viorica Dăncilă a declarat că este proprietarul unui Volkswagen Passat din 2014.

    Prezidenţiabilul PSD are în opt conturi, dechise la trei bănci, suma de 518.218 de lei. Unul dintre aceste conturi este un fond de investiţii de pensii private în valoare de 43.859 de lei. De asemenea, Dăncilă are 57.615 euro în patru conturi şi 18.233 de dolari într-un alt cont bancar.

    La categoria venituri, Viorica Dăncilă a declarat că a obţinut de la Secretariatul General al Guvernului suma de 142.519 de lei din activitatea ca premier şi suma de 32.628 de euro ca europarlamentar. La aceeaşi categorie a declarat că soţul, Cristinel Dăncilă, a obţinut venituri de 325.949 de lei de la OMV Petrom Piteşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Documentul care explică planurile BREXIT a fost publicat: Scumpirea alimentelor şi lipsa medicamentelor, printre „posibilele consecinţe”

    Documentul a fost publicat după ce Parlamentul a votat luni în favoarea unei moţiuni ce obligă Guvernul de la Londra să dea publicităţii toate documentele privind decizia de prorogare a Parlamentul britanic şi referitoare la planurile privind retragerea Marii Britanii din UE fără un acord.

    Cu toate acestea, Michael Gove, ministrul britanic responsabil de coordonarea unui Brexit fără acord, a informat că Guvernul nu va publica documentele referitoare la discuţiile interne privind prorogarea Parlamentului.

    Documentul subliniază o serie de “posibile consecinţe” ale impactului producerii unui Brexit fără acord pe data de 31 octombrie.

    Liderul opoziţiei, Jeremy Corbyn, a declarat că acest confirmă faptul că premierul este “pregătit să îi pedepsească pe cei care îşi permit cel mai puţin”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senator USR: Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor în sectorul public. Documentul pe care l-ar fi trimis Eugen Teodorovici către toate instituţiille

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, ar fi trimis o notificare către toate instituţiile publice din ţară prin care semnalează că bugetul nu acoperă plata integrală a salariilor din sectorul public pentru trimestrul IV, şi le cere acestora reducerea numărului de angajaţi şi reducerea salariilor, potrivit unui document publicat pe Facebook de senatorul USR Vlad Alexandrescu.

    „Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor din sectorul public. Măsurile fiscale şi economice inconştiente adoptate de către guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani, sub oblăduirea infractorilor Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, au creat o criză bugetară majoră. Cheltuielile sunt în creştere, iar veniturile nu reuşesc să ţină pasul. Promisiunile electorale populiste şi măsurile fiscale care avantajează companiile şi instituţiile camarilei politice de la Bucureşti şi ale baronilor din teritoriu riscă să creeze un colaps bugetar în toamnă. În faţa unei astfel de crize, Orlando Teodorovici a trimis tuturor instituţiilor publice din ţară, inclusiv instituţiilor de cultură şi a institutelor de cercetare, o notificare prin care cere, în mod expres, <<reducerea numărului de angajaţi şi/sau reducerea cuantumului unor drepturi salariale>>”, scrie Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii din guvernul Cioloş.

    Mai mult, în documentul semnat de Eugen Orlando Teodorovici, şi adresat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se menţionează că Ministerul Finanţelor publice nu poate fi de acord cu majorarea cheltuielilor de personal deoarece ar afecta cheltuielile de investiţii.

    „Precizăm că Ministerul Finanţelor Publice nu poate fi de acorc cu majorarea cheltuielilor de personal cu ocazia rectificărilor bugetare întrucât acest lucru s-ar putea realiza numai cu afectarea procesului investiţional (reducerea cheltuielilor de investiţii)”, se arată în documentul citat.

    Senatorul USR notează că se cere „o austeritate cruntă” pentru a susţine un buget „fantasmagoric”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Senator USR: Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor în sectorul public. Documentul pe care l-ar fi trimis Eugen Teodorovici către toate instituţiille

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, ar fi trimis o notificare către toate instituţiile publice din ţară prin care semnalează că bugetul nu acoperă plata integrală a salariilor din sectorul public pentru trimestrul IV, şi le cere acestora reducerea numărului de angajaţi şi reducerea salariilor, potrivit unui document publicat pe Facebook de senatorul USR Vlad Alexandrescu.

    „Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor din sectorul public. Măsurile fiscale şi economice inconştiente adoptate de către guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani, sub oblăduirea infractorilor Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, au creat o criză bugetară majoră. Cheltuielile sunt în creştere, iar veniturile nu reuşesc să ţină pasul. Promisiunile electorale populiste şi măsurile fiscale care avantajează companiile şi instituţiile camarilei politice de la Bucureşti şi ale baronilor din teritoriu riscă să creeze un colaps bugetar în toamnă. În faţa unei astfel de crize, Orlando Teodorovici a trimis tuturor instituţiilor publice din ţară, inclusiv instituţiilor de cultură şi a institutelor de cercetare, o notificare prin care cere, în mod expres, <<reducerea numărului de angajaţi şi/sau reducerea cuantumului unor drepturi salariale>>”, scrie Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii din guvernul Cioloş.

    Mai mult, în documentul semnat de Eugen Orlando Teodorovici, şi adresat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se menţionează că Ministerul Finanţelor publice nu poate fi de acord cu majorarea cheltuielilor de personal deoarece ar afecta cheltuielile de investiţii.

    „Precizăm că Ministerul Finanţelor Publice nu poate fi de acorc cu majorarea cheltuielilor de personal cu ocazia rectificărilor bugetare întrucât acest lucru s-ar putea realiza numai cu afectarea procesului investiţional (reducerea cheltuielilor de investiţii)”, se arată în documentul citat.

    Senatorul USR notează că se cere „o austeritate cruntă” pentru a susţine un buget „fantasmagoric”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Premieră pentru Uber: Este pentru prima dată când compania oferă rezultatele financiare. Suma pierdută de companie anul trecut este una astronomică

    Uber Technologies are 91 de milioane de utilizatori la nivel global, însă ritmul de creştere încetineşte iar compania ar putea să nu treacă niciodată pe profit, potrivit datelor prezentate de Uber în cererea de listare la bursă pe care a depus-o ieri, potrivit Reuters.

    Documentul oferă o primă privire de ansamblu asupra situaţiei financiare din istoria de zece ani a companiei – istorie care a început într-o noapte de iarnă în care fondatorii nu reuşeau să găsească un taxi.

    Uber detaliază în document modul în care a crescut exponenţial în ultimii trei ani, dar şi modul în care un val de scandaluri publice şi intrarea mai multor jucători în piaţă a pus presiune pe planurile de a atrage şi a reţine călători.

    Datele arată cât de departe este Uber de a trece pe profit, încât compania a atras atenţia cu privire la necesitatea unor cheltuieli operaţionale „în creştere în viitorul apropiat”.

    Uber a înregistrat pierderi operaţionale de 3,03 miliarde de dolari în 2018.

    Cererea depusă la SEC (autoritatea de supraveghere financiară din SUA) arată că Uber are în medie 91 de milioane de utilizatori lunar pe platformă, inclusiv pentru serviciul Uber Eats, potrivit datelor de la finalul lui 2018.

    Această cifră este în creştere cu 33,8% faţă de finalul lui 2017, însă creşterea a încetinit faţă de un avans de 51% în anul anterior.

    Uber nu a mai prezentat aceste cifre până acum, iar ele reliefează dimensiunea businesului.

    În 2018 Uber a înregistrat venituri de 11,3 miliarde dolari, în creştere cu 42% faţă de 2017, însă cu un ritm de creştere la jumătate faţă de avansul de 106% din anul anterior.

     

     

     

     

     

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Strategia naţională pentru implementarea tehnologiilor 5G în România a fost definitivată

    Tehnologia 5G oferă perspective pentru noi servicii, de la realitatea virtuală pentru colaborare de la distanţă până la monitorizarea sănătăţii on-line sau autoturisme conectate şi conducerea automată a acestora sau livrări cu ajutorul dronelor.

    România avea nevoie de o Strategie naţională pentru implementarea infrastructurilor şi serviciilor viitoare de comunicaţii mobile, cunoscute sub denumirea convenţională de „5G” în întreaga piaţă unică digitală, document prin care să se susţină, prin politici adecvate, eforturile ulterioare de implementare a tehnologiei „5G”, în conformitate cu planul Comisiei Europene de intensificare a eforturilor Uniunii Europene în această direcţie până în anul 2020, arată comunicatul ministerului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni

    Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.

    La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

    Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
    „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

    După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.

    În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.

    Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.

    Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.

    În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.

    În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).

    Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.

    De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.

    Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
    La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.

    Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.

    Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.

    Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
    „Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.

    Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

    Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.

    La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.

    „Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.

    De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei  companii elveţiene, SGS.

    „A fost noroc chior“, admitea olandezul.

    În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.

    Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.

    Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.

    Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.

    Carlyle nu s-a oprit însă aici.

    La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.

    În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.

    Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.

    Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.

    Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.

    Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.

  • SCRISOAREA contestatarilor din PSD, semnată de Firea, Ţuţuianu şi Stănescu. Se cere demisia lui Liviu Dragnea din toate funcţiile politice | DOCUMENT

    “Să facem o analiză a situaţiei actuale a PSD şi am propus un număr de 18 măsuri pe care trebuie să le luăm în perioada următoare. Cred că dincolo de persoane este foarte important să avem în vedere interesele României. Am medtiat mult. Textul prezentat e convenit cu toţi semnatarii acestei scrisori. Textul aşa cum îl vedeţi este unul acceptat de toţi. Veţi vedea la CEX numărul semnatarilor Nu vreau să vin eu cu un număr”, a declarat Adrian Ţuţuianu, al cărui nume apare la finalul scrisorii ca făcând parte din comitetului de iniţiativă.

    Potrivit scrisorii, interimatul în partid trebuie asigurat de către Viorica Dăncilă, preşedinte executiv.

    “Noi suntem membri ai PSD. Nu plecăm nici din partid, nu vom face nici altceva, vom continua să ne exprimăm în forurile statutare ale partidului. Am făcut un apel public la toţi parlamentarii PSD, la consilierii judeţeni şi locali să ni se alăture în acest demers. Nu cred că aţi văzut că am scris ceva de funcţii în această scrisoare şi nu cred că e cazul să discutăm de funcţii. Soluţia propusă la punctul 2 este ca interimatul să fie asigurat de preşedintele executiv. Şi-o asumă toat lumea. Dăcă a fost convocat vineri CEX-ul ne vom pronunţa acolo şi o să aveţi toate detaliile. Nu am calculat procente (semnatarii scrisorii – n.r.), dar vă pot spune că cei mai mulţi dintre cei care au fost vehiculaţi din presă”, a mai spus Ţuţuianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro