BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Berăria H merge în Iaşi şi vrea să dezvolte un proiect de regenerare urbană de peste 40 mil. euro pe platforma fostei Fabrici de Ţigarete. În Bucureşti, compania anunţă că a achiziţionat restaurantul Shorley din Grozăveşti, celebru în anii ’90, împreună cu dreptul de utilizare a mărcii

    Berăria H, companie care oprează cea mai mare berărie din sud-estul Europei, amplasată în Parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi, anunţă că a câştigat o licitaţie pentru un teren cu o suprafaţă de peste 30.000 de metri pătraţi în Iaşi, localizat pe platforma fostei Fabrici de Ţigarete, unde planifică să dezvolte un proiect extins de regenerare urbană care, pe lângă Berăria H Iaşi va include şi alte proiecte comerciale din sfera divertismentului.

    “Am planificat două faze de dezvoltare, cu o investiţie totală estimată la peste 40 de milioane de euro”, spune Vlad Dumitru, Manager General Berăria H.

    Totodată, din informaţiile publice, adiacent locaţiei, autorităţile au în vedere amenajarea unui muzeu, iar în imediata vecinătate se află mai multe terenuri de sport.

    De asemenea, Berăria H anunţă că a achiziţionat şi restaurantul Shorley din Bucureşti, atât clădirea, cât şi dreptul de utilizare a mărcii. Restaurantul Shorley, unul dintre primele deschise în Bucureşti în anii ’90, a devenit un reper pentru studenţimea din anii ’90 – 2000 şi a atras numeroase celebrităţi de-a lungul vremii.

    Oficialii companiei spun că poartă discuţii şi pentru locaţii în alte două oraşe din România.

    Deschisă în toamna lui 2014, Berăria H a fost gândită încă de la început drept unul dintre cele mai întinse localuri din România, cu o capacitate de mii de locuri – 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat şi pe evenimente, găzduind o serie de concerte.

    Berăria H a fost construită după modelul celor din Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.

    Oficialii Berăria H spun că businessul este administrat prin patru firme, cu afaceri cumulate de 15 milioane de euro, e vorba de Positive Productions SRL, Beraria H SRL, Almost Perfect SRL şi HH Operations SRL. În ultimele trei, Vlad Dumitru e acţionar majoritar, arată platforma termene.ro.

    Positive Productions e deţinută 100% de Elena Adriana Mihail. Aceasta din urmă, singură, are afaceri de 9 mil. euro (45 mil. lei). Spre comparaţie, anul trecut, Berăria H SRL a anunţat vânzări de aproape 25 mil. lei (5 mil. euro), plus 19%. Deşi businessul a crescut în ultimii ani, este încă departe de nivelul de dinainte de pandemie, când se apropiase de 40 mil. lei. Totuşi, profitul a fost de 9,5 mil. lei anul trecut, un nivel record pentru compania cu 43 de salariaţi.

     

     

     

  • Care sunt cele 15 oraşe din Romania care stau cel mai bine la capitolele atractii, conectivitate, mediu natural, educaţie şi sănătate

    Oraşele mai mari tind să aibă o performanţă medie superioară comparativ cu cele mai mici, arată studiul City Index, realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare. Acest fenomen sugerează nevoia de a implementa strategii eficiente pentru atragerea şi retenţia populaţiei. Creşterea populaţiei poate aduce beneficii substanţiale, inclusiv o bază economică mai robustă, diversificarea activităţilor economice şi culturale şi o dinamizare generală a vieţii urbane. Dar oraşele „boutique”, acelea care nu-şi doresc neapărat o creştere a populaţiei şi nu beneficiază de efectul ei pozitiv, ca să rămână relevante este nevoie să facă nişte lucruri specifice, de nişă, pentru a compensa o populaţie de dimensiune mai mică.

    „Topuri sau clasamente pe diverşi indicatori s-au mai făcut în România. Dar noi am vrut ceva mai mult decât un simplu top: un instrument de lucru care să fie util liderilor din oraşe, din mediul public sau privat, în deciziile strategice pe care le iau. Am studiat mai mulţi indecşi ai oraşelor dezvoltaţi la nivel internaţional, am vorbit cu experţi în măsurarea diverselor aspecte ale vieţii urbane, oameni din mediul universitar, business şi administraţia publică atât din ţară, cât şi din străinătate”, declară Felix Tătaru, preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare (IOV). Astfel, s-a ajuns la conceptul City Index, compus din trei părţi: Indexul de Performanţă (care reflectă realitatea din cifre a oraşelor, pe baza cold data), Indexul de Atractivitate (care măsoară nivelul de conectare subiectivă a oamenilor cu propriul oraş, cât de atractiv este urbea pentru locuire, dar şi pentru vizitare, pe baza studiilor perceptuale – warm data) şi Indexul de Capacitate Vizionară – care să măsoare capacitatea oraşului de a gândi la nivel mare şi de a construi viitorul, explică Felix Tătaru.

    El povesteşte cum s-a ajuns la dezvoltarea acestui studiu. În urmă cu aproape 4 ani, echipa actuală a IOV a făcut primul proiect de place branding, pentru oraşul Reşiţa. De atunci, IOV a lucrat cu mai multe oraşe şi regiuni pentru a le ajuta să-şi construiască branduri puternice. În toate proiectele de brand, în prima fază a existat o etapă de cercetare în care au încercat să înţeleagă realitatea oraşului, care sunt principalele provocări, nivelul de conştientizare a propriilor atuuri, modul în care urbea se uită la lucruri şi abordează oportunităţile. „Am descoperit un tipar comun: foarte multe decizii care afectau viaţa oraşului se bazau pe intuiţie, nu pe date (acolo unde existau), ţintele de viitor ale oraşului erau mai degrabă generice, nu conţineau nişte indicatori măsurabili; în general, foarte puţine lucruri care ţineau de bunăstare şi de performanţă erau măsurate, şi chiar şi atunci când erau măsurate, nu erau şi evaluate în raport cu nişte repere, cu se se întamplă în alte oraşe cu care se aflau, inevitabil, în competiţie. În lipsa monitorizării şi măsurării progresului, strategiile de dezvoltare ale oraşelor rămân în sertare, iar eforturile administraţiilor sunt lipsite de impact”, afirmă Felix Tătaru. Astfel, IOV şi-a propus să creeze un astfel de instrument-barometru al oraşelor din România.

    „Deci pe de o parte realitatea din cifre, pe de altă parte realitatea din capul oamenilor şi apoi «muşchiul» vizionar al orasului – trei părţi gândite sinergic, astfel încât rezultatele să poată ajuta un oraş să se dezvolte pe toate palierele. Un oraş poate sta bine obiectiv pe baza cifrelor, dar poate avea o imagine mai slabă – atunci ştie că are de lucrat la modul cum este perceput în exterior. Sau invers: atunci ar trebui să rezolve lucrurile în propria ogradă. Sau poate stă bine acum, dar neavând capacitate vizionară, nefiind conştient de trendurile globale, îşi poate afecta viitorul”, conform preşedintelui IOV.

    „City Indexul ajută oraşele să înveţe de la alţii, să se inspire din ce au făcut bun alte oraşe. Şi să-şi antreneze muşchiul de a măsura, de a se uita la cifre în deciziile care influenţează viaţa urbană.”

    Felix Tătaru, preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare

    În primă fază a fost dezvoltat Indexul de Performanţă, pentru că nevoia cea mai mare este la datele statistice, care sa aducă obiectivitate în modul în care sunt privite bunăstarea şi performanţa unui oraş, mai cu seamă că studii perceptuale care au investigat anumite aspecte ale oraşelor au mai fost făcute.

    Această parte, care analizează performanţa urbană a celor 41 de municipii reşedinţă de judeţ, este un barometru unic în România, din punctul de vedere al complexităţii indicatorilor analizaţi, al surselor utilizate, al numărului de linii de date generate, spune Florian Filat, director executiv, Institutul pentru Oraşe Vizionare, coordonator proiect City Index. Conform lui, „procesul de dezvoltare în sine a fost lung şi plin de provocări. O dificultate majoră a fost identificarea şi selectarea indicatorilor pe care să îi folosim. Iniţial am plecat cu peste 70 indicatori, iar la final, după multe ajustări, am rămas cu 51”. Indicatorii păstraţi se află la intersecţia dintre relevanţa lor şi accesibilitatea datelor pentru toate cele 41 municipii reşedinţă de judeţ. Au fost incluse toate oraşele reşedinţă de judeţ, chiar dacă unele sunt mai mici şi „ne aşteptam cumva să nu găsim date şi pentru ele. Au fost şi cazuri în care am renunţat la unii indicatori, chiar dacă erau relevanţi, pentru că nu am găsit date suficiente”.

    Florian Filat dă şi un exemplu – fondurile europene atrase pentru proiecte publice în oraş au fost un indicator-cheie, cu mari provocări. Iniţial s-au bazat pe datele din execuţiile bugetare ale tuturor oraşelor, care sunt disponibile pe site-ul Ministerului Dezvoltării şi care cuprind câteva linii destinate fondurilor europene. Dar au constatat ulterior că acest lucru este insuficient. Într-un oraş, nu doar primăria atrage fonduri pentru investiţii, ci şi companiile municipale aflate în coordonarea primăriei sau instituţii centrale (de exemplu CNAIR), care derulează proiecte pentru comunitatea locală. Doar că aceşti bani nu sunt raportaţi pe beneficiarul real – oraşul X sau Y ci pe beneficiarul legal, cel care contractează proiectul şi nu există nicio situaţie centralizatoare. „Nouă ni s-a părut relevant să avem o situaţie a fondurilor europene pe oraş, indiferent de cine a contractat fondurile. Am discutat la Ministerul Fondurilor Europene care ne-a pus la dispoziţie datele, după care a urmat un proces de consolidare a datelor foarte complicat”, completează coordonatorul proiectului City Index.

    Aproape fiecare indicator a avut o poveste similară. Cel mai simplu a fost, admite Florian Filat, cu datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), care sunt într-o formă comparabilă, tabelară şi pot fi extrase mai uşor. Deşi şi la INS, o parte dintre date sunt mai vechi, pe judeţ şi nu pe oraş etc. Iar IOV a trebuit să facă anumite ajustări statistice pentru a ajunge la date comparative la nivel de oraş. Fiind vorba de un index, nu este atât de importantă mărimea absolută a unui indicator, conform lui Florian Filat, ci mărimea relativă, care este raportul dintre oraşe.

    „Un oraş poate sta bine obiectiv pe baza cifrelor, dar poate avea o imagine mai slabă – atunci ştie că are de lucrat la modul cum este perceput în exterior. Sau invers: atunci ar trebui să rezolve lucrurile în propria ogradă. Sau poate stă bine acum, dar neavând capacitate vizionară, nefiind conştient de trendurile globale, îşi poate afecta viitorul.” –  Felix Tătaru, preşedinte, Institutul pentru Oraşe Vizionare

    Cea mai lungă etapă a proiectului a fost colectarea datelor pe atât de mulţi indicatori şi crearea unui sistem statistic care să asigure comparabilitatea. Indexul acoperă oraşe foarte mari, cum este Bucureştiul, cu peste 1,7 milioane locuitori, dar şi oraşe mici, ca Miercurea Ciuc, care au sub 35.000 locuitori. „A trebuit să identificăm modalitatea cea mai bună de a compara oraşe de diverse dimensiuni, într-o manieră echitabilă. Apoi să comparăm indicatori care sunt exprimaţi în unităţi de măsura diferite. Am standardizat totul la dimensiunea oraşului şi am reuşit să comparăm mere cu mere.”

    De-a lungul timpului, în elaborarea Indexului de Performanţă au fost implicate peste 30 de persoane, din IOV şi mulţi experţi colaboratori – o echipă multi-disciplinară de economişti, statisticieni, oameni de marketing, place branding şi dezvoltare urbană, experţi din mediul universitar. Iar călătoria de la idee până la raportul final a durat aproape doi ani.

    Felix Tătaru spune că proiectul a fost o investiţie proprie a IOV, „pe care ne-am asumat-o şi am dus-o la capăt cu «încăpăţânare», în ciuda momentelor de blocaj. Cea mai mare parte a investiţiei a constat în timpul şi know-how-ul echipei implicate, la care s-au adăugat câteva costuri externe. Valoarea totală a contribuţiei e greu de măsurat, mai ales că am avut alături de noi şi mulţi experţi voluntari atraşi de ambiţia proiectului, dar estimăm că vorbim de echivalentul a circa 200.000 de euro, dacă luăm în considerare timpul de lucru, know-how-ul şi proiectele pe care le-am fi putut derula în această perioadă.”  

    Rezultatele-cheie au fost puse la dispoziţia publicului în mod gratuit, sub forma raportului City Index, inclusiv cu profiluri detaliate ale celor mai performante 20 de oraşe. Sunt însă oraşe care au nevoie de datele brute pentru a-şi fundamenta strategii de dezvoltare sau au nevoie de consultanţă şi seminarii strategice pentru a-şi fixa ţinte de dezvoltare pornind de la indicatorii din studiu. Pentru cei care vor să intre în profunzime pe anumite dimensiuni, administraţii publice, actori din mediul privat care vor să înţeleagă mai bine cum stau oraşele în care investesc în comparaţie cu competiţia, Institutul pentru Dezvoltare Vizionară poate dezvolta contra cost proiecte speciale, customizate pe particularităţile unui oraş. „În plus, datele din City Index ne vor fi utile şi în proiectele de place branding pe care le vom face în continuare pentru oraşe”, adaugă Felix Tătaru.

    Tot el explică faptul că datele interpretate de City Index pe cei 51 de indicatori, precum şi analizele comparative, pot fi valorificate de cei care influenţeaza oraşele, fie ei din mediul public sau privat, în câteva direcţii. Pe de o parte, îi ajută să se privească în oglindă şi să aibă un reper pentru locul unde se situează în comparaţie cu alte oraşe. „Îi ajută să identifice punctele forte cu care se diferenţiază de alte oraşe şi să construiască pe ele. Pe de altă parte, îi ajută să-şi fixeze ţinte strategice, să-şi stabilească strategii şi apoi să măsoare progresul (deja câteva oraşe ne-au solicitat sprijinul tocmai pentru acest lucru, să îşi stabilească «bătăliile» pe care vor să le ducă în perioada următoare şi să aibă nişte indicatori clari de măsurare)”, afirmă preşedintele IOV. În plus, raportul City Index completează datele pe care operatorii din mediul privat – dezvoltatorii imobiliari, retaileri, diverşi investitori interesaţi de dinamica oraşelor – le au din propriile analize. „Şi nu în ultimul rând City Indexul ajută oraşele să înveţe de la alţii, să se inspire din ce au făcut bun alte oraşe. Şi să-şi antreneze muşchiul de a măsura, de a se uita la cifre în deciziile care influenţează viaţa urbană.”

    Florian Filat spune că în viitor, în primă fază, planurile vizează şi dezvoltarea Indexului de Atractivitate (despre realitatea perceptuală) şi a Indexul de Capacitate Vizionară (despre capacitatea oraşului de a construi viitorul). „Din câte ştim, pentru Indexul de Capacitate Vizionară nu există un precedent la nivel mondial. Credem în ideea de oraşe vizionare şi vrem să creăm un instrument care să ajute şi în această direcţie. Ştim că în România este probabil mult să spunem azi că oraşele sunt vizionare şi că unii vor contesta demersul de la rădăcină, dar noi avem speranţa că prin educaţie, prin exemple de succes, prin provocarea oraşelor să gândească mare, să îndrăznească, să aibă ambiţii curajoase, să se inspire unele pe altele, în câţiva ani vom avea şi aici din ce în ce mai multe oraşe care au făcut lucruri vizionare şi pot fi exemple de succes şi pentru altele din Europa.”

    Apoi în cea de-a doua fază, în 2025, ar urma să fie dezvoltată ediţia a doua a Indexului de Performanţă Urbană, planul fiind ca City Indexul să aibă o ediţie anuală, cu rezultate comparabile, pentru a urmări şi evidenţia progresul oraşelor. Florian Filat se aşteaptă să existe diferenţe de la an la an ale rezultatelor raportului. Unii indicatori vor rămâne la fel (ca de exemplu cei care ţin de geografia locului – proximitate de parcuri naturale, anumite atracţii, vremea), alţii se vor modifica probabil foarte puţin şi în anumite situaţii (monumentele istorice de tip A şi B dintr-un oraş, amprenta verde, structura demografică). „La alţii însă, ne aşteptăm la o dinamică mai mare (indicatorii economici – salarii, şomaj, indicatorii turistici, indicatorii care ţin de opţiunile de divertisment, infracţionalitatea etc). În plus, ne aşteptăm ca anumite oraşe să facă eforturi suplimentare pentru a avea o prezenţă mai mare în online pe platforme de tipul Tripadvisor sau Google Maps. La alţi indicatori, dinamica va fi motivată de noi obiective care se vor crea; doar în ultimul an au fost deschise câteva malluri în câteva oraşe, ceea ce ne aşteptăm să modifice scorul oraşului la indicatorul de experienţe de shopping.”

    Una dintre concluziile cele mai valoroase ale City Indexului este că şi oraşe mici din România pot fi performante, punctează Florian Filat. „Atât clasamentul nostru general, cât şi cele pe cele trei dimensiuni separate, pun în lumină oraşe precum Alba Iulia, Târgu-Mureş, Bistriţa, Miercurea Ciuc, Târgovişte sau chiar Reşiţa, care se situează relativ sus fie la nivel agregat, fie doar pe anumite dimensiuni (Calitate a locului sau Vibraţie). Cu o strategie şi viziune potrivite, acestea pot deveni oraşe de viitor pentru rezidenţi care caută o calitate a vieţii mai ridicată.”

    În acelaşi timp, datele indică totuşi faptul că oraşele mai mari tind să aibă o performanţă medie superioară comparativ cu cele mai mici. Acest fenomen sugerează nevoia de a implementa strategii eficiente pentru atragerea şi retenţia populaţiei. Creşterea populaţiei poate aduce beneficii substanţiale, inclusiv o bază economică mai robustă, diversificarea activităţilor economice şi culturale şi o dinamizare generală a vieţii urbane. Dar această observaţie mai poate aduce un insight important pentru oraşele care vor să se poziţioneze ca oraş „boutique”, spune Florian Filat. Sunt acele oraşe care
    nu-şi doresc neapărat o creştere a populaţiei şi nu beneficiază de efectul ei pozitiv; ca să rămână relevante este nevoie să facă nişte lucruri specifice, de nişă, pentru a compensa o populaţie de dimensiune mai mică.

    Pe de altă parte, studiul arată că opţiunile de divertisment influenţează substanţial performanţa oraşelor. Analizând importanţa relativă a diferiţilor factori din 13 domenii, „am constatat că divertismentul are cea mai mare contribuţie, depăşind chiar educaţia şi economia, care în mod tradiţional sunt asociate cu o performanţă mai înaltă”, adaugă Florian Filat. Experienţele culinare, opţiunile de wellness şi viaţa activă, precum şi alte modalităţi de petrecere a timpului liber nu mai sunt aspecte secundare într-un oraş, ci influenţează major deciziile oamenilor de a se muta într-un oraş şi calitatea vieţii acestora, dar şi atractivitatea pentru turişti.

    „Opţiunile de divertisment influenţează substanţial performanţa oraşelor. Analizând importanţa relativă a diferiţilor factori din 13 domenii, am constatat că divertismentul are cea mai mare contribuţie, depăşind chiar educaţia şi economia, care în mod tradiţional sunt asociate cu o performanţă mai înaltă. Experienţele culinare, opţiunile de wellness şi viaţa activă, precum şi alte modalităţi de petrecere a timpului liber nu mai sunt aspecte secundare într-un oraş, ci influenţează major deciziile oamenilor de a se muta într-un oraş şi calitatea vieţii acestora, dar şi atractivitatea pentru turişti.” – Florian Filat, director executiv, Institutul pentru Oraşe Vizionare, coordonator proiect City Index

    Un oraş cu multe opţiuni de divertisment poate atrage şi reţine o populaţie diversă şi activă, contribuind astfel la vitalitatea socială şi economică. Divertismentul are un efect semnificativ şi asupra turismului şi îmbunătăţeşte imaginea oraşului. Importanţa relativă ridicată a divertismentului sugerează o tranziţie către o etapă superioară a nevoilor urbane. În contextul în care oraşele româneşti au atins un anumit nivel de dezvoltare, în care nevoile de bază şi de siguranţă sunt în mare parte satisfăcute, accentul se deplasează către nevoi superioare, cum ar fi apartenenţa, stima şi autoactualizarea. Această schimbare reflectă o abordare modernă a dezvoltării urbane, unde calitatea vieţii şi bunăstarea locuitorilor includ nu doar elemente de bază, ci şi aspecte de ordin superior.

    Florian Filat mai spune că există un puternic caracter contrastant al oraşelor din România. Chiar şi oraşele de dimensiuni mai mici se remarcă printr-un mozaic de contradicţii şi discrepanţe, reflectând inegalităţi profunde în cadrul comunităţilor. Această constatare subliniază necesitatea unor strategii de dezvoltare holistic integrate, care să fie atent adaptate specificului local. Este esenţial ca politicile publice să abordeze în mod coordonat atât dimensiunile economice, cât şi cele sociale şi de infrastructură, pentru a reduce disparităţile şi a stimula o creştere echitabilă şi sustenabilă. „Dar contrastele arată şi o altă faţă şi anume că în fiecare oraş există puncte tari, atuuri pe care le poate valorifica. Chiar şi oraşele care au per total o performanţă mai scăzută, au indicatori la care excelează şi care pot deveni diferenţiatori dacă sunt puşi în valoare corespunzător. Dacă ştii cum să le priveşti, în spatele contrastelor se ascunde un munte de oportunităţi”, consideră Florian Filat.

    Studiul confirmă şi că există o corelaţie puternică între Calitate – Prosperitate şi Vibraţie, sugerând că îmbunătăţirea unuia dintre ei poate stimula şi dezvoltarea celorlalţi. De exemplu, o creştere a calităţii locului prin infrastructură modernă şi servicii publice eficiente poate atrage noi afaceri şi investiţii, crescând astfel prosperitatea economică şi, simultan, întărind coeziunea şi dinamismul comunitar. Invers, prosperitatea economică poate facilita investiţii în proiecte de dezvoltare urbană, care îmbunătăţesc calitatea vieţii şi stimulează vitalitatea comunităţii.

    Florian Filat crede că există un grad de similitudine destul de ridicat între aspectele care contează pentru români şi pentru locuitorii din alte ţări. La un nivel de dezvoltare similar, oamenii încep să aibă nevoi şi aspiraţii similare. România este aproape la 80% din media europeana în ceea ce priveşte PIB/capita, cu o creştere semnificativă în ultimii 10 ani – în 2014 era 55% din media europeană. Deşi există particularităţi naţionale (de pildă ţările nordice preţuiesc mai mult lucrurile care ţin de mediu şi sustenabilitate, dar în ţara noastră acestea nu sunt momentan la fel de importante), toţi indicatorii şi aspectele analizate în City Index reflectă aspiraţiile şi lucrurile pe care le preţuiesc locuitorii din oraşele din România, dar sunt relevante şi pentru alte ţări, conchide reprezentantul IOV.   

    Surprize şi atuuri ale oraşelor

    ►Ÿ Alba Iulia are o performanţă a oraşului mai mare decât 21 de oraşe cu populaţie mai mare.

    Ÿ► Miercurea Ciuc ocupă primul loc la implicare civică, calculată ca număr de ONG-uri raportat la populaţie.

    Ÿ► Târgu-Jiu este pe locul 1 la proximitatea parcurilor naturale şi nationale

    Ÿ► Cele mai multe zile însorite într-un an sunt în Craiova.

    Ÿ► Cea mai mare densitate de monumente istorice este în Târgovişte.

    Ÿ► Alba Iulia şi Miercurea Ciuc au cel mai mare număr de monumente şi rezervaţii naturale aflate în proximitatea oraşului.

    Ÿ► Zalău este pe locul doi ca spor natural, după Vaslui.

    Ÿ► Raportat la populaţie, cea mai mare performanţa a cluburilor sportive este în Alexandria.

    Ÿ► Cea mai bună calitate combinată a învăţământului gimnazial şi liceal din ţară este în Alba Iulia.

    Ÿ► Speranţa de viaţă cea mai mare este în Râmnicu Vâlcea.

    Ÿ► Dintre toate oraşele mari (peste 200.000 de locuitori), cea mai bună calitate a aerului este în Galaţi (locul 2 naţional).

    Ÿ► Reşiţa este singurul oraş sub 200.000 de locuitori care este pe locul 1 naţional la cinci indicatori (efort investiţii publice, fonduri UE atrase, indicele de calitate a aerului, amprenta verde şi vremea).

    Ÿ► Oraşul care are cel mai mare procent de elevi şi studenţi din total populaţie (aproximativ 40%) este Cluj-Napoca.

    Ÿ► Oraşele mari sunt în general îmbătrânite. Dar dintre toate unul iese în evidenţă ca fiind cel cu cel mai bun raport în populaţia în vârstă şi populaţia tânără – Iaşi.

    Ÿ► Dintre oraşele sub 200.000 de locuitori, cea mai mare densitate antreprenorială este în Oradea.

  • Familia Salameh, care deţine grupul Alexandrion, a achiziţionat terminalul Octogon Gas & Logistics dezvoltat de familia Idu

    Nawaf Salameh Family Office, care deţine printre altele şi producătorul de spirtoase Alexandrion Group, a cumpărat terminalul Octogon Gas & Logistics, conform unui anunţ făcut de Nawaf Salameh pe LinkedIn.

    „Aceasta este mai mult decât o investiţie strategică în sectorul energetic. Este o dovadă a angajamentului nostru de a promova obiectivele de securitate energetică şi sustenabilitate ale României. Prin integrarea terminalului de gaze şi logistică Octogon în portofoliul nostru alături de proiectele noastre de energie verde, punem bazele pentru o infrastructură energetică care este mai multidimensională şi, prin urmare, mai durabilă şi mai sigură, precum şi mai responsabilă faţă de mediu”, a spus Nawaf Salameh pe Linkedin.

    Octogon Gas&Logistics SRL este deţinută de Corneliu Idu, conform datelor de pe Termene.ro. Compania a avut o cifră de afaceri de 12,9 milioane de lei în 2023.

    În 2010, compania constănţeană Octogon Gas & Logistics, controlată defamilia Idu, a primit o finanţare în valoare de 9,4 mil. euro dinpartea Băncii Transilvania pentru construcţia ce­lui mai mareterminal maritim de gaz petrol li­che­fiat (GPL) din ţară. Conform datelor de la acea vreme, terrminalul are zece rezervoare cu o capa­ci­tate totală de stocare de 4.000 demetri cubi.
    Terminalul are o suprafaţă de circa 24.000 de metri pătraţi, potrivit aceleiaşI surse.

    La începutul acestui an,  Nawaf Salameh a mai făcut o mutare în energie după ce Domeniile Salameh Renewables a primit două avize tehnice de racordare la reţea pentru proiectul său hibrid de la Constanta, care include un parc fotovoltaic, unul eolian şi capacităti de stocare a energiei.

    Valoarea investiţiei combinate va depăşi 500 de milioane de euro, fiind unul dintre cele mai mari proiecte în energie verde din Europa de Sud-Est.

    Domeniile Salameh Renewables a primit Avizul Tehnic de Racordare la reţea din partea Transelectrica pentru parcul fotovoltaic  de 220 MW şi parcul eolian de 223 MW, care vor fi construite în etape începând cu anul 2026.

     

     

     

     

  • Petrecerea AI continuă: Un start-up fondat acum 3 luni de un cofondator al ChatGPT, cu o echipă de 10 oameni, fără un produs, a luat o finanţare de 1 mld. $ la o evaluare de 5 mld. $

    Fondurile de capital de risc continuă să parieze sume uriaşe pe start-up-uri active în segmentul inteligenţei artificiale (AI), sperând că şi profiturile vor fi pe măsură – cel mai recent exemplu al faptului că investitorii au încă speranţe mari de la AI fiind finanţarea de un 1 mld. $, la o evaluare de 5 mld. $, a unui proiect fondat, e drept, de unul dintre fondatorii ChatGP (OpenAI) – şi mai exact de Ilya Sutskever, fostul chief scientist al companiei.

    “Ilya Sutskever, cofondator al OpenAI, a atras investiţii în valoare de 1 miliard de dolari de la investitori, printre care se numără Sequoia şi Andreessen Horowitz, pentru o nouă companie care dezvoltă modele de inteligenţă artificială sigure.

    Tranzacţia evaluează compania înfiinţată în urmă cu 3 luni, care în prezent nu are niciun produs, la aproximativ 5 miliarde de dolari, conform unei surse familiare cu situaţia”, conform Financial Times.

    Startup-ul lui Sutskever, Safe Superintelligence (SSI), va utiliza noua investiţie pentru resurse de calcul în vederea dezvoltării modelului său şi pentru recrutarea de personal nou care să se alăture echipei sale actuale de 10 persoane. Fostul director ştiinţific al OpenAI a fondat compania alături de investitorii în serie în domeniul AI Nat Friedman şi Daniel Gross, precum şi alături de Daniel Levy, fost cercetător la OpenAI.

    “Am identificat un nou vârf de escaladat, uşor diferit de ceea ce lucram anterior. Nu încercăm să parcurgem acelaşi drum mai rapid. Dacă faci ceva diferit, atunci devine posibil să realizezi ceva special,” a declarat Sutskever pentru Financial Times.
    Compania dezvoltă modele AI de ultimă generaţie şi îşi propune să concureze cu rivali mai consacraţi, inclusiv fostul angajator al lui Sutskever, OpenAI, Anthropic şi xAI al lui Elon Musk.
    Şi OpenAI se află în prezent în negocieri cu investitorii pentru a atrage miliarde de dolari la o evaluare de peste 100 de miliarde de dolari, în timp ce Anthropic şi xAI au fost ambele evaluate la aproape 20 de miliarde de dolari în rundele de finanţare de la începutul acestui an, notează FT.

    “Este important pentru noi să fim înconjuraţi de investitori care înţeleg, respectă şi susţin misiunea noastră, care este de a crea o cale directă către superinteligenţa sigură şi, în special, de a petrece câţiva ani făcând cercetare şi dezvoltare asupra produsului nostru înainte de a-l aduce pe piaţă,” a declarat Gross, CEO-ul SSI, pentru Reuters.

    Sutskever a părăsit OpenAI în mai, după ce a condus o tentativă eşuată de a-l înlătura pe directorul general Sam Altman.
     

  • Oresa Industra vrea să dubleze suprafaţa logistică pe care o are în Iaşi

    Oresa Industra are în prezent un portofoliu de 77.000 mp concentrat în două proiecte logistice, unul localizat în Iaşi, de 35.000 mp şi cel de-al doilea în Arad, de 42.000 mp.

    „În acest moment suntem concentraţi în extinderea parcului de la Iaşi, unde putem construi circa 40.000 mp de clădiri. În zona Capitalei deţinem un teren pentru dezvoltarea a 15.000 mp de spaţii industriale in Chiajna, jud. Ilfov. În perspectiva construcţiei autostrăzilor A7 şi A8, regiunea Moldovei de Vest rămâne interesantă pentru noi, mai ales pentru achiziţii de active deja operaţionale sau aflate in faze avansate de autorizare. De asemenea, ne uităam la diverse oportunităţi in alte oraşe relevante unde ne-am dori sa fim prezenţi“, a spus Dan Zaharia, reprezentant regional al Oresa Industra, divizia de real estate a fondului de investiţii Oresa.

    Dezvoltarea infrastructurii rutiere în zona Moldovei, cea mai săracă regiune a ţării, va atrage după sine o serie de noi investitori care îşi vor reloca sau extinde aici capacităţile de producţie. Deja există interes din partea companiilor din auto, farma şi producţia de componente electronice.

    „Credem că potenţialul este in continuare ridicat si anumiţi factori vor continua sa impulsioneze livrarea de stoc nou in următorii ani. Intrarea terestră în Schengen alături de stabilizarea costurilor de construire,  împreună cu relocarea unor fabrici din vest şi extinderea actualilor jucători din piaţă vor contribui la nevoia de spaţii de producţie şi depozitare. De altfel, observăm la actualii clienţi şi parteneri faptul că cerinţele devin mai sofisticate, cu nevoi care pot fi îndeplinite doar de către clădiri care îndeplinesc standarde înalte de calitate si toate normele in vigoare“, a subliniat Dan Zaharia.

    Lorena Brehuescu, leasing şi investment manager în cadrul Oresa Industra, spune că un al doilea factor care ajută regiunea şi o face să fie atrăgătoare, dincolo de proiectele de infrastructură anunţate, este forţa de muncă. Iaşiul este oraş universitar, plus că atrage forţă de muncă şi din Republica Moldova, iar acum şi din Ucraina, dat fiind contextul.

    Lorena Brehuescu mai spune că grupul a vrut să aibă două proiecte diferite şi în zone diferite, cu care să acopere cereri şi nevoi distincte.

    La Iaşi, prin achiziţie, Oresa Industra a avut iniţial 25.000 mp. Apoi, anul trecut, a livrat 10.000 mp. „Mai vrem să mai construim încă aproximativ 40.000 mp în aceeaşi zonă, chiar lângă clădirea existentă. Prin apropiere va trece autostrada A8, aşa că avem poziţia perfectă. Vrem să dăm drumul acestui proiect anul acesta, dar data exactă depinde de ce discuţii se vor concretiza. Sperăm să-l demarăm în 2024 şi la anul să livrăm o nouă clădire“.

    Până acum, compania a investit circa 15-20 mil. euro în oraşul-capitală a Moldovei.

  • Dezvoltatorul de jocuri video Amber a achiziţionat studioul columbian Madbricks. „Madbricks va consolida prezenţa Amber în peisajul industriei jocurilor din America de Sud”

    Amber, studio dezvoltator de jocuri video cu sediul central în Bucureşti şi birouri în întreaga lume, a anunţat achiziţia studioului columbian Madbricks. Această achiziţie face parte din strategia Amber de a aborda procesul dezvoltării de jocuri video într-un mod colaborativ, având ca obiectiv să îşi extindă echipa la nivel global prin integrarea de studiouri externe, susţin reprezentanţii companiei.

    „Am fost impresionaţi de dedicarea şi profesionalismul echipei Madbricks în timpul proiectelor dezvoltate împreună, aşa că această achiziţie este un pas natural în relaţia noastră. Interesul faţă de pieţele emergente face parte din ADN-ul nostru, iar Madbricks va consolida prezenţa Amber în peisajul industriei jocurilor din America de Sud”, a declarat Mihai Pohonţu, CEO al Amber.

    Cu sediul în Bogota, Columbia, Madbricks este o companie cu expertiză de zece ani în co-dezvoltare şi dezvoltare completă în mai multe genuri de jocuri şi platforme. În acest timp, echipa studioului a crescut la aproximativ 40 de specialişti. Studioul a creat jocuri pentru companii precum Voodoo, ByteDance şi Maximum Games.

    „Pentru Madbricks, a deveni parte din Amber reprezintă implicarea în proiecte mai mari şi oportunitatea de a învăţa de la o organizaţie matură”, a declarat Miguel Benavides, CEO al Madbricks.

    Înfiinţată în 2013 în Bucureşti, Amber este un dezvoltator de jocuri video compus dintr-o reţea de studiouri cu specializări diferite, oferind o paletă largă de soluţii de dezvoltare de jocuri video, ce include livrarea de produse complete, co-dezvoltare, conversie de platforme, live operations şi servicii de suport.

    Amber are în prezent peste 850 de angajaţi şi, prin intermediul partenerilor săi, dispune de o reţea globală de peste 3400 de specialişti. Amber are sediul central în Bucureşti şi birouri în Botoşani, San Francisco, Los Angeles, Guadalajara, Bogotá, Montreal, Kiev şi Manila.

     

  • Bursă: One United Properties are undă verde pentru construcţia proiectului One Technology District dezvoltat pentru birourile gigantului german InfineonTechnologies. Valoarea contractului ajunge la 57 mil. euro

    One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor şi dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, de birouri şi mixte de ultimă generaţie din România, a obţinut autorizaţia de construire pentru One Technology District, proiect care va găzdui cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare pentru cipuri semiconductoare din sud-estul Europei, operat de gigantul german Infineon Technologies, companie listată la Bursa din Frankfurt şi lider mondial în domeniul semiconductorilor.

    Proiectul One Technology District va acoperi nevoile Infineon pentru o perioadă de 15 ani, începând cu anul 2026. Valoarea totală a contractului se ridică la 57 de milioane de euro (fără TVA) şi reprezintă unul dintre cele mai mari acorduri de preînchiriere înregistrate pe piaţa locală de birouri.  

    Potrivit contractului, Infineon Technologies România va avea la Bucureşti un sediu care va putea primi circa 2.000 de angajaţi amplasat pe bdul Dimitrie Pompeiu, vizavi de staţia de metrou Pipera din Capitală. Proiectul va avea o suprafaţă închiriabilă brută de 20.595 de metri pătraţi (cu terase), inclusiv 3.000 mp de laboratoare şi 280 de locuri de parcare.

    „Colaborarea cu Infineon Technologies, cel mai mare producător de semiconductori din Germania şi una dintre cele mai importante companii din domeniu la nivel mondial, este o realizare semnificativă atât pentru compania noastră, cât şi pentru piaţa locală. Este o confirmare a statutului Bucureştiului ca piaţă extrem de atractivă pentru companiile internaţionale, care înţeleg valoarea construcţiilor sustenabile, o piaţă performantă inclusiv pe acest segment al birourilor”, spune Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties.

    Proiectul One Technology District este primul proiect office al One United Properties fără conexiune la reţeaua de gaze. Dezvoltarea va include un sistem geoexchange care va acoperi integral nevoile de încălzire şi răcire ale chiriaşului şi care va minimiza impactul asupra mediului, maximizând totodată eficienţa.

    „Avansăm în acest proiect odată cu obţinerea autorizaţiei de construire şi facem primii paşi în dezvoltarea primei noastre clădiri de birouri bazate exclusiv pe sistemul geoexchange, prin care eliminăm complet orice legătură şi dependenţă de gaze. Toate sistemele de ultimă generaţie folosite oferă o eficienţă energetică extraordinară, poziţionând clădirea în fruntea dezvoltărilor de birouri sustenabile din Europa”, adaugă Mihai Păduroiu.

     

  • Mazars: 8 din 10 lideri de companii din România spun că reputaţia unei organizaţii reprezintă principalul factor în atragerea angajaţilor talentaţi, alături de pachete salariale generoase şi crearea de oportunităţi pentru dezvoltare în carieră

    Reputaţia şi prestigiul unei organizaţii joacă un rol crucial în atragerea angajaţilor talentaţi, fiind considerate factorul esenţial de 77,7% dintre liderii C-suite din România, potrivit celui mai recent barometru realizat de compania internaţională de audit şi consultanţă în afaceri Mazars.

    Tabloul este completat de salariile şi beneficii generoase (72,22%) şi de oportunităţile de învăţare, formare şi dezvoltare (61,11%), factori care contribuie la creşterea gradului de atractivitate a unei companii în rândul talentelor care caută nu doar recompense financiare, ci şi apartenenţa la o echipă respectată şi recunoscută.

    “În prezent, liderii din România implementează mai multe strategii pentru atragerea şi reţinerea talentelor, conform rezultatelor recente ale barometrului C-suite. În mod specific, 66,66% dintre companii organizează activ evenimente interne pentru a stimula coeziunea echipei şi implicarea angajaţilor. În plus, 55,55% dintre acestea acordă prioritate creşterilor regulate de salariu pentru a asigura competitivitatea într-un mediu economic fluctuant, iar 44,44% oferă zile libere pentru a promova echilibrul între viaţa profesională şi cea personală.”, explică Cătălina Călinescu, Partner, Outsourcing – HR & Payroll, Forvis Mazars în România.

    La nivel global, aproape jumătate dintre lideri recunosc dificultăţile în atragerea talentelor, 44% dintre aceştia raportând obstacole în procesul de angajare la nivelul companiilor lor, iar 39% identificând acest aspect drept principala provocare în recrutare. În România, liderii evidenţiază, de asemenea, lipsa de talente ca fiind cea mai mare provocare în recrutare (44%), urmată îndeaproape de dificultăţile în identificarea şi atragerea candidaţilor calificaţi (44,44%), atragerea candidaţilor potriviţi pentru a aplica (38,88%) şi asigurarea unei experienţe pozitive pentru candidaţi (38,88%).

    În faţa acestor provocări, atât liderii globali, cât şi cei locali, intenţionează să adopte o nouă strategie de atragere şi retenţie a talentelor sau să o revizuiască pe cea existentă, acest lucru aflându-se în topul celor cinci priorităţi strategice.

    Astfel, în următoarele 12 luni, 50% dintre liderii din România planifică să-şi intensifice considerabil investiţiile pentru a atrage noi talente – cu o creştere de 10% sau mai mult, este una dintre concluziile barometrului C-suite al Mazars, realizat înainte de formarea noii reţele globale, Forvis Mazars.


     

     

  • (P) Nestlé România derulează a şaptea ediţie a programului de dezvoltare profesională Summer’s Cool 20 de studenţi şi absolvenţi din România încep un internship de vară plătit

    Unul dintre cele mai apreciate programe de internship din mediul de business a început la Nestlé Romania, compania care investeşte an de an în pregătirea tinerilor absolvenţi şi susţinerea lor în tranziţia lor din mediul academic către o carieră de succes. Loredana Gîlmeanu, HR Business Partner & Country Lead Nestlé Romania, Bulgaria, Adriatics, explică filozofia programului şi cum este pus în practică.

    BM: De ce a creat Nestlé Romania acest proiect?

    LG: Programul nostru de internship se numeşte Summer’s Cool şi face parte din Iniţiativa Nestlé Needs YOUth, lansată de Nestlé în 2013, ce are scopul de a sprijini tinerii în tranziţia lor din mediul academic către o carieră de succes. Astfel, Nestlé oferă programe de internship şi locuri de muncă pentru studenţi sau absolvenţi, dându-le oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile şi de a câştiga experienţă într-un mediu de lucru real. Prin intermediul programului Nestlé Needs YOUth, compania îşi asumă responsabilitatea socială de a sprijini tinerii în dezvoltarea lor profesională şi de a contribui la crearea unui viitor mai bun pentru aceştia. Nestlé investeşte în pregătirea şi dezvoltarea tinerilor cu potenţial aflaţi la început de carieră, parte integrantă din programele de Responsabilitate Socială Corporativă. Iniţiativa Summer’s Cool are ca scop să completeze pregătirea teoretică oferită de universitate cu o pregătire practică, care îi va familiariza pe studenţi cu cerinţele şi realitatea locurilor de muncă din lumea afacerilor. De la lansarea sa în 2017, peste 110 studenţi din Romania au participat în acest program, care face parte din iniţiativa globală Nestlé Needs YOUth. Anul acesta, am ajuns la cea de-a 7-a ediţie, care reuneşte 85 de tineri din Bulgaria, Serbia, Croaţia şi, în premieră, Ucraina, în afară de România.

    BM: Prin ce se diferenţiază Summer’s Cool faţă de alte programe similare?

    LG: Programul de internship de la Nestlé Romania este plătit. Anul acesta, avem 20 de studenţi şi absolvenţi din România care participă la Summer’s Cool în cadrul Nestlé, şi munca lor este plătită şi repet acest detaliu pentru că este foarte important ca să le arătăm tinerilor că munca lor este apreciată. Nestlé este o companie care atrage şi formează tineri la început de drum şi suntem mândri că o bună parte din actualii noştri profesionişti şi-au început cariera în acest mod. Mediu de lucru este unul internaţional, workshop-urile din cadrul programului se desfăşoară în limba engleză, iar facilitatorii, de şase naţionalităţi diferite, sunt angajaţi seniori ai companiei, cu o experienţă vastă, funcţională şi de business.

    BM: Ce învaţă tinerii care participă la intersnhipurile Nestlé?

    LG: Ne concentrăm pe dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor tinerilor, oferindu-le acces la programe de formare şi mentorat pentru a le spori şansele de a-şi găsi un loc de muncă şi de a-şi construi o carieră de succes. Tinerii selectaţi pot participa la proiect în regim hibrid, timp de 6 ore pe zi, 4 zile pe săptămână, pe parcursul a 4 săptămâni. Programul este unul interactiv şi va fi susţinut de peste 60 de profesionişti din cadrul companiei: traineri, mentori şi membri ai juriului. Internshipul va cuprinde sesiuni pe diferite subiecte (marketing, supply chain, sales, financiar, resurse umane, sustenabilitate, leadership etc), iar tinerii vor avea oportunitatea de a lucra în grupe multiculturale pentru a rezolva un studiu de caz pe teme de Marketing şi Sustenabilitate.

     

  • Retailerul francez Auchan vrea să dezvolte o reţea de magazine de proximitate printr-un program de franciză. Ionuţ Ardeleanu, director general: Lucrăm de peste un an la consolidarea acestui model

    Auchan România, unul dintre cei mai importanţi actori din comerţul alimentar local, lansează în piaţă propriul program de franciză, oferind antreprenorilor români posibilitatea de a-şi deschide un business la cheie în retail sub brandul Simply by Auchan.

    „Lucrăm de peste un an la consolidarea acestui model, integrând şi experienţa acumulată în urma parteneriatelor de anvergură dezvoltate deja, şi suntem convinşi că am conturat un model de succes, un pachet complet de produse, servicii şi suport care ne diferenţiază în piaţă. Obiectivul nostru este să dezvoltăm acest concept şi să punem pe harta României cât mai multe magazine Simply by Auchan în următorul an”, spune Ionuţ Ardeleanu, Director General Auchan Retail România.

    Primul magazin în franciză Simply by Auchan a fost inaugurat astăzi, în oraşul Popeşti Leordeni din judeţul Ilfov, şi este o afacere de familie condusă de Alexandra Măgureanu, care motivează decizia de a intra în program prin prisma asocierii cu brandul, calităţii produselor, şi a preţurilor accesibile.

    „Acest parteneriat este un sprijin extraordinar pentru antreprenori – atât prin asocierea cu un brand renumit la nivel naţional şi internaţional, cât şi prin expertiza comercială de care ai parte din primul moment şi care ajută la îmbunătăţirea gamelor de produse şi astfel la crearea unei diferenţe vizibile faţă de alte magazine din zonă.”, spune Alexandra Măgureanu.

    Pentru a fi eligibil, un potenţial francizat trebuie să deţină un spaţiu comercial, cu specific alimentar, cu o suprafaţă de vânzare cuprinsă între 60-200 mp.

    În calitate de francizaţi, antreprenorii care operează un magazin Simply vor beneficia de suport operaţional din partea Auchan, acesta constând în regândirea imaginii şi layout-ului magazinului, transformarea acestuia din punct de vedere al elementelor de modernitate, sugestii de îmbunătăţire a gamei, acces la o platformă de comandă a produselor, suport pentru redeschidere şi sprijin în operarea magazinului din partea personalului dedicat acestui parteneriat.

    De asemenea, francizaţii vor beneficia de un pachet de training ce conţine informaţii operaţionale despre universul Auchan, activitatea de comerţ sub brandul Auchan şi sistemul de franciză al retailerului.

    Cu peste 430 de magazine în portofoliu, Auchan a dezvoltat în cei 18 ani de activitate un comerţ omnicanal şi o reţea multi-format, având în prezent 29 de hipermarketuri clasice, 4 hipermarketuri ATAC Hiper Discount, 7 supermarketuri, magazinul automat Auchan Go, aproape 400 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care majoritatea în staţiile Petrom, precum şi magazinul online auchan.ro.