Tag: anul viitor

  • Piaţa media din România a crescut cu 10% în 2016 faţă de 2015, până la valoarea de 366 milioane euro

    Evoluţia depăşeşte estimările raportului lansat în luna mai, care indicau un avans de 6% anul acesta, similar cu cel din 2015, potrivit datelor actualizate ale raportului Media Fact Book, realizat de agenţia Initiative.

    „Cea de-a doua parte a anului a adus o creştere peste aşteptări a pieţei de media, care a fost determinată în special de investiţiile impresionante în publicitatea TV, în timp ce evoluţia celorlalte canale a fost în linie cu estimările noastre din Media Fact Book-ul lansat în luna mai. Aceste rezultate pozitive vor fi susţinute şi anul viitor, când estimăm că piaţa va creşte cu 6%, până la valoarea de 389 milioane de euro”, afirmă Alexandra Olteanu, Managing Director, Initiative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Garanti Bank: Economia va încetini în 2017, dar fundamentele macro rămân puternice

    Garanti Bank estimează pentru anul viitor încetinirea ritmului de creştere economică. Astfel, în 2017 este anticipată o creştere a produsului intern brut de până la 3,7%, în contextul în care se aşteaptă ca evoluţia consumului să revină la nivelul avut înainte de stimulente.

    Totuşi, potrivit celui mai recent Raport Macroeconomic al Garanti Bank, corespunzător celui de-al treilea trimestru, PIB-ul a crescut în primele nouă luni ale anului cu 4,9%, puternic impulsionat de consum.

    În ceea ce priveşte producţia, sectorul serviciilor, în mod special IT-ul şi activităţile de consultanţă şi suport în afaceri, se aşteaptă să rămână motorul de creştere economică, în condiţiile în care acest sector a avut o creştere bună pe parcursul celorlalte trimestre.

    Potrivit raportului, se estimează ca inflaţia anuală să crească de la -0.4% (octombrie), la +2% până la finalul anului viitor, în timp ce inflaţia de bază ar putea rămâne la 1,2% în 2017. În acest context, Garanti Bank preconizează că Banca Naţională a României va implementa o primă majorare a ratei dobânzii abia în 2018, atunci când inflaţia se aşteaptă să crească peste ţintă. Între timp, Garanti Bank estimează ca BNR va menţine rata dobânzii cheie la nivelul de 1.75%, pe tot parcursul anului 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • Previziunile şefului CEC Bank pentru anul viitor

    Riscurile legislative pentru sectorul bancar s-au diminuat, iar cererea de credite va con­tinua  să crească anul viitor, atât din partea companiilor, cât şi pe palierul populaţiei, având în vedere şi majorările de salarii din sectorul bugetar, iar revenirea dobânzilor pe creştere va fi „domoală“, apreciază Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank,  singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului, a acordat credite noi în acest an de aproximativ 5 mld. lei, peste nivelul de anul trecut şi peste valoarea prognozată pentru 2016, potrivit lui Gheţea.

    La nivelul întregului sistem bancar stocul creditelor acordate sectorului privat înregistra în octombrie o creştere de 2% an la an, până la 218,7 mld. lei (49,1 mld. euro), dublu faţă de ritmul de creştere înregistrat în lunile anterioare, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Faţă de luna septembrie, stocul de creditele acordate populaţiei şi companiilor s-a majorat cu 1,9 mld. de lei (0,9%). Ascensiunea creditării private este susţinutăexclusiv de finanţările în lei, care înregistrează an la an o creştere de două cifre, graţie scăderii dobânzilor la minime istorice.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Decizia luată de BNR care va afecta toţi românii cu credite

    BNR va menţine dobânda-cheie anul viitor la 1,75%, iar în 2018 o va majora la 2%, în timp ce creditarea sectorului privat va continua să câştige teren, ritmul de creştere urmând să ajungă în următorii doi ani la 3-4%, iar cursul leu/euro va oscila în jurul pragului de 4,5, potrivit celui mai recent raport de previziuni macroeconomice al BRD.
     
    Rata credite/depozite la nivelul sistemului bancar va urca în 2018 spre 0,9%, estimează analiştii BRD, a doua bancă de pe piaţa locală după active. Depozitele populaţiei şi companiilor la bănci sunt în continuare mai mari faţă de volumul creditelor acordate, raportul credite/depozite ajungând la sfârşitul lunii septembrie la circa 84%, ceea ce indică faptul că există în continuare potenţial de creditare.
     
    Soldul creditelor totale era în septembrie de 216,8 mld. lei, depăşind cu doar 1,2% nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar avansul depozitelor a fost de 11,1%, la 258,5 mld. lei.
     
  • Decizia luată de BNR care va afecta toţi românii cu credite

    BNR va menţine dobânda-cheie anul viitor la 1,75%, iar în 2018 o va majora la 2%, în timp ce creditarea sectorului privat va continua să câştige teren, ritmul de creştere urmând să ajungă în următorii doi ani la 3-4%, iar cursul leu/euro va oscila în jurul pragului de 4,5, potrivit celui mai recent raport de previziuni macroeconomice al BRD.
     
    Rata credite/depozite la nivelul sistemului bancar va urca în 2018 spre 0,9%, estimează analiştii BRD, a doua bancă de pe piaţa locală după active. Depozitele populaţiei şi companiilor la bănci sunt în continuare mai mari faţă de volumul creditelor acordate, raportul credite/depozite ajungând la sfârşitul lunii septembrie la circa 84%, ceea ce indică faptul că există în continuare potenţial de creditare.
     
    Soldul creditelor totale era în septembrie de 216,8 mld. lei, depăşind cu doar 1,2% nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar avansul depozitelor a fost de 11,1%, la 258,5 mld. lei.
     
  • Câte zile libere de la stat avem în 2017

    Anul viitor, românii au 14 zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Doar 10 dintre ele însă pică în timpul săptămâni. Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producţie sau specificului activităţii. Salariaţii care lucrează în astfel de unităţi au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zile libere în 2017
    – 1 ianuarie (duminică), 2 ianuarie (luni) — Anul Nou
    – 24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române (Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în data de 7 octombrie 2016)
    – 16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) — Paştele ortodox
    – 1 Mai (luni) — Ziua Muncii
    – 1 iunie, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) — Rusalii
    – 15 august (marţi) — Adormirea Maicii Domnului
    – 30 noiembrie (joi) — Sfântul Andrei
    – 1 decembrie (vineri) — Ziua Naţională a României
    – 25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) — Crăciunul

  • Câte zile libere de la stat avem în 2017

    Anul viitor, românii au 13 zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Doar 10 dintre ele însă pică în timpul săptămâni. Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producţie sau specificului activităţii. Salariaţii care lucrează în astfel de unităţi au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zile libere în 2017
    – 1 ianuarie (duminică), 2 ianuarie (luni) — Anul Nou
    – 24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române (Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în data de 7 octombrie 2016)
    – 16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) — Paştele ortodox
    – 1 Mai (luni) — Ziua Muncii
    – 1 iunie, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) — Rusalii
    – 15 august (marţi) — Adormirea Maicii Domnului
    – 30 noiembrie (joi) — Sfântul Andrei
    – 1 decembrie (vineri) — Ziua Naţională a României
    – 25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) — Crăciunul

  • Ţara în care fiecare tânăr primeşte la majorat 500 de euro de la stat

    Toţi italienii care îşi sărbătoresc majoratul între 3 noiembrie 2016 şi 31 decembrie 2017 (schema ar putea fi extinsă), pot primi de la stat 500 de euro pe care să îi cheltuiască pentru produse culturale, ca parte a unei iniţiative a guvernului pentru a îmbogăţi viaţa culturală a cetăţenilor lor, potrivit The Independent. 
     
    Banii pot fi ceruţi prin intermediul unei aplicaţii care poartă numele 18app – banii pot fi cheltuiţi pe cărţi, bilete de concert, teatru sau cinema; vizite la muzeu, călătorii în parcurile naţionale şi alte produse sau servicii culturale. 
    Această decizie va costa guvernul italian circa 290 de milioane de euro, dar subsecretarul parlamentar Tommaso Nannicini consideră că sunt bani bine cheltuiţi. 
     
    ”Iniţiativa trimite un mesaj clar tinerilor şi le aminteşte că aparţin unei comunităţi care le urează bun-venit la majorat”, a declarat el publicaţiei Corriere, citată de Independent. ”În acelaşi timp, le aminteşte cât de important este consumul de produse culturale – atât pentru îmbogăţirea lor ca prsonae, cât şi la îmbogăţirea societăţii noastre.”
     
    Pentru a fi folosită, aplicaţia trebuie descărcată până la finalul anului, chiar dacă vârsta majoratului va fi atinsa de utilizatori în cursul anului viitor. Ulterior, ei pot descărca vouchere care pot fi folosite în scopurile menţionate. 
     
    Anul următor, o schemă similară va fi lansată pentru profesori. În baza acesteia, ei vor primi 500 de euro pe care să îi cheltuiască pentru dezvoltarea carierelor lor. 
  • Decizia care zguduie piaţa: O nouă bancă intră în România. Anunţul a fost făcut în premieră

    Una dintre cele mai mari companii de telecom din piaţă a anunţat în premieră la ZF Digital 2016 că va deschide anul viitor încă o bancă în România, cu facilităţi integrale, unde clienţii vor putea depune bani şi vor putea lua credite.

    Decizia vine în contextul în care compania caută să îşi consolideze poziţia pe plan local şi să se extindă şi în domeniul financiar-bancar, după ce a cucerit o parte importantă din piaţa de telecom românească.

    Vedeţi AICI ce înseamnă asta pentru clienţi. Decizia care zguduie piaţa: O nouă bancă intră în România. Anunţul a fost făcut în premieră