Tag: anul viitor

  • Decizie neaşteptată! Schimbare majoră făcută de WhatsApp! Toţi cei 1.5 miliarde de utilizatorii sunt afectaţi

    WhatsApp va găzdui reclame începând cu anul viitor, în încercarea de a monetiza aplicaţia, a confirmat Facebook, compania mamă a aplicaţiei. Imaginile promoţionale vor apărea în funcţia “Status” a WhatsApp, conform informaţiilor prezentate în conferinţa de marketing a Facebook, potrivit Daily Mail.

    Mişcarea contrazice promisiunea făcută de fondatorul companiei WhatsApp, Brian Acton, de a pune niciodată publicitate în produs. Companiile vor putea, de asemenea, să interacţioneze cu clienţii utilizând ferestre de chat cu “formate de mesaje mai bogate”, a declarat Facebook.

    Reclamele Status vor apărea între actualizările de ştiri şi permit utilizatorilor să obţină mai multe informaţii despre produs. Anunţurile de pe Facebook se vor lega, de asemenea, la WhatsApp pentru a permite utilizatorilor să vorbească direct cu brandurile prin aplicaţia Messenger, precum şi prin Facebook Messenger.

    Aplicaţia Business WhatsApp a fost introdusă în acest an pentru proprietarii de afaceri pentru a personaliza mesajele automate şi pentru a discuta direct cu clienţii.

     

     

  • Primele concerte din lume alimentate cu energie verde, din sursă eoliană, ar putea fi din România

    Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, festivalul Neversea îşi propune să devină, în 2020, primul festival de muzică din lume alimentat aproape integral cu energie verde, din sursă eoliană, provenită din Parcul Eolian Fântânele-Cogealac-Grădina, situat în judeţul Constanţa. Pentru aceasta, organizatorii festivalului au anunţat, luni, semnarea unui parteneriat cu o companie din domeniul energiei.

    Procesul de implementare a infrastructurii necesare este de durată, urmând a fi început în acest an şi finalizat pentru ediţia din 2020, atunci când aproape tot festivalul va fi alimentat cu energie provenită din parcul eolian.

    Pentru ediţia Neversea din acest an, compania din domeniul energiei va amenaja o zonă 100 % verde, care va fi în totalitate alimentată cu energie regenerabilă. Totodată, vor fi luate măsuri pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect advers asupra mediului: colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclarea lor, înlocuirea tacâmurilor şi veselei de plastic cu paharele de sticlă sau din carton reciclabil, eliminarea paielor de plastic, selecţia elementelor de decor care se pot reutiliza.

    „Parteneriatul este un exemplu de bune practici la nivel internaţional care demonstrează că două companii din industrii total diferite pot obţine rezultate extraordinare împreună, prin punerea la comun a unor resurse care transformă în realitate idei şi iniţiative extrem de curajoase, menite să contribuie la protejarea noastră şi a mediului înconjurător pe termen mediu şi lung”, a declarat Bogdan Rădulescu, head of partnership al Neversea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gigantul bancar Goldman Sachs amână deschiderea unei bănci comerciale în Germania din cauza condiţiilor din piaţă

    Gigantul american din industria bancară Goldamn Sachs a decis să amâne lansarea băncii comerciale numită Marcus pentru anul viitor în contextul în care întârzierea Brexitului perturbă planurile de business, iar costurile au crescut pe fondul încetinirii globale, potrivit Bloomberg.

    Dacă Brexitul ar fi avut loc pe 29 martie aşa cum era plănuit iniţial, Goldman ar fi deschis deja noua bancă comercială în Germania, potrivit surselor Financial Times.

    Goldman Sachs a refuzat să comenteze dar şeful Marcus, Des McDaid, a declarat că lansarea băncii comerciale în Marea Britanie a fost un succes şi preferă să se extindă acolo înainte de a intra în alte ţări.

    Richard Gnodde, CEO-ul Goldman Sachs International, a spus anul trecut că lansarea platformei de împrumuturi şi economii în Germania va avea loc în 2019 încât după Brexit gigantul are nevoie de o bază a operaţiunilor în UE.

     

     

     

  • Statul promite 600 de puncte de încărcare pentru maşini electrice până anul viitor, plus câte o staţie la fiecare 100 de kilometri pe drumurile naţionale

    „Anul acesta vrem să finalizăm insfrastructura de staţii de încărcare. Programul este împărţit în două, iar una dintre părţi este pentru autorităţi locale, ca în municipiile de judeţ să instalăm undeva la 600 de puncte de încărcare. Sunt 22 de municipii care au depus proiecte, iar până la sfârşitul anului o parte vor fi deja finalizate. Vor fi staţii de încărcare în parcări publice. Până anul următor toate muncipiile vor avea aceste puncte de încărcare”, explică Cornel Brezuică, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, în cadrul ZF Power Summit 2019.
     
    Mai mult, Brezuică promite că se înceacă şi finalizarea infrastructurii la nivel naţional.
     
  • Câţi bani au cheltuit românii pe vacanţe anul acesta

    „După mulţi ani de stagnare, turismul a fost puternic impulsionat anul acesta cu ajutorul voucherelor de vacanţă. Fără echivoc, 2018 va înregistra cel mai bun rezultat financiar din ultimii zece ani, iar trendul crescător va fi susţinut şi în anul 2019”, spune Lucian Boronea, preşedintele Comisiei de Turism Intern a ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) şi proprietar al agenţiei de turism Accent Travel & Events. Potrivit datelor furnizate de ANAT, suma estimată să intre anual în piaţă datorită voucherelor de vacanţă este de 400 de milioane de euro, calculată în funcţie de numărul de bugetari (1,2 milioane), la care a fost adăugată şi valoarea voucherelor care se dau, încă din 2009, în sistemul privat. Traian Bădulescu, consultant de turism, susţine la rândul său că „voucherele de vacanţă au avut un impact foarte mare asupra turismului intern. Un exemplu este capătul de sezon 2018 – luna septembrie, care poate fi considerată cel mai bun capăt de sezon din ultimii 15-20 de ani”; la fel, Alin Burcea, CEO al agenţiei de turism Paralela 45, estimează o creştere „de cel puţin 40-50% pe industrie, la nivel de agenţii”.
    Potrivit reprezentantului ANAT, valoarea voucherelor de vacanţă emise anul acesta în perioada ianuarie-septembrie a ajuns la 223 milioane euro, de 7,7 ori mai mare faţă de 2017. Anul trecut, valoarea totală a vânzărilor înregistrate de cele mai mari zece agenţii de turism s-a ridicat la 2,2 miliarde de lei, potrivit ZF.


    Care a fost însă aportul adus de programul voucherelor de vacanţă în dezvoltarea turismului local? Avantajele programului sunt, în opinia reprezenţilor industriei, dintre cele mai diverse: „Hotelierii au avut creşteri de peste 50% ale gradului de ocupare mai ales în perioadele de low season sau middle season, agenţiile de turism şi-au crescut vânzările pe turismul intern. De asemenea, sunt familii care în urma voucherelor au mers pentru prima dată în vacanţă”, spune Amalia Ştefan, specialist în Travel/Turism, managing partner la Juvo Hospitality. Burcea susţine la rândul său ideea că mulţi români, „cel puţin 40-50% dintre clienţii noştri, şi-au luat vacanţe numai de vouchere, de unde rezultă că atât şi-au permis”. El crede că în cazul în care voucherele se vor scoate, aceştia, probabil, nu vor mai veni, deoarece „nu au alocat în buget banii lor, ci doar vouchere”. Pe de altă parte, Traian Bădulescu crede că implementării acestui program i se datorează şi faptul că „mai multe vile şi pensiuni s-au autorizat, pentru a putea primi turişti cu vouchere de vacanţă. Acestea au o contribuţie foarte mare la îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor turistice ale României. Atunci când serviciile sunt bune, la nivel internaţional, le poţi promova şi vinde cu succes şi peste hotare”.


    În opinia lui Boronea, pe lista cu beneficii ale acestui program se află „faptul că banii proveniţi din voucherele de vacanţă au rămas în economia românească şi au fost folosiţi exclusiv pentru serviciile turistice pe teritoriul ţării, creşterea pieţei de turism intern care a stimulat investiţiile locale prin creşterea numărului unităţilor de cazare, construirea de noi unităţi hoteliere şi pensiuni şi investirea unor sume considerabile în renovarea şi modernizarea unităţilor deja existente, dar şi generarea unei creşteri pentru sectoare conexe: transporturi, construcţii, generarea de noi locuri de muncă şi stimularea consumului”. El susţine că acestea au contribuit şi „la creşterea calităţii vieţii salariaţilor din România, pentru că fiecare dintre noi avem dreptul la vacanţă, măcar o dată pe an. Acordarea voucherelor de vacanţă reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de stimulare economică lansate pe piaţă în ultima perioadă”. Reprezentantul ANAT adaugă că singurul inconvenient pe care îl vede ar fi „anularea programului sau menţinerea lui un număr redus de ani. Succesul acestui program ar permite lansarea altor programe similare, şi aici am în vedere în special programul voucherelor de sănătate sau al voucherelor pentru activităţi sportive”, spune Boronea. La rândul său, Bădulescu susţine că „tichetele de vacanţă, introduse acum zeci de ani în Elveţia şi Franţa, urmând cu succes şi ţări din Europa Centrală şi de Est, impulsionează turismul intern şi pot contribui şi la creşterea calităţii serviciilor – ceea ce ne va face o ţară competitivă pe plan international. Nu văd decât avantaje prin introducerea voucherelor de vacanţă. Totul e ca acestea să fie menţinute în actuala formă şi să permită turistului român să efectueze sejururi doar în propria ţară”.


    În topul destinaţiilor din sezonul de vară, care au înregistrat, potrivit ANAT, creşteri de 25% faţă de anul 2017, s-au numărat „litoralul românesc, unde în lunile iulie şi august unităţile de cazare au avut şi 100% grad de ocupare, cele mai căutate staţiuni fiind Eforie Nord, Saturn şi Venus, staţiunile balneare, zona de agroturism şi Delta Dunării, care au avut un grad de ocupare fără precedent în ultimii zece ani, datorat desigur voucherelor de vacanţă”, spune Boronea. „Noi am crescut cu 60% pe litoral, iar 40% din creştere este datorată voucherelor. Pe balneo, am dublat vînzarea, la peste 100%”, întăreşte ideea şi Burcea. O mare „explozie” a cererilor a fost înregistrată pentru programele tip ”Litoralul pentru toţi”, în special pentru capătul de sezon din septembrie, completează Bădulescu.
    Pe plan extern, principala destinaţie ca număr de turişti este Grecia, iar pe segmentul de curse charter Turcia (în special cu Antalya) are cei mai mulţi vizitatori. Foarte solicitate, potrivit lui Bădulescu, sunt şi Bulgaria, Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Malta, Cipru, Croaţia şi Dubai, iar pe partea de city breakuri, în topul solicitărilor se află capitale europene precum Viena, Paris, Roma, Milano, Amsterdam, Barcelona, Londra, Praga, Budapesta sau Berlin. Croazierele şi circuitele europene sau exotice sunt şi ele pe lista turiştilor români, dar şi „vacanţele la schi pentru sezonul de iarnă, cu destinaţiile Bulgaria, Austria, Franţa”, adaugă Boronea. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, „Laponia este vedeta destinaţiilor. Peste 300 de români vor ajunge iarna aceasta în Ţara lui Moş Crăciun”, potrivit reprezentanţilor Paralela 45.

    Bugete în creştere


    Anul acesta, „bugetul românilor a crescut pe plan intern datorită acordării voucherelor de vacanţă. Preţul cazării şi al micului dejun sau chiar şi al altor servicii de masă a fost acoperit, pentru 1,2 milioane de turişti români, de aceste vouchere, clienţii structurilor de cazare având la dispoziţie, astfel, un buget semnificativ mai mare pentru alte cheltuieli (cumpărături, restaurante, excursii)”, explică Bădulescu. Bugetul mediu al unei familii cu doi adulţi alocat anul acesta unei vacanţe în România a fost, potrivit lui Boronea, în creştere datorită voucherelor de vacanţă. Astfel, acestea au crescut de la 1.350 de lei la 1.650 de lei. În ceea ce priveşte vacanţele în afara graniţelor, reprezentantul Paralela 45 spune că anul acesta românii au avut în buget în jur de 600 de euro, în creştere uşoară faţă de anul trecut. Reprezentanţii industriei pun acest fapt mai ales pe seama creşterior salariale, în special din sectorul de stat.


    Potrivit datelor BNR, citate de ZF, o sumă record cheltuită de români în străinătate, cea mai mare din ultimii zece ani, s-a înregistrat anul trecut, respectiv 3,1 miliarde de euro, cu un miliard în plus faţă de anul anterior. Spre comparaţie, suma lăsată de vizitatorii străini s-a ridicat la doar 2,2 miliarde de euro anul trecut, faţă de 1,56 miliarde de euro în 2016.
    Comparativ cu alte state europene, Boronea spune că „din păcate, România se află sub nivelul tuturor celorlalte pieţe din Europa de Est din punctul de vedere al infrastructurii, dar şi al serviciilor turistice oferite”. La fel, reprezentantul Paralela 45 spune că „în România vin pe litoral maximum 50.000 de străini, în timp ce în Bulgaria vin peste 4 milioane. Nici măcar nu mai este o diferenţă, este o discrepanţă”, subliniază el. Bădulescu susţine că pe „partea de incoming, de turism receptor – export de servicii, deşi am înregistrat ani buni, începând cu 2012, mai avem mult de lucru. Ca o comparaţie, Bulgaria a primit, anul trecut, 8,88 de milioane de turişti străini”. El subliniază faptul că România nu are încă dezvoltat turismul de masă pe partea de turism receptor, făcând referire în special la litoralul românesc şi la staţiunile de schi, „unde majoritatea turiştilor sunt români”. Pe partea de turism intern însă, spune că România se poziţionează destul de bine raportat la vecinii săi.
    Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) citate de Traian Bădulescu, în timpul sezonului estival (iunie-august), România a primit 905.000 de străini care au înnoptat în structurile de cazare, faţă de 949.500 de străini înregistraţi în 2017, adică o scădere de 4,7% faţă de anul precedent. Explicaţia pe care el o găseşte este că în 2018 a scăzut numărul evenimentelor găzduite de ţara noastră; Alin Burcea, în schimb, spune că „motivul principal este că nu avem hoteluri. Nu există suficiente hoteluri de 3-4 stele pentru incoming, în care să aducem turişti. Un agent de turism simte că nu sunt investiţii când începe să facă rezervări. În Deltă sunt maximum zece hoteluri şi în jur de 50 de pensiuni. Dacă în Deltă mâine s-ar dubla numărul de pensiuni, tot ar fi insuficiente”.


    Alte probleme cu care se confruntă industria locală a turismului sunt, în opinia lui Bădulescu, lipsa unei promovări coerente şi puternice, o insuficienţă a personalului calificat, precum şi lipsa autostrăzilor. Şi Boronea spune că resursa umană reprezintă cea mai importantă problemă actuală a industriei, care se va acutiza şi va obliga agenţiile şi hotelurile să caute soluţii în zona tehnologiei: „În opinia mea, două sunt problemele majore ale industriei, la care autorităţile, pe lângă eforturile individuale ale antreprenorilor, trebuie să vină cu soluţii urgente: infrastructura şi resursele umane, în sensul deschiderii spre atragerea de resurse umane din străinătate şi specializării personalului care deja activează în industrie”. În opinia lui Alin Burcea, „lipsa de etică faţă de agenţiile de turism, care plătesc, cu excepţia biletelor de avion, un TVA de 19%, mult peste media maximală de 7% a altor pieţe europene”, precum şi lipsa de interes a statului sunt alte două probleme majore care împiedică evoluţia turismului local: „În România, înainte de alegeri se fac promisiuni de dezvoltare a turismului, dar după aceea nu se mai mişcă lucrurile. Doar 4-5% din agenţiile de turism din Romînia fac turism de incoming. Nu există o politică naţională. Nu există nimic care să ne stimuleze să facem incoming, să aducem străini”.

    Încă în urmă?


    La nivel de investiţii, un raport realizat de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC) arată că investiţiile locale în turism de anul trecut s-au ridicat la 15,3 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din investiţiile totale realizate la nivel naţional, ceea ce clasează România pe locul 38 în lume, în faţa Greciei, Ungariei, Cehiei, Bulgariei sau Slovaciei. În perioada 2018-2028, se preconizează că acestea vor creşte până la 20,4 mld. lei, adică 8,3% din totalul investiţiilor. Bădulescu spune că în turismul românesc majoritatea investiţiilor au fost făcute fie de către antreprenori români sau rezidenţi în România în construirea şi modernizarea structurilor de cazare, fie de către municipalităţi şi alte organizaţii sau instituţii prin fonduri europene, fiind direcţionate spre modernizarea urbană, domenii schiabile sau infrastructură. În industria hotelieră, potrivit Amaliei Ştefan, „una dintre cele mai importante investiţii de anul acesta este investiţia în valoare de peste 30 milioane de euro de renovare a hotelului Lido din Bucureşti şi a complexului Belvedere-Amfiteatru-Panoramic din Olimp. Urmează deschiderea primului hotel de 5 stele plus din România – Palatul Suter. Braşovul urmează să aibă un nou hotel de 4 stele, proiectul fiind parte a ansamblului multifuncţional Coresi, iar Timişoara va avea cinci hoteluri noi până în anul 2020”.
    În ciuda problemelor identificate la nivelul pieţei, aşteptările reprezentanţilor industriei pentru anul următor sunt optimiste, bazate în special pe faptul că România va prelua la începutul anului viitor preşedinţia Uniunii Europene. Astfel, în opinia lui Bădulescu, „dacă nu vor interveni situaţii neprevăzute, şi 2019 va fi un an bun, cu o creştere pozitivă. Pe partea de incoming, va contribui mult faptul că România deţine, primele şase luni ale anului viitor, preşedinţia Uniunii Europene. Fireşte, depinde de noi cum ne vom gestiona imaginea. Turismul intern va fi impulsionat, în continuare, de acordarea voucherelor de vacanţă. Pe partea de outgoing, apetitul românilor se va menţine ridicat atât pentru destinaţii estivale apropiate, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania, Cipru, Croaţia sau Portugalia, precum şi pentru circuite în Europa, Asia, dar şi pentru destinaţii exotice, în cazul celor cu venituri mai mari. Cred că în 2019 vom înregistra creşteri cel puţin similare celor din 2018”. Pe plan intern, „din ce în ce mai mulţi români preferă să îşi petreacă vacanţa în ţară, crescând astfel destinaţii ca Maramureş, Bucovina, nu numai litoralul. Cred într-o creştere a turismului intern cu cel puţin 35%”, concluzionează Amalia Ştefan.


    „Cred că turismul românesc are nevoie de coerenţă în promovare şi în colaborarea dintre instituţiile publice, precum cea între ministere, dar şi între public şi privat. De aici porneşte totul. De asemenea, avem nevoie de o strategie. Potenţial există. Trebuie să fim conştienţi că numai noi ne putem ajuta. Între destinaţii există concurenţă şi competiţie. Contează impulsionarea turismului intern – unde au avut o contribuţie mare voucherele de vacanţă. Dacă românii au încredere în propria destinaţie şi impulsionează turismul intern, se vor ridica şi calitatea serviciilor şi imaginea de ţară. Orice corporaţie sau firmă, înainte de a se promova în extern, trebuie să se asigure că propria echipă crede în produs”, încheie Traian Bădulescu.

  • 5 obiceiuri proaste la care să renunţaţi anul următor pentru a avea succes

    Iată câteva dintre acestea:

    1. Procrastinarea – amânarea realizării obiectivelor nu face decât să genereze stres şi anxietate.
    2.  Prea mult timp petrecut în faţa ecranelor – fie acestea laptopuri sau telefoane, este ideal să interacţionaţi cu oamenii faţă în faţă şi mai puţin prin intermediul tehnologiei.
    3. Lipsa de punctualitate – să întârzii înseamnă să fii leneş şi dezorganizat; totodată, denotă o lipsă de respect faţă de persoana cu care vă întâlnitiţi.
    4. Lipsa de somn – nu primiţi niciun premiu dacă dormiţi mai puţin decât colegii sau prietenii voştri, tot ce faceţi este să vă epuizaţi organismul.
    5. Lipsa de asumare a responsabilităţii – este uşor să inventaţi scuze pentru lipsa de disciplină şi pentru faptul că nu munciţi în direcţia îndeplinirii obiectivelor fixate; este timpul să vă asumaţi responsabilitatea asupra acestor obiceiuri proaste şi să lucraţi pentru a scăpa de ele.

     

  • „Taxa pe paragină”, aprobată de un oraş din România: Impozit majorat cu 500% pentru 200 de clădiri degradate, de anul viitor

    Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Arad, joi, în timpul şedinţei Consiliului Local, toate proiectele de hotărâre care vizau aplicarea “taxei pe paragină” în cazul imobilelor degradate din zona protejată a oraşului au fost aprobate. Astfel, impozitul la peste 200 de clădiri din Arad va creşte cu până la 500%, de la 1 ianuarie 2019.
     
    „Noi urmărim ceea ce ne dorim de mult: să avem o pârghie prin care să-i determinăm pe cei care nu doresc să-şi refacă faţadele să facă acest lucru pentru că sunt proprietăţile lor. Constatăm că sunt unii care refuză să-şi reabiliteze proprietăţile şi trebuie să-i mobilizezi puţin.
     
    Legea ne permite ca înainte cu un an să-i verificăm şi în funcţie de gradul de degradare să propunem o majorare a impozitului care poate merge până la 500%. Din momentul în care Comisia de inventariere special constituită a început să trimită somaţii, am simţit o schimbare: numărul de solicitări de autorizaţii de construire a crescut, oamenii au început să se mobilizeze şi sunt convins că peste 90% dintre proprietari vor demara lucrări de reabilitare a faţadelor”, a declarat viceprimarul oraşului Arad, Călin Bibarţ.
     
  • Vine recesiunea: Cei mai mari economişti se aşteaptă la o încetinire dramatică a economiei în 2019 şi la o recesiune pentru 2020

    Alimentată de reformele fiscale de anul acesta, economia lui Donald Trump şi-a atins maximul în al doilea trimestru din acest an şi este de aşteptat ca aceasta să încetinească în 2019, apropiindu-se de o recesiune, cred economiştii citaţi de CNBC.

    Acesta ar fi unul dintre principalele motive pentru pierderile din pieţele de capital, în contextul în care investitorii îşi mută banii înspre obligaţiuni şi cumpără datorii.

    Marile companii şi-au anunţat zilele acestea predicţiile pentru anul viitor, potrivit cărora atât Goldman Sachs cât şi JP Morgan văd creşterea economică încetinind sub 2% în prima jumătate a anului viitor.

    Însă în acelaşi timp cele două firme se aşteaptă ca FED-ul să majoreze dobânda de referinţă de patru ori în 2019, în timp ce alţi economişti cred că FED-ul nu va face mutări atât de îndrăzneţe.

    Economiştii aratîă spre o serie de factori cheie pentru a-şi motiva predicţiile de încetinire a creşterii economice, însă în fruntea listei stau potenţialele majorări de dobândă de bază, precum şi impactul pe care îl va avea războiul comercial demarat de Donald Trump şi care dă semne că s-ar putea continua şi în timpul anului viitor.

    Mai mult, economiştii nu prevăd o recesiune pentru anul viitor, însă sunt siguri de una pentru 2019.

    „Depinde foarte mult de Fed. Dacă vor continua pe această traiectorie de majorare…cred că vom ajunge la o recesiune în prima jumătate din 2020”, spune Joseph LaVorgna, economist şef în cadrul Natixis. La Vorgna se aşteaptă la o creştere de 2,5% pentru prima jumătate a anului viitor, dar care va încetini în a doua jumătate a anului.

     

  • Românul care a inceput o afacere în Cluj şi a dus-o pe trei continente

    Carte de vizită

    Dan Isai împreună cu Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş au înce­put în 2012 cu circa 20.000 de euro afacerea Salad Box şi au dus-o anul trecut la afaceri de  circa 25 de milioane de euro

    În strategia de anul viitor a Salad Box intră  concentrarea pe plan internaţional: după Europa şi Statele Unite, vor extinde reţeaua de restaurante şi în Asia

    Este de părere că transparenţa şi corectitudinea te vor ajuta chiar şi într-un eşec şi orice om de afaceri trebuie să ştie să depăşească un moment dificil cu reputaţia nepătată, chiar dacă financiar este afectat

    Pe lista lui de pasiuni intră tot ce ţine de outdoor şi care îi oferă doza necesară de adrenalină: de la snowboard la mountain biking etc.; este pasionat şi de călătorii, pe care le consideră atât o investiţie în el, cât şi în business


    Salad Box, brand românesc ajuns pe trei continente. „Înainte de a ieşi la export trebuie să ai activitatea consolidată pe plan intern“

     

     

  • DECIZIE şoc de la Ikea! Ce se întâmplă cu magazinele din Bcuureşti. Anunţul FULGER făcut în această dimineaţă

    „Deschiderea magazinului IKEA Pallady şi aducerea gamei noastre de produse de mobilier şi decoraţiuni (…) mai aproape de cei mai mulţi români se află în topul priorităţilor noastre. Al doilea magazin din România şi cel mai mare magazin IKEA din Sud Estul Europei este un proiect complex şi, din cauza unor factori interni şi externi neprevăzuţi, data deschiderii sale se va muta în 2019 (…)”, au spus pentru ZF reprezentanţii companiei. 
     
    Ikea mai deţine un magazin în zona Băneasa din Capitală. Cu un singur magazin, Ikea România a vândut în anul financiar 2018 (1 septembrie 2017 – 31 august 2018) produse în valoare de peste 609 milioane de lei (fără TVA), o creştere de 10,6% faţă de anul de catalog anterior.