Media industriala Dow Jones a urcat in tranzactiile de luni cu
0,1%, inchizand sedinta la 11.005,97 puncte, cel mai inalt nivel
din septembrie 2008 incoace, cand a inchis la 11,143,13,
scrie CNN. Cresterea intervine la capatul a sase saptamani bune
consecutiv – justificate de un relativ optimism in privinta
redresarii economiei SUA – cu o singura coborare sub pragul de
10.000 de puncte, la 8 februarie. Vinerea trecuta, indicele
depasise 11.000 de puncte, insa doar pentru scurt timp, nereusind
sa reziste la acest nivel. Performantele de acum raman totusi
foarte departe de recordul din octombrie 2007, de 14.164,53 puncte,
adauga AP.
Moneda europeana a castigat, la randul sau, fata de dolar si
lira sterlina. Luni, euro a castigat 1,5% fata de dolar, ajungand
la 1,3672 dolari, respectiv 0,75% fata de lira, la 88,45 pence,
conform BBC.
Randamentele obligatiunilor grecesti pe doi ani au scazut de la
peste 7% vinerea trecuta la 6,1%, reflectand perceptia pozitiva a
investitorilor fata de gura de oxigen primita de Grecia de la
Bruxelles. Pentru comparatie, obligatiunile grecesti aveau anul
trecut un randament de 3%.
Liderii zonei euro au anuntat, duminica, termenii in care sunt
dispusi sa contribuie la programul de sprijin pentru Grecia,
conceput ca un pachet de asistenta financiara pe trei ani, in care
statele eurozonei vor contribui cu pana la 30 de miliarde de euro
in primul an, iar FMI ar urma sa asigure pana la 10-15 miliarde.
Finantarea ar urma sa fie acordata la o dobanda de circa 5% pe an
pentru un credit pe trei ani cu dobanda fixa – peste dobanda
perceputa de FMI, dar sub nivelul de 7,5% cerut saptamana trecuta
pe piata pentru obligatiunile grecesti. Contributia statelor la
pachetul de finantare va fi proportionala cu cota lor de capital la
Banca Centrala Europeana, ceea ce inseamna ca partea ce revine
Germaniei va fi cea mai mare.
Grecia nu va face uz insa de mecanismul de creditare decat daca
nu va putea obtine finantare de pe pietele de capital si daca va
cere oficial activarea mecanismului. Un prim test in acest sens va
avea loc astazi, cand Atena va vinde obligatiuni pe 6 si 12 luni in
valoare de 1,2 miliarde de euro. Pana la sfarsitul lunii aprilie,
guvernul elen trebuie sa faca rost de circa 11,5 miliarde de euro,
ca sa-si poata plati datoriile ajunse la scadenta.
Necunoscuta, pentru piete, ramane insa felul cum se va implica
FMI, dincolo de declaratia directorului executiv al FMI, Dominique
Strauss-Kahn, ca “e gata sa se alature eforturilor” de sustinere a
Greciei, printr-un acord stand-by “in suma ceruta de autoritatile
elene”. Morris Goldstein, fost oficial al departamentului de
cercetare al FMI a declarat
pentru Financial Times ca i se pare nefiresc ca Fondul sa nu
aiba initiativa, adica sa intre intr-un aranjament ai carui termen
au fost fixati de statele eurozonei. “Pare o incurcatura ciudata –
daca un grup de state vor fixa conditiile pentru FMI, atunci ce
sens mai are implicarea Fondului? Ar putea crea un precedent
periculos”, crede Goldstein. Aceeasi problema a precedentului se
pune si pentru alte state din zona euro care s-ar putea confrunta
cu dificultatea de a-si plati datoriile si ar apela la un gen
similar de asistenta financiara.
De partea cealalta, din Grecia, lucrurile se vad cu un optimism
moderat, iar dincolo de discursul oficial, chiar cu un oarecare
resentiment. “Pe termen scurt, e o marja de respiro, dar pe termen
mediu problema va reaparea”, declara Yanis Varoufakis, profesor de
economie la Universitatea din Atena, citat de BBC. “In cele din
urma, in loc sa reprezinte o salvare, va fi un transfer net de
avutie de la Atena catre Berlin”, adauga Varoufakis, sugerand ca
Germania, tara care va oferi cea mai mare parte din bani, ar putea
sa se imprumute de pe piata, la dobanzi de 3%, cat se cere acum
pentru obligatiunile germane, si apoi sa ofere sumele respective
Greciei cu dobanzi de 5%.