BusinessMagazin

Tag: politica

  • Viaţa politică la români: El spune, ea spune, ei spun

    De data aceasta, cearta în PDL a pornit de la un năduf al deputatului Cezar Preda, supărat că Monica Macovei, vicepreşedinte al partidului, îşi continuă campania de critici “pe blog” la adresa corupţiei din PDL, în loc să ridice problema în conducerea partidului sau să plece şi să-şi facă un partid propriu alături de Noua Republică a lui Mihail Neamţu şi de alţi cârtitori contra “gărzii vechi” din PDL – Sever Voinescu, Cristian Preda, Teodor Baconschi, Valeriu Stoica şi Sebastian Lăzăroiu.

    Monica Macovei a trezit iniţial speranţele adepţilor Noii Republici că va veni în sfârşit alături de ei, după ce Evenimentul Zilei i-a publicat un interviu mai vechi în care ea spunea că i-ar plăcea să-şi facă un partid nou, însă ulterior a lămurit că nu pleacă din partid la indicaţiile lui Preda şi că preferă să ia parte la reformarea PDL din interior.

    Cât despre USL, micul foc al săptămânii s-a aprins de la spusele ex-preşedintelui Ion Iliescu, care îl trăgea din nou de urechi cu delicateţe pe Victor Ponta pentru “anumite goluri” specifice tinereţii (goluri de care a trecut Adrian Năstase, preferat de Iliescu pentru funcţia de premier) şi dezavua individualismul lui Mircea Geoană, dând a înţelege că acesta şi-ar pregăti o revenire în fruntea PSD.

    În replică, Geoană l-a acuzat pe Iliescu de “răutate adunată în timp”, spunând că fostul şef al partidului are o problemă în a accepta orice alt lider al PSD în afară de el însuşi.

  • Adrian Năstase: Ideile stângii sunt cele care vor scoate lumea din criză

    “Faptul că Germania şi Franţa se gândesc la ideea de a introduce impozite speciale pentru speculaţiile bancare, faptul că dreapta britanică lansează planuri pentru crearea de locuri de muncă legitimează mesajul stângii europene, care susţine un stat mai activ, mai implicat, mai responsabil”, argumentează Năstase, în discursul pregătit pentru Consiliul Naţional al PSD.

    Europenii “au început să sesizeze inconsistenţa politicilor neoconservatoare”, precum şi ineficienţa măsurilor de austeritate, iar reacţia lor a început să se vadă, continuă Năstase, exemplificând cu rezultatul alegerilor dintr-o serie de state: “Stânga a obţinut, pentru prima dată în istorie, majoritatea absolută în Senatul francez, după ce s-au câştigat alegerile locale, social-democraţii danezi au câştigat alegerile şi au dat premierul, în Germania social-democraţii câştigă land după land, iar în alegerile locale din Italia, stânga a spulberat dreapta lui Berlusconi”.

    În acest context, el a criticat faptul că “Guvernul condus de la Cotroceni” continuă “politica falimentară a austerităţii, deşi chiar marile guverne din UE, conduse de neoconservatori, au început să accepte mesajul stângii”. În opinia lui Năstase, preşedintele Traian Băsescu “se găseşte acolo unde s-a aflat permanent de-a lungul carierei sale politice: împotriva curentului. A fost socialist când credea că poziţionarea la stânga va da bine, a trecut la dreapta când criza era pe punctul de a începe şi acum continuă să insiste pe aceleaşi idei demonstrate politic drept falimentare”.

  • Poate câştiga Noua Republică 15% din voturi la alegerile de la anul? (VIDEO)

    În speţă, purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, a estimat la TVR Info că Noua Republică, formaţiunea condusă de Mihail Neamţu, ar putea câştiga nu mai puţin de 15% din voturi la următoarele alegeri, apreciind că ea se adresează electoratului care “a plecat de lângă PDL şi Traian Băsescu”, dar care poate fi recâştigat cu ajutorul unor oameni “ireproşabili” (este vorba de alegătorii dezamăgiţi de faptul că PDL nu se curăţă suficient de rapid de corupţie şi nu promovează suficient de rapid agenda unor reforme de dreapta).

    Mihail Neamţu este de formaţie teolog şi filozof, fost membru în conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, iar articolele sale publicate online în ultimele luni pledează pentru promovarea în societate a principiilor unei drepte conservatoare, creştin-democrate.

    Într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, fostul ministru şi consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, unul dintre suporterii Noii Republici şi promotor al Mişcării Populare/Albă ca Zăpada ca platformă civică de promovare a reformării României, a reluat, de altfel, câteva dintre tezele susţinute de preşedintele Traian Băsescu şi de PDL, considerându-le priorităţi pentru România următorilor ani.

    Lăzăroiu consideră că trebuie promovate regionalizarea, votul uninominal aşa cum a fost votat la referendum, introducerea votului prin corespondenţă pentru diaspora şi pentru cetăţenii din ţară şi adoptarea unei noi constituţii care să prevadă obligatoriu păstrarea unui deficit bugetar de 0% din PIB.

  • Are justiţia nevoie de “o ureche de ajutor” de la SRI?

    Explicaţia lui Preda a fost că noţiunea de ofiţer de cercetare penală specială este conţinută încă din 1968 în Codul de procedură penală şi a fost preluată în Codul din 2010, iar implicarea SRI în actul de justiţie este compatibilă cu cerinţele CEDO şi ale Consiliului Europei în materie de protecţie a datelor personale şi de restrângere a libertăţilor cetăţeneşti în anumite condiţii.

    Opoziţia, prin deputatul PNL George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de apărare, a respins proiectul de lege, însă nici puterea nu l-a primit prea bine, dacă ne uităm la reacţia lui Mircea Toader, şeful grupului parlamentar PDL, care a spus că Preda nu s-a consultat cu colegii când a redactat propunerea şi că el personal nu e de acord cu ea.

    SRI, în schimb, apreciază proiectul de lege, considerând că în lipsa lui ar întâmpina “dificultăţi majore” în aplicarea noului Cod de procedură penală.

  • Este vorba deci despre politica sănătoasă a Guvernului

    PSD a anunţat imediat că va ataca ordonanţa la Curtea Constituţională, pe motiv că încalcă şi Constituţia, şi Codul muncii, iar Dan Voiculescu (PC) s-a declarat gata să asigure consultanţă juridică bugetarilor, spre a reclama statul la CEDO.

    Dincolo de conflictul politic iscat, aprobarea ordonanţei ilustrează starea finanţelor publice: motivaţia puterii, expusă în Comisia de buget-finanţe, a fost că statul nu are bani şi că dacă s-ar plăti toate sumele respective (circa 9 miliarde de lei), s-ar depăşi plafonul de deficit bugetar convenit cu FMI.

    La 25 octombrie revine la Bucureşti delegaţia FMI pentru o nouă analiză, iar până atunci trebuie trimisă la Parlament legea bugetului, care va exclude măriri de salarii pentru bugetari sau reduceri de CAS, toate resursele fiind îndreptate spre investiţii: în cuvintele ministrului finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, “dacă nu vom reuşi să revenim cu sa¬la¬riile în 2012, va fi datorită politicii sănătoase a guvernului Boc de a da bani pentru investiţii”.

  • UDMR: Ţinem mai bine harta în cui

    El susţine că luarea unei decizii pe această temă ar trebui să aibă loc abia la începutul următorului ciclu electoral, după 2012, şi că dacă s-ar face mai devreme, atunci “se va face fără UDMR”. După Kelemen, motivul atragerii fondurilor UE nu justifică reorganizarea teritoriului, întrucât grăbirea procesului de doar ca să prindă alegerile ar aduce “haos administrativ” .

    Preşedintele Traian Băsescu declarase, la emisiunea “După 20 de ani” de la ProTV, că amânarea alegerilor locale spre a coincide cu cele generale ar fi justificată doar de reorganizarea administrativă, menţionând că în lipsa acestei justificări el tratatează subiectul ca pe o problemă a coaliţiei, pe care nu şi-o asumă.

  • Teodor Baconschi, de la jacuzzi la “J’accuse”

    Dacă iniţial a spus că nu era cazul să reacţioneze la o emisiune tv de satiră din Franţa care îi prezenta pe români drept păduchioşi şi cerşetori, acum a protestat oficial faţă de o emisiune radiofonică de la Europe 1 care îi descrie pe români drept nişte bestii inculte, ce învaţă în şcoală limba franceză numai ca să poată apoi să plece să cerşească în Franţa. Ministrul i-a acuzat de xenofobie pe realizatori şi a intervenit prin ambasada de la Paris ca să condamne “discriminarea” în mass-media din Franţa.

    În acelaşi timp, într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, ministrul a apreciat că doar schimbarea regulilor în timpul jocului a împiedicat România să adere la spaţiul Schengen şi că statul român “nu va lăsa lucrurile aşa cum sunt”, ci va ridica din nou problema aderării la reuniunea la vârf a UE din această toamnă.

    La adunarea parlamentară a NATO, desfăşurată sâmbătă la Bucureşti, Baconschi a vorbit despre despre “importanţa dezvoltării capacităţilor Alianţei pentru îndeplinirea misiunilor sale din Afganistan, Libia şi Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva participării României în aceste misiuni”. Ministrul consideră că, “în contextul actualei crize economice, este important ca statele să fie mai receptive în vederea identificării noilor modalităţi de colaborare, astfel încât să contribuie la întărirea securităţii cu resurse mai puţine. În acest sens, România sprijină conceptul de ‘smart defense’, lansat de Secretarul General al NATO”.

    Şeful diplomaţiei române s-a referit la implicarea Alianţei în stabilizarea Balcanilor de Vest, în cooperarea pentru securitate în zona Mării Negre, regiune care este parte a Europei şi punte de legătură către Asia Centrală şi Afganistan, precum şi la consolidarea parteneriatului cu ţările din Caucaz şi Asia Centrală. De asemenea, a evocat importanţa pentru România a menţinerii politicii “uşilor deschise” în vederea primirii de noi membri. “România sprijină relaţiile de parteneriat în regiunea Mării Negre şi reafirmă importanţa menţinerii politicii “uşilor deschise””, a arătat ministrul.

  • Remanierea care nu vrea să moară

    Mai exact, dacă e să dăm crezare relatărilor presei, remanierea ar fi fost într-adevăr în cărţi, ar fi urmat să se bazeze pe aducerea unor nemembri de partid, spre a evita conflictele interne şi s-ar fi făcut cu motivaţia expusă de Raluca Turcan la RFI (trecerea spre creştere economică şi pregătirea pentru alegerile locale). Planul s-a împiedicat însă de pretenţiile micului partener UNPR, care ar fi cerut mai mult decât era dispus PDL să cedeze (portofoliul Internelor şi al Externelor, cu justificarea că racolările de oameni de la USL din ultima vreme ar fi făcut ca parlamentarii uneperişti să-i depăşească numeric pe cei ai UDMR).

    În acelaşi timp, UDMR a dezavuat ideea de remaniere, declarând prin Marko Bela că nu e necesară nicio schimbare şi că, oricum, o remaniere n-ar trebui să vizeze niciun ministru al Uniunii. UDMR a anunţat că se opune ferm şi celuilalt proiect promovat de PDL, respectiv legea votului prin corespondenţă, apreciind că proiectul oricum nu va trece în Parlament, pentru că nu există majoritatea necesară.

    Până la votul prin corespondenţă, săptămâna trecută a fost oricum marcată de absenteismul senatorilor puterii, care a dus la căderea sau amânarea mai multor legi importante, între care cea privind Codul de asistenţă socială.

  • Noi de-aicea nu plecăm

    Răbufnirea de orgoliu din partea partidului lui Dan Voiculescu (în virtutea faptului că acesta îşi revendică în mare parte paternitatea USL) a fost potolită de liderii PSD şi PNL cu argumentul, delicat exprimat de Crin Antonescu, că “un partid poate creşte cu adevărat nu cu prilejul unor negocieri, ci doar când reuşeşte să aibă acces la guvernare”.

    Aşadar, nu se mai pune problema plecării PC din alianţă, cum spunea la nervi liberalul Relu Fenechiu, ci doar a unor regulamente de sancţionare a atacurilor între partidele din USL. De partea lor, conservatorii au încheiat incidentul aruncând vina, previzibil, pe putere, care ar încerca să decredibilizeze opoziţia prin lansarea de zvonuri despre tensiuni inexistente în USL.

  • Vine sau nu vine remanierea de guvern?

    Conturat de o informaţie livrată la timp presei apropiată de Cotroceni, morbul remanierii a cuprins pe rând mai toate eşaloanele principalului partid de guvernământ. De departe cea mai tranşantă poziţie a avut-o preşedintele Traian Băsescu, care a dat asigurări că reşaparea formulei guvernamentale se va produce, deşi premierul Emil Boc a strălucit prin absenţă la această discuţie.

    După ce unele voci din PDL, între care a surprins cea a lui Theodor Stolojan, s-au pronunţat împotriva unui astfel de scenariu, miniştrii apropiaţi de efigia lui Traian Băsescu au reîncălzit subiectul, pregătind terenul pentru noi replici în următoarea săptămână. Vizaţi de înlocuirea din funcţie ar fi mai mulţi demnitari, dar misiunea mai grea nu este identificarea lor, ci a posibililor succesori, din cauza complicatelor reţele de interese şi aranjamente din care este formată susţinerea parlamentară a guvernului Boc.

    La rândul său, opoziţia şi-a pansat orgoliile rănite după ce conservatorii au pierdut prin neprezentare războiul pe care l-au declanşat pentru a-şi impune propriul candidat la primăria Iaşi, în contra deciziei conducerii USL. Cel vizat de conservatori a votat alături de PDL înfiinţarea Ministerului Fondurilor Europene, astfel că liderii PC l-au exclus cam fără drept de apel, clarificând ecuaţia în tabăra social-liberală.