BusinessMagazin

Blog

  • In tara fara autostrazi, Guvernul va obliga soferii sa plateasca si o taxa de mers pe autostrada

    Decizia de introducere a noii taxe, care a primit deja avizul
    Ministerului Transporturilor si Ministerului Finantelor Publice, ar
    apartine Comisiei Europene, care considera ca statul nu are
    suficienti bani pentru a intretine sistemul actual de autostrazi,
    dar nici pe cele care vor fi construite in cativa ani din fonduri
    europene.

    “Comisia Europeana a conditionat aprobarea proiectelor pentru
    constructia de autostrazi de luarea la nivel politic in Romania a
    unui angajament privind asigurarea sustenabilitatii constructiilor
    de autostrazi cofinantate de UE prin introducerea unui sistem de
    taxare a accesului la autostrazi, atunci cand acestea vor fi date
    in folosinta”, sustin sursele citate de Mediafax, care au precizat
    ca documentul a fost dezbatut si aprobat in sedinta de Guvern de
    miercurea trecuta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Silabisiti “yterbiu”

    Si nu, nu va obliga nimeni sa pierdeti timpul sau sa va lasati
    manipulati de tabloide, ziare mogulesti sau televiziuni. Personal
    cred ca idiotenii de genul celei petrecute saptamana trecuta in
    parlament, cu reducerea TVA la alimentele de baza (apropo, ce-i
    acela aliment de baza?) trebuie privite cu o cantitate maxima de
    detasare si trebuie rememorat abia la urmatorul vot din acela zis
    uninominal. O gafa de acest gen nu schimba fundamental starea
    natiei, este doar o noua confirmare ca nu stim sa alegem sau ca
    suntem dispusi la compromisuri tembele. La fel si stenogramele
    jurnalistilor, la fel orice alt subiect de pe asa-zisa agenda
    publica.

    Principala preocupare a poporului acesta, stabi sau poporeni
    deopotriva, ar trebui sa fie lupta cu saracia. Ar fi leacul tuturor
    crizelor sistemului public de pensii, solutia redresarii bugetare
    si calea spre un vot corect si decent. Un astfel de demers nu
    trebuie impus de FMI sau UE, este demersul capsunarilor sau al
    intreprinzatorilor adevarati, cu povesti reale de succes. As vrea
    sa pomenesc aici trei informatii care au aparut recent si care
    stabilesc o serie de repere, in bine sau in rau; oricum sunt mult
    mai bune si mai folositoare decat multe informatii care circula in
    Romania.

    Tineti minte, de exemplu, Obion County din Tennessee, un loc
    unde pompierii stau si privesc casele care ard, pe care romanii
    l-ar defini drept culmea taxelor si impozitelor locale? Gene
    Cranick si-a pierdut locuinta in flacari pentru ca nu a platit o
    taxa de 75 de dolari pentru serviciile pompierilor. Obion nu are un
    serviciu de pompieri, iar locuitorii platesc fiecare cate 75 de
    dolari pe an orasului South Fulton pentru eventualele necazuri pe
    care le-ar avea.

    Cranick spune ca a uitat sa plateasca taxa, dar probabil minte.
    Iar pompierii au venit la locul incendiului, dar pentru a
    supraveghea casa vecinului, care platise taxa. O tentativa a lui
    Cranick de a plati pe loc interventia a esuat, pentru ca ar fi
    creat un precedent periculos – platesti pompierii ca si cum ar fi
    un taxi. Legal, nimic de reprosat pompierilor, dar la nivel
    fundamental acestia ar trebui sa dovedeasca, poate, ceva mai multa
    empatie cu cetatenii, chiar daca nu jura ca doctorii. Finalul,
    despre care se poate discuta mult si felurit, este ca legea a fost
    respectata in totalitate si fara ezitare: casa omului a ars, iar
    unul dintre fiii omului a fost arestat pentru ca a sarit sa bata
    pompierii care nu interveneau. Dom’ne, asta nu-i dementa?

    De la foc la aur e un pas. Il fac pomenind numele lui Thomas
    Geissler, un om de afaceri german care a adus orasului München un
    cadou special de Oktoberfest. Este vorba de un automat de vanzare a
    aurului. Lingouri de aur de pana la 250 de grame, disponibile
    instant investitorilor – un vis atat pentru unii romani bogati sau
    indragostiti sau cantareti pe la nunti, cat si pentru romanii mai
    hoti. Hotii sa fie nefericiti, automatele cantaresc o jumatate de
    tona si sunt amplasate in zone unde camioanele nu pot intra. Si
    sunt un succes: Geissler a vandut kilograme bune de aur intai in
    Abu Dhabi si acum se extinde in Germania: Augsburg, Essen,
    Wiesbaden, Nurnberg si multe alte orase. Iar investitorul s-a
    preocupat de toate posibilele aspecte ale afacerii sale, spalarea
    de bani de exemplu sau depozitarea, pentru ca a conceput si un Fort
    Knox svabesc – o instalatie de depozitare supersecurizata in
    Metzingenul sau natal.

    Unii ar vedea in ideea lui Geissler o ilustrare buna a
    potentialei bule speculative de pe piata aurului, altii, printre
    care ma numar, ar spune ca este o idee cat se poate de buna de
    afaceri in vremuri nefericite din punctul de vedere economic: omul
    a speculat genial si castiga nu din pretul aurului, ci din tentatia
    pe care acesta o provoaca.Si o ultima sugestie autoritatilor din
    Romania: nu va mai razboiti cu romanii – pensionari, profesori,
    ziaristi sau patroni. Canalizati-va inteligenta spre alte zone,
    posibil generatoare de satisfactii si castiguri mai mari.

    Despre ce este vorba? Uite, despre China si metale rare. Marea
    tema in presa economica internationala a fost in ultima vreme ceea
    ce ministrul brazilian al finantelor Guido Mantega a numit
    “International currency war” – deprecierea voita a monedelor
    nationale pentru sustinerea exporturilor si spargerea cercului
    deflationist. Dar mult mai interesant mi se pare razboiul
    mineralelor rare, pentru ca este un model de strategie si va
    deveni, cred, un subiect din ce in ce mai prezent in presa. Pe
    scurt: metalele rare nu sunt chiar rare, dar greu de extras, iar
    procesul este poluant si costisitor. Sunt folosite in industria de
    aparare, in calculatoare, in industria auto, baterii, telefoane
    mobile, lasere sau turbine eoliene. China controleaza 97% din
    productia de metale rare a lumii si dispune de singurele fabrici in
    masura sa le extraga din minereuri. Mult timp in lumea occidentala
    s-a vorbit despre tehnologiile inalte cu care se ocupa ei si de
    chinezii care au luat munca de jos, prost platita si lipsita de
    ROI.

    Acum autoritatile chineze, coplesite de griji pentru protectia
    mediului si epuizarea rezervelor, decid sa limiteze exporturile de
    metale rare spre Japonia in septembrie, ca raspuns, crede New York
    Times, la o disputa politica pe teme de pescuit, si in urma cu
    cateva zile spre Statele Unite, din motive comerciale. E o disputa
    cu “va urma” si, repet, interesanta.
    Aur, spuneti? Silabisiti “yterbiu”.

  • Manageri romani de export. De ce isi lasa strainii afacerile pe mana lor?

    Peste doua milioane de romani lucreaza in strainatate. Cei mai
    multi culeg capsune, lucreaza in hoteluri si restaurante, fac
    menajul sau au grija de copiii strainilor, unii inca mai culeg
    firimiturile de pe piata de constructii, iar altii si-au incercat
    pur si simplu norocul cu propriile afaceri. O alta categorie, mai
    putin numeroasa, este cea a specialistilor, precum medicii si
    inginerii, care si-au gasit prin forte proprii locuri de munca in
    afara tarii.

    Sunt insa si romani care au plecat de aici ca sa conduca acolo;
    au fost alesi din zeci, sute sau chiar mii de omologi din alte
    tari, dupa ce in Romania au demonstrat ca pot face fata unor
    responsabilitati mai mari.

    Si-au gasit locul peste tot in lume – in Europa, America, Asia
    sau Africa -, castiga bine si, spre deosebire de ceilalti
    conationali care lucreaza in strainatate, pastreaza o relatie
    lipsita de revolta cu tara natala. Nu sunt resemnati, nu exclud
    gandul de a se intoarce sa lucreze aici si nici nu vad in Romania o
    tara cu lipsuri multe si oportunitati putine. Ei nu au plecat de la
    rau la bine, ci de la bine la mai bine, iar toata povestea
    relocarii nu poarta incarcatura unei tranzitii fundamentale, ci
    reprezinta mai degraba o experienta personala si profesionala noua
    si prin care trebuie sa treaca, la un moment dat, orice manager cu
    pretentii.

    Mariana Gheorghe, care conduce cea mai mare companie din Romania
    – OMV Petrom -, Liliana Solomon, CEO Vodafone, sau Calin Dragan de
    la Coca-Cola sunt doar cateva exemple de oameni care, pana sa
    ajunga sa conduca afaceri mari in Romania, au condus divizii sau
    departamente in strainatate. Se intampla in orice domeniu, iar
    importul si exportul de manageri a devenit un fenomen firesc. Multi
    vad in mandatele internationale pe care le primesc cel mai bun
    stagiu de pregatire pentru o pozitie mai importanta si, de multe
    ori, evolutiile ierarhice ulterioare le confirma supozitiile.

    Sa luam un exemplu concret: Cristian Negrescu lucreaza ca senior
    director de operatiuni pentru categoria de ciocolata la nivel
    global in cadrul Kraft Foods. Numirea in aceasta functie a avut loc
    in urma cu trei luni, insa cariera de expat si-a inceput-o in urma
    cu 12 ani, cand, din functia de director tehnic adjunct la fabrica
    din Brasov a Kraft Foods Romania, a fost trimis la Strasbourg, ca
    responsabil de servicii tehnice al Kraft Foods Franta. In 2000,
    primeste postul de director de productie la fabrica din Halle,
    langa Bruxelles, iar cinci ani mai tarziu este numit director de
    operatiuni al Kraft Foods Belgia. Ramane in continuare un roman
    expatriat, pentru ca in 2008 devine directorul de dezvoltare si
    inginerie al Kraft Foods America de Nord, in divizia de snacks.

    Acum locuieste la Zürich. Nu se gandeste la ce-ar fi fost daca
    ar fi ramas in Romania, daca o ascensiune ierarhica la nivel local
    i-ar fi asigurat o viata mai linistita, dar poate mai saraca in
    satisfactii profesionale. “Sunt convins ca deciziile pe care le-am
    luat in viata ar fi lasat loc de mai bine, mai pragmatic, mai
    eficient. Dar cu certitudine, o decizie buna a fost cand, impreuna
    cu familia, ne-am hotarat sa ducem o <viata migratoare>.

    Vom avea o groaza de amintiri spectaculoase pentru pensie”,
    spune Cristian Negrescu. Pentru traseul profesional in cadrul celui
    de-al doilea producator mondial din industria alimentara da “vina”
    si pe o combinatie reusita dintre “sprijinul si increderea unor
    lideri de valoare” si o anumita doza de noroc “in momentele de
    turnura ale carierei mele: m-am aflat la locul si la momentul
    potrivit”. Dincolo de asta, Kraft Foods este o companie care, in
    general, incurajeaza transferul de talente de pe o piata pe alta.
    Numai la nivel de management, filiala din Romania si-a trimis
    reprezentanti in Austria (unul), in Elvetia (trei), Serbia (unul)
    si Ungaria (doi).

    De altfel, industria bunurilor de larg consum s-a transformat,
    in ultimii ani, intr-unul dintre cei mai activi exportatori de
    manageri. Sigur, o ierarhizare a celor mai generoase companii din
    acest punct de vedere si, implicit, a industriilor de care apartin
    este limitata si dependenta de investitiile straine dintr-un anumit
    domeniu. Altfel spus, numarul managerilor romani relocati in
    strainatate din industria auto, spre exemplu, este foarte mic,
    tocmai pentru ca nu prea ar avea unde sa se relocheze, in timp ce
    in sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare sau
    al productiei farmaceutice, lucrurile stau mult mai bine datorita
    intrarii in piata a unui numar mare de jucatori internationali.
    Simona Popovici este cel mai recent exemplu de manager format in
    cadrul unei companii multinationale, din al carei plan de cariera
    face parte relocarea in strainatate.

  • De ce nu va intrebati de ce?

    Acum vreo doi-trei ani Romania era pe val. Crestere economica,
    salarii mari, credite pe toate drumurile, El Dorado imobiliar, chef
    de viata, vacante si in general consum. Mai ales pe datorie. Cum
    oare sa se intrebe cineva DE CE se faceau asa usor banii, atata
    vreme cat orice strategie aducea cresteri de “doua digituri”.
    Sigur, asta nu ar fi schimbat cu nimic cursul istoriei si venirea
    crizei, dar, macar, ne-ar fi permis sa ne cunoastem un pic mai bine
    in momentul in care ar fi venit tsunami-ul financiar, cum il alinta
    toata lumea.

    De vreo doi ani si ceva, in Romania a venit criza. Adusa de
    afara, ca o raceala puternica, care nu mai trecea cu niciun
    medicament, nici chiar cu panaceul universal al romanilor, celebrul
    placebo, folosit cu succes mai ales in ultimii 20 de ani, construit
    insa dupa aceeasi reteta valabila de 50 de ani. Din nou, nimeni nu
    se intreba DE CE ziaristii care prevesteau apocalipsa erau ignorati
    de atotstiutorii manageri sau (mai ales) guvernanti si DE CE s-a
    simtit atat de profund criza la noi (dincolo de niste explicatii
    banale si facile, precum “nici cei de afara nu au anticipat”, “a
    fost o surpriza”, “cea mai grea criza de dupa 1929”, “asa ceva nu
    ai cum sa prevezi, cu atat mai mult sa preintampini”). .

    Sigur, nici raspunsul la aceste intrebari nu ar fi schimbat,
    probabil, momentul cand Statele Unite, apoi Europa (si pe cale de
    consecinta si Romania, ca efect) si-ar fi revenit, dar, macar,
    ne-ar fi permis sa ne cunoastem un pic mai bine capacitatea de a
    administra banii – sau mai bine zis lipsa banilor – si nu ar fi
    trebuit sa platim dobanzile pe care le vom plati in anii ce vor
    veni. Pentru ca desi optimismul incepe usor-usor sa revina in lumea
    financiara – tot cu ajutorul presei
    mult-hulite-si-gasite-responsabile-pentru-dezastru – Romania se
    afunda pe zi ce trece in propria criza. De cate ori ati auzit in
    interpelarile parlamentare pusa intrebarea DE CE? De cate ori a
    justificat Guvernul DE CE a decis o masura sau alta, dincolo de
    cateva note de fundamentare, pentru care un middle manager dintr-o
    multinationala ar fi fost in cel mai bun caz penalizat cu 10% din
    salariu.

    Piata e libera, la fel si preturile. Declarativ, asta suna
    foarte bine si un astfel de argument nu poate fi combatut, mai ales
    pentru un popor pentru care visul libertatii american inseamna doar
    imbogatire, nu si falimente, doar lipsa constrangerilor
    (libertate), dar nu si respectarea normelor (disciplina).Stie
    vreunul dintre ministri – urmariti cu atentie declaratiile recente
    ale domnului Tabara – cum se formeaza in realitate preturile si DE
    CE sunt atat de mari/mici? Cu sau fara criza, lista DE CE-urilor
    creste pe zi ce trece si, in lipsa unor raspunsuri pertinente,
    risca sa creeze o nebuloasa pe care nici macar clarvazatoarea
    Carmen Hara sau caracatita Paul nu ar mai putea sa o desluseasca.
    DE CE nici macar primul-ministru nu a stiut de stimulente?

    DE CE nu stie nicio autoritate exact cati romani au doua sau mai
    multe case – daca tot se aproba si se respinge impozitul progresiv
    pe case -, desi cheltuielile publice pentru software si hardware
    sunt de zeci si sute de milioane de euro?

    DE CE nu stie nimeni cati angajati lucreaza in fiecare luna la
    stat si pe ce pozitii, pentru a nu mai arunca din burta procente de
    reducere a numarului de angajati sau a fondului de salarii
    alocate?
    DE CE trebuie acceptate conditiile FMI-ului pentru a primi un
    imprumut?
    DE CE nu e pedepsit niciun parlamentar care voteaza gresit (e
    adevarat ca o greseala recunoscuta e pe jumatate iertata, dar, pe
    cale de consecinta, ar trebui si pe jumatate pedepsita)?
    DE CE e un lucru bun/rau sa avem taxe mari? Sau DE CE e un lucru
    bun/rau sa avem taxe mici?
    DE CE e un lucru bun/rau sa avem deficit bugetar mare?
    Si, poate, mai important decat toate: DE CE atunci cand se intampla
    astfel de lucruri si nu exista raspunsuri la aceste intrebari,
    nimeni nu intreaba in continuare DE CE?

  • Un nou anotimp, un nou Cod Rutier: circulatia interzisa iarna, fara cauciucuri speciale si lanturi

    Comisarul sef Lucian Dinita, seful Directiei de Politie Rutiera
    din IGP, spune ca va fi interzisa circulatia pe drumurile publice
    cu masini neechipate corespunzator pentru sezonul rece. Sunt avute
    in vedere cauciucurile de iarna, dar si lanturile sau materialele
    antiderapante.

    Intr-o prima faza, proiectul se refera doar la transportatorii de
    marfa si de persoane, dar ar putea fi extins si la autoturismele
    personale. Echiparea completa a unui camion mare cu anvelope de
    iarna se apropie de 30.000 de lei.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Revista presei economice din Romania

    Fiecare dintre cei 15.000 de tineri care au venit la targul de joburi de la Sala Palatului din
    Bucuresti a lasat cel putin zece CV-uri la standurile companiilor
    participante, la o oferta de doar 1.650 de posturi, consemneaza
    Gandul; targul se desfasoara in continuare online, pe
    site-ul www.hipo.ro, pana la sfarsitul lunii noiembrie. O banca de
    celule stem s-a deschis de curand in Pipera; pastrarea probelor
    costa 3.590 de lei, plus 190 de lei anual.

    Negocierile dintre omul de afaceri Cristian Burci si Sorin Ovidiu
    Vintu privind tranzactia postului Realitatea TV au esuat astfel
    incat Sebastian Ghita, patronul grupului de firme
    Asesof    t, va prelua managementul televiziunii de stiri si va
    achita datoriile acesteia, urmand ca Vintu sa ramana doar actionar,
    anunta Evenimentul Zilei. Executivul a aprobat un memorandum
    care prevede instituirea, cel mai probabil de anul viitor, a taxei
    de acces pe autostrazi, in paralel cu sistemul rovinietei.

    Chinezii investesc la Dej 350 de milioane de euro: compania de stat Avic
    din China a semnat un acord prin care va dezvolta capacitatile de
    productie de la combinatul de celuloza si hartie Somesul Dej, scrie
    Adevarul. Valeriu Tabara are si el, ca si predecesorii sai
    la Ministerul Agriculturii, un plan propriu de refacere a
    sistemelor de irigatii: va propune Comisiei Europene includerea in
    platile de agro-mediu a unor masuri de combatere a
    desertificarii.

    Reprezentantii patronatelor propun delegatiei FMI reducerea cotei
    unice la 10%, a CAS la 41%, TVA la produsele agricole de 5% si o
    tinta de deficit bugetar pentru 2011 mai mare de 4,4%,
    care ar asigura sumele necesare pentru investitiii publice de trei
    miliarde de euro in 2011, informeaza Romania Libera. Tulcea
    va avea o Bursa a pestelui, cel mai probabil pana in primavara
    anului 2012, investitie pentru care fondurile necesare, de circa
    200.000 de euro, provin in majoritate de la UE.

    Ziarul Financiar scrie ca depozitele populatiei si ale firmelor mici la
    bancile comerciale vor fi garantate din 2011 pana la echivalentul a
    100.000 de euro, dublu fata de nivelul actual, Guvernul pregatind
    in prezent o ordonanta pentru instituirea noului plafon. “Am vazut
    aici masini pe care nu le-am vazut in Milano sau in Israel”,
    declara managerul unei companii israeliene producatoare de diamante
    si bijuterii, care justifica astfel de ce Romania este un loc ideal
    pentru afacerea lui.

  • Banii negri ai halatelor albe – cum au ajuns “atentiile” la opt zerouri

    “Nu stim daca cifra e reala sau nu, dar e evident pentru toata
    lumea ca circula bani nefiscalizati. Sunt de acord ca sunt multi
    bani.” Cristian Vladescu, presedintele Comisiei Prezidentiale
    pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din domeniul Sanatatii
    Publice, sustine ca banii circula pe trei paliere: dinspre pacient
    catre medic, dinspre companiile farmaceutice catre medici si
    dinspre companii catre personalul administrativ, iar “ordinea de
    marime e de fapt inversa”.

    Chiar raportul asumat de Ministerul Sanatatii constata ca
    platile informale limiteaza si ingreuneaza accesul la diferite
    servicii spitalicesti, aceasta practica actionand in multe cazuri
    ca o metoda de rationalizare de facto a serviciilor medicale
    oferite. George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a
    Medicilor de Familie, spune ca platile pacientilor catre medici nu
    sunt o problema cat timp vin din semn de recunostinta:
    “Conditionarea actului medical de cererea unor stimulente este
    inacceptabila, insa exista cazuri in care se intampla”.

    In viziunea medicului, noul sistem de coplata, prin care
    pacientii se vor vedea nevoiti sa plateasca pentru consultatiile
    oferite de medic, nu va reusi sa asigure reducerea platilor
    informale din spitale, ci eventual sa mai aduca fonduri
    suplimentare pentru unitatile de tratament. Practic, presiunea
    asupra pacientului va creste, iar in acest scenariu e greu de spus
    daca isi va mai putea permite sa plateasca. Desigur, asa cum arata
    studiul Bancii Mondiale, si traditia joaca un rol important in
    oferirea stimulentelor si, probabil, va fi greu sa se renunte la
    ea.


    Potrivit raportului Ministerului Sanatatii privind Strategia
    Nationala de Rationalizare a Spitalelor, opinia generala este ca
    majoritatea personalului sanitar da impresia, mai mult sau mai
    putin explicit, ca asteapta plata unei sume suplimentare pentru
    prestarea serviciilor medicale. In multe cazuri, aceasta
    “asteptare” este aratata treptat, incepand cu vaga sugestie si
    ajungand chiar la refuzul de a presta serviciul in cauza. Aceasta
    poate sa fie una dintre explicatiile pentru care unii pacienti din
    sectiile de chirurgie pot ramane in spital pentru un episod complet
    de internare, dar fara a fi operati. “Medicilor care nu practica
    asemenea metode nu le vine sa creada existenta acestui fenomen si
    neaga cu vehementa existenta lui”, se mai precizeaza in
    document.

    O alta latura a platilor informale vine din partea companiilor
    farmaceutice catre medici si are in vedere prescrierea anumitor
    produse farmaceutice in detrimentul altora. Si cata vreme in
    Romania un medicament din trei vandute anual este original (aflat
    sub protectia unui brevet), insa valoric, ponderea totala a acestui
    tip de medicamente este de aproape trei sferturi din piata, cu mult
    peste media din alte tari din Europa Centrala si de Est, batalia
    este tot mai mare.

    Dupa multi ani in care am devenit bolnavi de originalitate, noul
    sistem de compensare avantajeaza produsele generice, compensandu-se
    practic cel mai ieftin medicament din fiecare arie terapeutica.
    “Presiunea companiilor de medicamente originale asupra medicilor va
    creste in mod cert, iar marii jucatori au contraargumente
    suficiente pentru a putea anihila slabiciunile noilor grile”, spune
    George Haber. Medicul anticipeaza ca, cel mai probabil, vor creste
    donatiile catre spitale, ceea ce e de acceptat data fiind situatia
    dificila pe care o traverseaza, urmarindu-se ca medicii sa ramana
    in minte cu numele respectivelor produse si sa le prescrie mai
    departe.

  • Gitenstein: Romania trebuie sa fie un loc unde cetatenii vor sa stea, asa veti fi in Visa Waiver

    “Aspectul fundamental este acesta – daca economia dumneavoastra
    se va consolida, daca acesta devine locul unde tinerii vor sa stea,
    unde toti oamenii vor sa stea, atunci vor ramane aici, in Romania,
    pentru ca Romania este cel mai bun loc in care ei sa isi realizeze
    visele , in loc sa incerce sa se duca in SUA, sau Spania, sau
    Italia, sau Marea Britanie sau Franta sau Germania. Si de aceea,
    depinde in primul rand de Romania sa se reformeze, sa isi reformeze
    economia, astfel incat oamenii sa vrea sa stea aici in loc sa isi
    doreasca sa plece de aici. Strabunicii mei au emigrat de aici. Au
    emigrat pentru ca economia stagna si pentru ca libertatile lor
    civile erau amenintate. Acum, cu siguranta in ceea ce priveste
    libertatile civile, nu se mai pune problema. Odata ce va veti
    consolida economia, vor fi mai putini aplicanti aplicanti pentru
    viza, iar rata de refuz va scadea si veti intra in Visa Waiver”, a
    spus ambasadorul la emisiunea “Dupa 20 de ani”.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax,ro

  • Comenteaza cu Ana si Anca: Pro si contra unui sef strain la Microsoft Romania

    Schimbarea politicii initiate inca de pe vremea lui Silviu
    Hotaran, care a pus bazele biroului local al Microsoft si a condus
    compania vreme de 12 ani, de a avea un management format din romani
    a intervenit inca din prima parte a acestui an, pentru operatiunile
    de business si marketing a fost numit responsabil polonezul Michal
    Golebiewski. Este decizia numirii unui expat la conducere cea mai
    potrivita?

    Ana sustine decizia de a aduce un expat

    1 Numirea expatilor la conducerea companiilor multinationale
    reprezinta o practica frecventa in Romania. Cu toate acestea,
    domeniul IT a facut nota discordanta in ultimii ani, cele mai multe
    companii de profil fiind conduse de romani. Din acest punct de
    vedere, faptul ca in locul lui Calin Tatomir a fost numit un expat
    a starnit destule reactii imediate si multi oameni din piata s-au
    grabit sa interpreteze decizia actionariatului Microsoft. Este un
    semnal de alarma pentru cei care au ramas la Microsoft? Este o
    judecata de valoare fata de managementul romanesc? Sau o strategie
    de a subimna autonomia locala? Toate aceste supozitii pot fi
    adevarate, dar mai sunt si multe altele care raman la fel de
    valabile. In primul rand, aducerea unui expat poate fi rezultatul
    unei incercari esuate de a gasi un inlocuitor roman. Sefii marilor
    companii din IT au deja vechime in functiile pe care le ocupa,
    momentul nu este deloc prielnic pentru o schimbare de acest gen,
    astfel incat cei care au fost, poate ofertati, au refuzat,
    preferand stabilitatea pozitiei actuale. Nu este deloc improbabil
    ca actionariatul Microsoft sa fi apelat la aceasta solutie pentru
    ca toate alternativele locale picasera.

    2 Nu ar trebui sa ne ferim sa recunoastem ca o buna parte dintre
    managerii romani au dovedit, ba unii chiar au recunoscut, ca au
    primit o lovitura serioasa din partea crizei si ca stoparea
    declinului nu se umara printre competentele lor de baza. Au fost
    manageri de crestere, iar acum le este greu. Din acest punct de
    vedere, poate ca nu ar fi tocmai rau sa primim din nou expati care
    sa vina cu o perspectiva noua si know how international.

    3 Aducerea unui expat spune multe si despre Romania si despre
    compania care face relocarea. In primul rand, ca suntem in
    continuare atractivi pentru strainii care inca au curaj si isi
    doresc sa munceasca si sa traiasca in Romania si, in al doilea
    rand, ca aceste companii sunt suficient de solide incat sa-si
    permita sa ii plateasca.

    Anca sustine managerii romani

    1 Cu cateva mici exceptii, IT-ul romanesc este condus de romani
    care au ridicat practic de la zero aceasta industrie. Mai mult,
    Microsoft Romania a fost dintotdeauna condusa de romani. Fata de un
    expat, un manager roman are avantajul ca stie mai bine piata piata
    si specificul ei, putand creiona si adapta mai bine strategia
    companiei la industria locala.

    2 Au aparut speculatiile legate de inlocuirea lui Calin Tatomir
    de catre actionariat, pe fondul neindeplinirii unor obiective de
    business cu precadere legate de cota de piata, insa nu par sa fie
    justificate. Evolutia companiei din ultimii doi ani a fost buna,
    avand in vedere stagnarea afacerilor intr-un context economic
    dificil din care IT-ul a fost printre cele mai afectate domenii cu
    scaderi la jumatate. Astfel, argumentul rezultatelor mai bune pe
    care le-ar putea aduce un sef strain nu sta in picioare in acest
    exemplu, iar locul eliberat de Tatomir din motive personale putea
    fi la fel de bine ocupat de un roman.

    3 Se stie ca pachetele salariale ale expatilor sunt substantiale
    si le depasesc de foarte multe ori pe cele oferite unui roman
    pentru aceeasi pozitie, cu atat mai mult cu cat trebuie sa includa
    si diverse prime, cum ar fi spre exemplu cea pentru relocare.

    4 O schimbare radicala de management, in sensul aducerii unui
    strain la conducerea companiei, poate ridica diverse probleme in
    interiorul organizatiei, mai ales in vremurile actuale. In cazul
    particular al Microsoft, atat fostul, cat si actualul CEO au
    declarat ca nu vor fi schimbari majore in companie si ca directiile
    de management vor ramane aproximativ aceleasi.

  • Ce se va intampla cu Legea educatiei?

    Conform Constitutiei, daca un proiect de lege a ajuns in
    dezbatere avansata la Senat, nu mai poate fi retras, astfel incat
    asumarea raspunderii de catre Guvern pentru Legea educatiei ar
    incalca legea fundamentala, intrucat implica intreruperea
    procedurii de legiferare la Senat, sustine Geoana.

    Un al doilea motiv pentru sesizarea lui Geoana este ca Guvernul
    si-a mai asumat raspunderea in Parlament pe aceeasi lege si in 2009
    si atunci Curtea Constitutionala a declarat demersul
    neconstitutional, avand in vedere ca legea fusese dezbatuta
    insuficient.

    Asumarea raspunderii Guvernului pe Legea educatiei va avea loc
    in data de 28 octombrie, la ora 10.00, in sedinta Camerelor reunite
    ale Parlamentului.