BusinessMagazin

Blog

  • Vanzarile iPad 2 s-au apropiat de un milion de unitati in weekendul de debut

    “Nu am fi surprinsi daca aflam ca Apple a vandut aproape un
    milion de iPad 2-uri in weekendul de debut”, a declarat un analist
    al Wedbush Securities.Primul iPad a depasit pragul de un milion de
    unitati la 28 de zile de la lansare si s-a vandut in “doar” 300.000
    de exemplare in primul weekend.

    Retailerul american Best Buy a anuntat vineri ca unele magazine
    au epuizat stocul de iPad 2 si accesoriile sale in mai putin de
    zece minute.Global Equities Research estimeaza ca Apple a vandut in
    primul weekend de la lansarea iPad 2 de trei ori mai multe unitati
    decat la debutul primei versiuni a tabletei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arata si cat te costa sa te imbraci din magazinul Gucci din Capitala

    De exemplu, Gucci si-a deschis primul magazin monobrand in
    incinta hotelului Hilton de cinci stele din Capitala, in decembrie
    anul trecut.

    Tot pe Calea Victoriei sunt prezente si alte branduri de lux
    precum Emporio Armani, Ermenegildo Zegna sau Paul & Shark, dar
    si retailerii de ceasuri si bijuterii Micri Gold, cu marci precum
    Chopard sau Bvlgari, Damiani si Helvetansa care comercializeaza
    produse Cartier.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Primul avion supersonic romanesc construit de ARCA: I.A.R.-111

    “Este o mare onoare si obligatie pentru ARCA sa contribuie la
    traditia I.A.R., care, din 1925 si pana in prezent, a fost purtat
    de aeronave redutabile pe plan mondial precum: I.A.R.-11CV,
    I.A.R.-80, I.A.R.-93, I.A.R.-99”, potrivit comunicatului. Pana in
    prezent, numele avionului a fost E-111.
    “Realizarea unui aparat din seria I.A.R. este o sansa de care orice
    constructor de aeronave din lume ar fi mandru. I.A.R.-111 va trebui
    nu numai sa contribuie la continuarea traditiei numelui I.A.R.
    (Industria Aeronautica Romana, n.r.), ci si sa reprezinte aeronava
    care sa zboare mai sus si mai repede decat predecesoarele sale,
    ajutand astfel la progresul Romaniei. Multumim SC I.A.R. SA Brasov
    pentru aceasta oportunitate”, spune Dumitru Popescu, presedinte
    ARCA.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Guvernul aloca primariilor 90 milioane euro. Unitatile PDL din nou pe lista principalilor beneficiari

    Fondurile sunt asigurate din sume defalcate din taxa pe valoarea
    adaugata, pentru acoperirea cheltuielilor de executie a lucrarilor
    de investitii prevazute in cererile de finantare “declarate
    eligibile”, se arata in hotararea aprobata de Guvern.
    Astfel de hotarari au mai fost aprobate de Guvern atat in 2010, cat
    si pe parcursul anului 2009, cand sume defalcate din TVA pentru
    echilibrarea bugetelor locale au fost suplimentate din Fondul de
    rezerva bugetara, iar banii au fost alocati mai multor primarii,
    preponderent de la PDL, pentru finantarea unor cheltuieli curente
    si de capital.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fraude online de 900.000 de euro au fost evitate in 2010

    Ponderea tentativelor de frauda intregistrate anul trecut in
    magazinele online care proceseaza plati prin solutia ePayment a
    fost de 0,2% anul trecut, la jumatate fata de 2009. “Faptul ca
    procentul scade continuu demonstreaza ca piata se maturizeaza si ca
    nivelul de securitate este in crestere”, spune Daniel Nicolescu,
    directorul executiv al Gecad ePayment.

    |n 2007, magazinele online care folosesc solutia ePayment au
    evitat fraude de 550.000 de euro, cifra care anul trecut a ajuns la
    aproape 900.000 de euro.

    Cele mai multe tentative au fost efectuate cu carduri emise in
    SUA, in proportie de 30%, urmate de carduri din Romania, cu o
    pondere de 17% din total. Urmeaza in clasament cardurile emise in
    Italia (10%), in Marea Britanie (7%) si in Franta si Germania (cate
    sase procente fiecare).

    Dintre infractorii responsabili de tentativele de frauda, 32%
    s-au aflat pe teritoriul Romaniei, 23% au provenit din SUA, 7% din
    Italia si 6% in Marea Britanie.

    Principalele magazine vizate de tentative de frauda au fost cele
    care ofera reincarcare electronica a cartelelor de telefonie
    mobila, cu 28,9% din totalul tentativelor, urmate de cele de turism
    (22%) si de serviciile de telecomunicatii, altele decat cele de
    reincarcare (10,7%), potrivit statisticilor departamentului de risc
    al Gecad ePayment.

  • Basescu vrea ca mandatul presedintelui statului sa fie de 4 ani si o noua posibilitate de dizolvare a Parlamentului

    Presedintele Organizatiei de Femei a PDL, Sulfina Barbu, a
    declarat pentru MEDIAFAX ca reprezentantii PDL si presedintele
    Traian Basescu au discutat duminica despre revizuirea Constitutiei,
    printre propuneri aflandu-se revenirea la mandatul de patru ani
    pentru seful statului, dar si posibilitatea dizolvarii
    Parlamentului in cazul in care Legislativul suspenda presedintele,
    iar acesta nu este demis la referendum.


    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • New York Times: Secretul rezistentei cladirilor japoneze la cutremur

    Explicatia este data de jurnalistii de la The New York Times,
    care au consultat specialisti americani si japonezi: standardul
    japonez in domeniul constructiilor impune un balans (in caz de
    cutremur) al portiunii superioare a turnurilor, redus la jumatate
    fata de standardul american. Acest deziderat este atins gratie
    amortizoarelor hidraulice din otel si cauciuc, de forma cilindrica,
    de la baza turnurilor japoneze, mult perfectionate in arta
    disiparii energiei seismice. In caz de cutremur, aceste amortizoare
    preiau mare parte din forta de forfecare, iar cladirea va fi doar
    usor zguduita. In plus, structurile din otel sunt puternic
    ranforsate cu un sistem de nervuri si ancore.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Wikipedia – mod de folosinta

    In adolescenta am invatat sa cant la chitara. Dupa cativa ani de
    practica am constatat ca s-a schimbat felul in care ascult muzica
    si n-am stiut daca e mai bine sau mai rau. Pe de-o parte imi era
    teama ca mi-am pierdut o doza de “inocenta” ca ascultator, ca am
    devenit prea interesat de ce face si cum face un instrument sau
    altul, pe de alta parte ma bucuram ca nu mai sunt un ascultator
    naiv. Cam acelasi lucru mi s-a intamplat cu presa scrisa. Dupa ce
    aproape zece ani am lucrat ca redactor si editor, am invatat cum se
    construiesc publicatiile, care sunt mecanismele economice din
    spatele lor si cum se impleteste mesajul scris cu mesajul
    subliminal (ma refer la “atmosfera” pe care o degaja paginile
    tiparite). Efectul a fost acelasi: mi-am pierdut naivitatea in
    relatia cu mass-media si am devenit un fel de “consumator
    profesionist” de presa, dotat cu o oarecare abilitate de a discerne
    calitatea informatiei care mi se livreaza.

    Cu internetul, relatia e putin mai complexa, pentru ca e vorba
    de mai multe medii convergente unde comunicarea este
    multidirectionala, iar modalitatile de a crea si agrega informatia
    sunt adesea diferite de cele utilizate in mediile traditionale.
    Chiar si asa, faptul ca utilizez si dezvolt aplicatii in acest
    spatiu ma pune intr-o pozitie favorizata in raport cu aceasta cale
    de comunicare. Ca si in cazul presei, stiu cum se face si cum
    functioneaza, asa ca sunt destul de precaut cu informatia pe care o
    primesc. Un exemplu clasic in aceasta privinta este Wikipedia, o
    resursa fabuloasa prin cantitatea si diversitatea informatiei, dar
    mereu pusa sub semnul intrebarii din perspectiva calitatii pe
    motivul ca aceia care contribuie cu material nu sunt in mod necesar
    experti in domeniu si nu exista editori profesionisti care sa
    verifice acuratetea informatiilor. Mai mult, identitatea
    contributorilor este cel mai adesea incerta, asa ca nu este deloc
    exclus ca sub numele unui eminent profesor universitar sa gasim un
    elev de liceu. In aceste conditii, merita sa apelam la
    Wikipedia?

    Pe cei care raspund cu “nu categoric” ii invit sa caute in
    Britannica informatii despre participiul prezent al verbelor in
    limba armeana. Probabil, rezultate asemanatoare vor obtine si din
    enciclopedii online in care expertii aproba continutul, iar
    contributorii trebuie sa se prezinte cu identitatea reala (cum sunt
    Citizendium sau Google Knol). Daca totusi Wikipedia este solutia
    cea mai la indemana, atunci cunoasterea mecanismelor care o
    guverneaza poate sa minimizeze riscul de a obtine informatii
    gresite sau chiar menite sa dezinformeze. Prima observatie este ca
    Wikipedia nu trebuie privita ca o interfata transparenta (o
    “fereastra”) spre informatia pe care o cuprinde, ci ca o “oglinda”
    ce adauga informatiei propriu-zise modalitatile tehnice si
    organizatorice in care informatia este asamblata. Cu alte cuvinte,
    vom obtine cele mai bune rezultate daca ne vom pune in joc spiritul
    critic si vom explora toate straturile informative gazduite de
    aceasta resursa.

    In primul rand trebuie sa evaluam in ce masura subiectul pe
    care-l avem in vedere este controversat. In unele cazuri, astfel de
    articole sunt marcate ca atare, dar de cele mai multe ori editorii
    ajung la un compromis (aceasta este regula). In aceste cazuri se
    intampla ca anumite perspective asupra subiectului sa fie omise din
    textul articolului. Cam toate temele cu tenta nationala pot fi
    suspectate din aceasta perspectiva. De exemplu, articolul despre
    limba aromana nu este marcat in varianta engleza, dar are in spate
    o controversa ce anima mai multe natiuni balcanice. In aceste
    cazuri este recomandabil sa consultam pagina de discutii, care
    poate fi uneori mai informativa decat articolul propriu-zis si, cu
    siguranta, ne permite sa apreciem seriozitatea abordarii. O alta
    resursa valoroasa este istoricul, care ne permite sa urmarim cum
    s-a ajuns la forma publicata.

    Dincolo de neutralitate se pune problema corectitudinii.
    Wikipedia nu-si propune sa stabileasca adevarul, nici sa fie o
    tribuna a opiniilor sau a cercetarilor personale, in schimb pune
    accentul pe verificabilitate, astfel incat referintele sunt mereu
    la indemana atat pentru a verifica informatia, cat si pentru a
    extinde cercetarea. Adesea, pornind de aici, obtinem trimiteri mai
    bune decat dintr-un motor de cautare. Pana la urma, o excursie in
    spatele paginilor Wikipedia ne permite sa intelegem intreaga
    constructie si ne antreneaza sa aplicam acelasi filtru critic
    informatiilor de oriunde ar veni. Ne ajuta sa ne pierdem
    naivitatea.

  • Indicele meu nu face bine

    Si pe care chiar l-am urmarit o buna bucata de vreme, pana cand
    m-am luat cu altele. De fapt crestea, cam in zig-zag, dar
    linistitor, si eram convins ca vestile pe care le aducea sunt bune.
    Dupa ce m-a intrebat amicul meu, l-am cautat si am exclamat, pentru
    prima oara dupa mult timp “Uau!”.

    Baltic Dry este emis zilnic de Baltic Exchange din Londra, ia in
    calcul peste 20 de rute comerciale si reflecta evolutia costurilor
    de transport din industria navala a materiilor prime – minereu de
    fier, otel, ciment, carbune. Analistii care il folosesc si il
    citeaza spun ca tranzactiile cu materii prime, reflectate in
    evolutia costurilor de transport, sunt direct legate de mersul
    viitor al economiei mondiale – creste inaintea si in timpul
    perioadelor faste si scade inainte si in perioadele de criza.

    “Uau!”, adica indicele meu era la un nivel apropiat de minimul
    “ever”, putin peste 1.000 de puncte la inceputul lui februarie. BDI
    a inceput sa scada in primavara lui 2008, de la nivelul record de
    11.793 de puncte atins la 20 mai 2008, si a tot scazut pana la un
    minim de 663 in decembrie 2008. De la inceputul lui 2009, BDI a
    oscilat intre 3.500 si 5.000 de puncte. Evolutia din 2008 ii
    demonstreaza puterea de predictie, pentru ca a in doua parte a
    anului lumea credea destul de putin in criza economica si
    financiara mondiala (pe care o separ de criza imobiliara
    americana). Baltic era un soi de indicator ezoteric la inceputul
    crizei, destul de putina lume il folosea; publicatiile, blogurile
    si siturile economice l-au descoperit intre timp si l-au invocat
    destul de des. Devenind popular, si-a castigat si critici; cel mai
    recent il fac praf cei de la Businessinsider.com, cum ar veni
    TataSiMamaLuPresaEconomicaDeScandalSiDeSucces din epoca web2.0.

    Eu il cred in continuare si sunt tentat sa spun ca BDI
    prevesteste o criza in China. Economia chinezeasca a sustinut
    traficul mondial cu materii prime si sufera acum din cauza
    reducerii cererii; graitor este deficitul comercial din februarie,
    de peste 7 miliarde de dolari, primul deficit din martie 2009 si
    cel mai important din ultimii sapte ani. Economistii asteptau un
    surplus de circa 5 miliarde de dolari. Valorile nu sunt mari pentru
    economia Chinei, dar unu, exista si doi, sunt prea mari pentru
    explicatia cu sezonalitatea.

    Cred ca prietenii de la Businessinsider gresesc cand privesc
    evolutia BDI pe zile. Nu are nicio relevanta ca a scazut in
    februarie si creste acum. Importanta este tendinta pe care BDI o
    traseaza in timp – luni, ani – si aceasta este de declin. Din
    punctul acesta de vedere, daca BDI ar gresi, ar fi pentru prima
    oara in istorie.

    Si daca adaugam la BDI si pretul in crestere al petrolului si
    evolutia marfurilor, metalelor si alimentelor, putem trage o linie
    imaginara si sa conchidem ca pretul pe care lumea il va plati
    pentru relansarea economica va fi destul de mare.

    Doua observatii: prima tine de Baltic Dry, care a fost afectat
    de inundatiile din Australia (si inchiderea unor mine care asigurau
    cam o treime din carbunele transportat pe mare), dar si de
    cresterea numarului de nave. Armatorii au profitat de preturile
    scazute si au adaugat capacitati de transport flotelor lor (stiu ca
    e greu de crezut, dar unii nu numai ca stiu sa administreze, cu
    profit, flote intregi de vapoare, dar mai si cumpara vapoare noi).
    Pentru a le pune la treaba, armatorii au acceptat, sunt sigur,
    preturi mai mici de transport. De aceea, BDI ar putea pacatui
    intr-o oarecare masura. O paranteza, cat amuzanta, cat instructiva:
    costurile in crestere cu carburantii au determinat armatorii sa
    reduca si viteza navelor, de la 25 de noduri pe ora la 17 noduri.
    Noua nave din zece merg acum pe oceanele lumii cu viteza unui
    vantulet de primavara; singure superpetrolierele au tot vantul in
    panze: criza libiana a crescut pretul spot de la 2.700 la 15.000 de
    dolari/zi in numai doua saptamani.

    A doua observatie tine chiar de economia chineza. Si de
    presiunile care s-au acumulat in zona imobiliara: Chinese Academy
    of Social Sciences a avertizat recent ca, din 35 de mari orase,
    preturile imobiliarelor sunt supraevaluate in 11, cu 30 – 50%. Iar
    masurile propuse de administratia centrala sunt respinse de
    primarii si de autoritatile locale, pentru ca imobiliarele
    reprezinta surse importante de venituri la buget.
    Intre paragraful de mai sus si acesta este o pauza de o noapte. O
    noapte la sfarsitul careia Japonia este lovita de un cutremur major
    si de un tsunami distrugator. Imaginile cu valul de apa care
    antreneaza case, masini, vapoare, animale si oameni sunt
    terifiante, bursele deja au deschis in cadere, iar efectele asupra
    lumii abia incep a fi cuantificate.

    Indicele meu nu face bine, din pacate.

  • Sah la rege cu Regina sau ce inseamna fuziunea CMU-Euroclinic pentru piata clinicilor private

    patru-cinci ani discutam, dar negocierile au devenit mult mai aprinse in ultimele sase luni. Nopti intregi am negociat si am lucrat la incheierea acestei tranzactii.” Era luna septembrie cand Wargha Enayati, fondatorul Centrului Medical Unirea, anunta fuziunea cu Euroclinic pentru o valoare cuprinsa intre 10 si 50 de milioane de euro. Au trecut sase luni, iar fuziunea, pana acum doar in acte, ajunge la consumatorul final care va regasi toate clinicile si spitalele retelei sub denumirea Regina Maria. De ce Regina Maria? Pentru ca e cea care i-a ghidat viata lui Wargha Enayati, neamtul care a parasit Germania ca sa studieze medicina in Romania anului 1983. “Mi-am zis sa vin in aici pentru ca primul cap incoronat care a acceptat religia Bahá’i a fost Regina Maria”, declara el in catalogul BUSINESS Magazin – 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania. Pe scurt, desi a crescut in Germania, la scurt timp dupa inceperea facultatii si-a spus ca vrea altceva, ca vrea sa aiba un drum diferit de al celorlalti. Regina Maria avea sa devina motorul existentei lui Wargha Enayati si apoi, peste decenii, numele retelei de 16 clinici, sase spitale si patru laboratoare, cat grupeaza acum noul brand, insumand unitatile CMU si Euroclinic. Dupa fuziunea din toamna, medicul a ramas cu 20% din actiuni, restul fiind preluate de fondul de investitii Advent International, care detine si producatorul de medicamente Labormed.

    “Partea legata de costul rebrandingului a fost singura care nu mi-a placut”, glumeste Wargha Enayati la conferinta de presa prilejuita de anuntarea noului brand, referindu-se la sutele de mii de euro cheltuite de companie. Oficialii conteaza insa pe abonatii clinicii, lucru care ar trebui sa usureze comunicarea noului produs. |n urma cu trei ani, sefii CMU primeau aprobarea Casei Regale sa numeasca primul spital de maternitate Regina Maria. |nsa, asa cum spune chiar Wargha Enayati, in pofida atasamentului sau pentru acest nume, “a sacrificat ceva frumos pentru ceva si mai frumos”: “Daca ar fi fost orice alta denumire, nu as fi fost de acord, dar cei din jur m-au pacalit pentru ca stiau ca nu pot sa-i rezist”.

    O tinta pentru noul grup o constituie concurenta pentru clinicile din strainatate, unde tot mai multi bolnavi merg sa-si rezolve problemele de sanatate. Cei de la Regina Maria spun ca vor sa schimbe perceptia romanilor si sa-i faca sa inteleaga ca pot beneficia de servicii medicale de calitate si daca se trateaza in tara. De mentionat e faptul ca sunt totusi specialitati pentru care clinicile private romanesti nu au reusit sa tina pasul cu vest-europenii. “Nu exista radioterapie in grup pentru zona oncologica, iar investitiile din strainatate sunt puternice la acest capitol.” |n schimb, proprietarii au mizat pe departamente mai putin costisitoare ca infrastructura de lucru: pediatrie, obstetrica si ginecologie, imagistica, laborator. Preturile au fost deja aliniate atat in zona abonatilor, cat si a clientilor ocazionali la nivelul Centrului Medical Unirea. Iar situatia macroeconomica nu le va permite sa le creasca prea curand.

    “Nu cred ca fuziunea va modifica ceva in piata serviciilor medicale private”, spune Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research Center. Doar aparitia unor noi jucatori ar putea schimba radical arhitectura pietei, mai ales ca nici consumatorul final nu stie exact ce inseamna fuziunea, iar unii folosesc chiar dupa ani buni tot vechiul nume. Desigur, fuziunea aduce in fata un competitor important. Schimbari de lider au tot fost in ultimii ani, iar faptul ca Regina Maria se afla pe locul al doilea in topul clinicilor private dupa cifra de afaceri, cu venituri de 30 de milioane de euro, e cel putin interesant. “Nu si pentru pacient, care nu cunoaste astfel de informatii”, adauga Voinea, mentionand ca daca acum patru ani exista totusi un lider absolut, de curand putem discuta numai de lideri pe anumite segmente: “Exista lideri pe abonamente, pe laborator sau alte servicii oferite, dar fiecare concurent are puncte forte si puncte slabe”.

    Fuziunea e utila pacientului, iar concurenta e de folos in materie de tarife. Oricum, Voinea nu crede ca vom vedea preturi mai mici prea curand, dat fiind ca si perceptia asupra lor e subiectiva. “Nu sta nimeni sa vada unde e mai ieftin, putini sunt cei care fac o cercetare asupra costurilor. Cei mai multi mizeaza pe ce au auzit sau nu compara deloc”, explica Voinea, adaugand ca dincolo de pret conteaza renumele medicilor, aparatura, calitatea serviciilor sau chiar timpul de asteptare.