BusinessMagazin

Tag: Germania

  • CLS de la Mercedes-Benz sau seductie in stil nemtesc

    Este cea mai frumoasa masina de serie lansata la Salonul Auto de
    la Paris, care tocmai s-a incheiat saptamana trecuta. Nu este doar
    parerea mea, ci si a ziaristilor sau a vizitatorilor care au stat
    aliniati la coada la Salon pentru a se putea urca cateva minute in
    superbul CLS. Toti spun acelasi lucru, toti au ramas fascinati de
    curajul lui Mercedes de a construi o masina atat de agresiva, dar
    totusi atat de eleganta, eco si scumpa. Da, scumpa! Dar despre
    preturi vom vorbi putin mai incolo.


    Frumusetea unei masini este o chestiune subiectiva. Exceptia de
    la regula o fac masinile care, prin felul in care arata, intorc
    absolut toate capetele. Si capteaza toata atentia. Daca exista o
    masina capabila de aceste performante, aceasta este Mercedes CLS.
    Designul exterior este magnific. Agresiv, foarte bine echilibrat,
    sport, elegant in partea din spate si, din nou, agresiv. CLS este
    impunator din orice unghi l-ai privi si, sincer, nu inteleg de ce
    mai exista disponibil un pachet AMG (realizat de compania de tuning
    oficiala a Mercedes). La cat de puternic arata CLS din fata in
    versiunea standard, pachetul AMG nu isi are rostul. Diferentele
    sunt foarte mici, pentru ca masina asta este curajos de frumoasa.
    De fapt, acest curaj impins la extrem i-a permis lui Mercedes-Benz
    sa prezinte la evenimentul de test pentru presa chiar si masini in
    doua nuante de rosu. Iar asta se intampla doar la lansarile de
    masini sport exotice. CLS nu este o masina sport, dar, cu
    siguranta, este cea mai exotica aparitie din lumea limuzinelor.
    Sau, cum ar prefera exprimarea fanii acestei nise – cea mai exotica
    aparitie din clasa coupé-urilor cu patru usi.


    CLS este, prin definitie, un model de nisa. De la el au pornit
    toti constructorii cu ideea de a ascunde sub forma unui coupé
    limuzinele de clasa mare. Inventatorul acestui concept de limuzina
    cu forma de coupé este Walter da Silva care, ca sef al Centro Stile
    (studioul de creatie al Alfa Romeo), a desenat modelul 156, lansat
    in 1997 la Salonul Auto de la Frankfurt. Aproape de sfarsitul
    vietii acestei generatii de masini, Mercedes-Benz a lansat in 2004
    la Salonul Auto de la New York versiunea de serie a lui CLS, prima
    limuzina de clasa mare cu forma de coupé si, evident, cu patru
    usi.


    Pozitionat ca pret intre limuzinele din clasele E si S, coupé-ul
    CLS a scris o istorie frumoasa pentru Mercedes-Benz. Pana acum au
    fost comercializate peste 170.000 de unitati la nivel global, o
    cifra buna pentru un model de nisa. Studiile Mercedes-Benz arata ca
    peste 60% din clientii de CLS au cumparat masina datorita
    designului si o treime au fost clienti care au venit de la alte
    marci. De aceea, designul noului model este puternic promovat. Doar
    el poate dezmorti populatia cu bani sa cheltuiasca la Mercedes in
    loc de alta marca.

    In Romania, publicul a primit foarte bine acest model, dar sa nu
    uitam ca ne aflam in perioada de avant economic, cand luxul era la
    mare cautare si s-au vandut aproape 350 de Mercedes CLS. Desigur,
    vorbim despre masini achizitionate oficial, de la reprezentantele
    marcii, 45% dintre acestea fiind comercializate in Bucuresti.

    Cel mai vandut model (o pondere de circa 60%) a fost, evident,
    CLS 320 CDI, adica versiunea echipata cu cel mai mic motor diesel.
    Si cea mai ieftina masina din gama. Bazandu-se pe aceste cifre, dar
    si pe contextul de piata actual, oficialii marcii se asteapta ca
    noul CLS sa fie cerut in variantele diesel.

    Cel mai ieftin model, 250 CDI BlueEFFICIENCY, va costa in
    Romania 50.300 euro fara TVA si va fi disponibil incepand din luna
    aprilie a anului viitor. Varianta 350 CDI BlueEFFICIENCY costa cu
    3.000 de euro mai mult si poate fi comandata in Romania deja din 15
    septembrie, desi lansarea oficiala va avea loc la sfarsitul lunii
    ianuarie 2011, cand vor sosi in tara si primele masini comandate.
    Acestea vor fi doar versiuni 350 pe benzina si diesel, deoarece
    varful de gama 500 va putea fi comandat doar din primavara anului
    viitor.

    Mercedes spera sa vanda in Romania cel putin la fel de multe CLS
    ca in cazul fostei generatii, desi va fi greu sa convinga oamenii
    sa cumpere cu la fel de mult entuziasm ca inainte de criza. In
    plus, acum exista o concurenta acerba. De exemplu, oficialii
    Mercedes vad drept concurenti directi noul Audi A7, Porsche
    Panamera si BMW Seria 5 GT. Personal, cred ca Seria 5 GT este un
    model nascut mort pentru Romania, avand in vedere ca are un pret
    apropiat de al unui SUV X5. Panamera este comparabil la nivel de
    pret, mai ales versiunile puternice, cu motoare V6 si V8 aspirate,
    iar Audi A7 este, la randul lui, concurentul perfect pentru CLS.
    Vom avea deci o lupta foarte interesanta a limuzinelor-coupé cu
    patru usi, o lupta care, spre bucuria noastra, se va da si in
    Romania.

  • Europa, cuprinsa de isteria coletelor-capcana – cinci in Grecia, unul in Germania

    Cinci colete capcana au fost trimise, ieri, la tot atatea
    ambasade din Grecia, unul dintre pachete provocand si o explozie de
    slaba intensitate. In jurul pranzului, ambasadele Elvetiei,
    Bulgariei, Rusiei, Germaniei si statului Chile au primit astfel de
    colete. Doar cel trimis la ambasada Elvetiei a explodat, dupa ce
    angajatii ambasadei aruncasera coletul in curte. Un barbat a fost
    arestat in apropierea ambasadei, imediat dupa deflagratie.

    Tot ieri, o patrula de politie din Atena a fost vizata de focuri
    de arma. Fortele de ordine elene au neutralizat si un pachet
    suspect la ambasada Bulgariei, la doar o zi dupa descoperirea a
    patru colete-capcana adresate presedintelui francez, Nicolas
    Sarkozy, si altor trei ambasade. Aceste evenimente intervin intr-un
    context social tensionat in Grecia, cu cateva zile inaintea unor
    alegeri locale cruciale pentru guvernul socialist aflat la putere,
    care a aplicat un program impopular de austeritate, pentru a
    diminua uriasa datorie a Greciei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum asteapta primarul din Jucu sa vina nemtii cu BMW-urile

    In timp ce primarul comunei Jucu, Dorel Pojar, spune ca i-ar fi
    asteptat pe bavarezi cu bratele deschise, oficialii BMW au raspuns,
    in putine cuvinte, ca nu se pune problema unei eventuale fabrici in
    Romania, mai ales pentru ca politica grupului este de a concentra
    productia europeana in Germania, cu doua exceptii: Spartanburg,
    SUA, si Steyr, Austria.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • La un pahar de riesling. Chinezesc. La Berlin

    Pe masura ce in Germania continua discutiile privind integrarea
    imigrantilor, incurajate de o carte anti-imigratie scrisa de Thilo
    Sarrazin, un executiv al bancii centrale, proprietarul de
    restaurant Jianhua Wu e ocupat sa vanda vin, sa promoveze vin, sa
    ofere cu asiduitate mostre de vin si sa deguste vin. Nu doar orice
    vin, ci vin german.

    Wu, care a venit in Berlin din China in urma cu peste doua decenii
    ca sa studieze pentru a deveni inginer, reprezinta in multe feluri
    cealalta parte a dezbaterii privitoare la imigratie, nu
    sentimentele ostile, tematoare, antiimigrationiste starnite de
    cartea-soc a bancherului Thilo Sarrazin. El si familia lui
    reprezinta acea Germanie care devine incet si dureros o societate
    multiculturala, unde aromele picante ale mancarii chinezesti si
    dulceata florala subtila a unui riesling se pot potenta
    reciproc.

    “Rieslingul si mancarea chinezeasca merg bine impreuna”, crede Wu,
    care a devenit o atractie in oras pentru restaurantul lui, Hot
    Spot, care ofera o colectie bogata de vinuri germane impreuna cu
    feluri de mancare din Sichuan si Shanghai.

    “E pasiunea mea”, spune Wu, in timp ce se pregateste sa primeasca
    cinci dintre cei mai mari producatori de vin la un bufet cu
    degustare organizat la restaurantul lui.

    Dupa ce s-a zbatut sa-si faca un rost aici, trecand dintr-un
    restaurant chinezesc in altul, dupa ani de zile de manevrare a
    retetelor dulci-amarui indesate cu monoglutamat de sodiu, Wu spune
    ca a descoperit ca drumul catre succesul lui financiar in aceasta
    casa adoptiva este vinul sau felul cum dragostea lui pentru vinul
    german i-a facut pe germani sa-l priveasca. “E nitel maniac in ce
    priveste vinul german”, spune Holger Schwarz, negustorul de vin
    care a organizat intalnirea de la Hot Spot. “Iubeste vinul
    german.”

    Cartea lui Sarrazin, “Germania se autodistruge”, lansata in
    septembrie, ataca imigrantii musulmani din Germania pentru ca
    refuza sa se integreze, spunand ca “acestia prostesc societatea”.
    Sarrazin critica Islamul si da vina pe statul asistential german ca
    ar fi prea generos. Ca raspuns, banca centrala i-a cerut
    presedintelui german sa-l inlature din consiliul director al
    institutiei.


    Cartea se vinde insa bine, iar multi germani cred ca Sarrazin are
    dreptate si ca oameni ca Wu – dispusi sa faca unele sacrificii pe
    care alti imigranti refuza sau nu reusesc sa le faca – sunt dovada
    vie. “El si-a botezat fiul Martin; turcii n-ar face in veci asa
    ceva”, spune Monica Diel, al carei sot – Armin – este producator de
    vin, acompaniata de aprobarile din cap ale celor din jur. De fapt,
    Wu i-a dat fiului sau doua nume – Martin si unul chinezesc, Tao.
    Dar se pare ca Martin are mai mult succes, in vreme ce Tao paleste.
    Asta, zambeste Wu, sugereaza ca a reusit in Germania, nu insa fara
    niste costuri pentru identitatea familiei lui.
    Aceasta este una dintre cele mai acute chestiuni din dezbaterea de
    aici. Multi germani vor sa-si pastreze identitatea culturala a
    natiunii cerandu-le imigrantilor sa-si uite traditiile. Multi
    imigranti refuza, spunand ca vor sa-si pastreze propria
    cultura.

    In realitate, ambele parti se amesteca deja, in special in locuri
    ca Berlinul si, in particular, in Hot Spot. Wu si-a pastrat
    pasaportul chinezesc, in vreme ce sotia si fiul lui au devenit
    cetateni naturalizati. “N-am incercat din greu sa ma integrez”,
    spune el intr-o germana fluenta. “Fundamentul meu cultural este
    chinez si acolo ma simt ca acasa. Undeva in creierul meu, Germania
    este inca o tara straina.”

    Acasa, el si sotia lui, Huiqin Wang, incearca sa vorbeasca mai
    mult in chineza, dar sunt uneori nevoiti sa treaca pe germana,
    pentru ca fiul lor se exprima mai bine in aceasta limba. “Incerc
    sa-l invat bazele culturii si ale filozofiei chineze, astfel incat
    sa fie un chinez”, spune Wu. “Dar el locuieste aici si trebuie sa
    vorbeasca germana la perfectie. Ii place China, dar se simte acolo
    mai putin acasa decat ma simt eu.”

    Wu, care are acum 50 de ani, a venit in Germania in 1984 din
    Zhejiang. Rade frecvent, acel tip de ras al unui om inca amuzat de
    norocul pe care l-a avut. Si-a obtinut o diploma aici in inginerie,
    dar s-a lasat de scoala si a deschis un restaurant despre care
    spune ca era ca alte o mie de restaurante chinezesti. “Mancarea era
    toata la fel”, rememoreaza el acum. “Serios, chiar avea acelasi
    gust. Nu era bine.”

    Intr-o zi, in 1995, a vazut un fluturas care facea reclama la
    vinuri. Era interesat, asa ca a mers si a cumparat 10 lazi, toate
    de Bordeaux, gandindu-se ca-si va putea vinde vinurile la
    restaurant. N-a vandut nicio sticla, din cauza ca vinul scump nu-i
    atragea pe clientii care veneau pentru chop suey. Asa ca a luat
    vinul acasa, a cumparat un ghid, a baut si a invatat sa cunoasca
    bine domeniul. In 2003, s-a intersectat cu un om de afaceri chinez
    care i-a cerut sa caute vin german pentru vanzare in China.

    A ajuns astfel la Jos. Christoffel Jr., o podgorie din regiunea
    viticola Mosel, unde si-a gasit pasiunea. “Vinul m-a dat pe spate,
    era primul riesling cu adevarat frumos si interesant pe care-l
    intalnisem”, povesteste Wu zambind.
    Cu trei ani in urma, Wu si sotia lui au inchiriat un restaurant
    falimentar, sperand sa vanda mancare chinezeasca gatita cu legume
    proaspete si retete sofisticate, dar si vinuri germane. Vreme de un
    an, afacerea a fost moarta. “N-am fost acceptati”, crede el.

    Apoi, din intamplare, unul dintre cei mai cunoscuti bucatari din
    Germania, Christian Lohse, a observat o sticla de vin bun german pe
    masa, in vreme ce trecea pe langa magazin. Lohse si Wu au devenit
    prieteni, iar Lohse un client frecvent. In urma cu doi ani, Lohse a
    vizitat restaurantul lui Wu insotit de o echipa de televiziune. La
    o zi dupa ce emisiunea a fost difuzata, locul a devenit intesat de
    lume si asa e de atunci, adesea printre clienti fiind si vedete si
    oficialitati. De fapt, spune Wu, Thilo Sarrazin a luat si el
    pranzul la Hot Spot chiar in ziua cand i-a aparut cartea.

    “Cred ca germanii au impresia ca musulmanii nu-i plac”, spune
    Martin von Hermanni, programator si un impatimit dupa vinuri,
    participant la evenimentul organizat la Hot Spot, in acelasi timp
    critic la adresa cartii lui Sarrazin. “In cazul domnului Wu, vedem
    ca iubeste Germania, poate chiar mai mult decat germanii.”

    “Toata lumea vrea sa se faca placuta”, zice el, in vreme ce bea
    dintr-un pahar de riesling.

  • Revista presei economice din Romania

    Mai putin de 10% dintre firmele din Romania care intra in
    insolventa vizeaza reorganizarea, restul
    intrand in faliment, in timp ce in Uniunea Europeana media ajunge
    la 30%, scrie Gandul. KazMunaiGaz a preferat sa dea statului
    44,69% din actiunile Rompetrol Rafinare in locul datoriei de 570 de
    milioane de euro; daca statul ar vinde pe bursa pachetul detinut,
    calculand la cotatia de joi, suma obtinuta ar fi de circa 1,2
    miliarde de lei.

    Ce tablet PC-uri vin la noi si cat vor costa
    acestea aflam din Evenimentul Zilei: dupa ce euforia
    laptopurilor s-a dus, noul “buzz” in materie de gadgeturi este
    reprezentat de tabletele PC, produse pe care mai toti marii
    creatori din domeniul IT, de la Apple la Samsung, Lenovo sau Huawei
    vor sa le arate. Constructia tuturor autostrazilor aflate acum in
    lucru bate pasul pe loc – contractele sufera intarzieri din lipsa
    banilor, dupa cum se scuza autoritatile.

    Dezvoltatorii imobiliari care si-au construit case pe persoana
    fizica, fentand TVA, platesc acum sume suplimentare ca impozit pe
    proprietatile rezidentiale multiple, scrie Adevarul, dandu-l
    ca exemplu pe Ionut Negoita, care detine 300 de astfel de
    locuinte. Pentru prima data in istorie, economiile emergente au
    atras mai multi bani decat pietele mature: in intervalul
    iulie-septembrie, investitorii au cumparat actiuni oferite pe
    pietele emergente in valoare de 138 de miliarde de dolari.

    Ministerul Transporturilor a introdus astazi rovinieta electronica, in baza careia,
    teoretic, soferii ar trebui sa scape de grija documentelor care
    dovedesc plata taxei de drum; in realitate, constata Romania
    Libera    , sistemul nu este inca pus la punct, desi a costat 35
    milioane de lei. “Cred ca Romania stie foarte bine ce are de facut
    si cred ca Guvernul Romaniei se afla pe drumul cel bun in ceea ce
    priveste asanarea bugetului public”, afirma ambasadorul Germaniei,
    Andreas von Mettenheim.

    Ingvar Sviggum, vicepresedinte al Ford responsabil de vanzari
    si marketing, a fixat ca tinta mentinerea unei cote de piata de
    aproximativ 10% in Romania, valoare ce va fi sustinuta, conform
    Ziarului Financiar, de faptul ca Ford va fi perceputa ca o
    marca locala. Petrom, cea mai mare companie din Romania, estimeaza
    ca cererea de carburanti nu-si va reveni nici in 2011, dupa ce anul
    acesta declinul ar putea ajunge la 10%, asa incat fiecare a patra
    rafinarie din Europa ar trebui inchisa.

  • Exportatorii germani profita de intarirea yenului. Punct ochit: China

    Cel mai recent raport de activitate al Kuka – o companie cu
    sediul in orasul bavarez Augsburg, ai carei roboti industriali
    portocalii sunt o prezenta obisnuita pe liniile de asamblare ale
    uzinelor auto – avea o urma de autosuficienta. Kuka a anuntat in
    august ca vanzarile sale au egalat si au depasit nivelurile
    dinaintea crizei financiare. Prin contrast, vanzarile rivalilor sai
    japonezi erau inca cu o treime sub nivelurile de la inceputul lui
    2008 inainte ca recesiunea globala sa dea peste cap industria
    auto.

    O crestere a comenzilor de la producatorii europeni de
    automobile a sustinut redresarea Kuka. Dar a fost bine si ca euro a
    scazut in fata yenului japonez, ceea ce a dat Kuka un avantaj de
    pret fata de competitorii japonezi, avantaj pe care nu-l avea in
    urma cu un an.”Pretul nu este singurul criteriu, dar este unul
    important”, a declarat intr-un interviu directorul executiv al
    Kuka, Till Reuter. “Un euro mai slab este in avantajul
    nostru.”
    La inceputul lunii septembrie, euro slabise cu 19% fata de yen in
    ultimul an, aproape dublul scaderii fata de dolar. Pe ansamblu,
    calculand din august 2008, euro a scazut cu 36% fata de yen.

    Un yen mai puternic este o veste buna pentru industria auto
    germana, ai carei principali competitori sunt din Japonia. Si este,
    evident, o veste proasta pentru Japonia, unde moneda puternica a
    devenit deja o problema politica. Rivalitatea dintre cele doua tari
    se manifesta in special in China. Aceasta este piata cu cea mai
    rapida crestere pentru multe companii germane, dar proximitatea
    geografica ofera un avantaj exportatorilor japonezi. China a fost
    anul trecut destinatia a 5% din exporturile auto germane, in
    crestere de la 0,6% in 2000. Iar 9,1% din exporturile de
    echipamente germane au mers in China, in crestere de la 2,7% in
    urma cu un deceniu, potrivit Ifo Institut din München.

    “Producatorii japonezi sunt peste tot si ei sunt de obicei
    competitorii cei mai duri”, spune Oliver Wack, un specialist in
    piata chineza de la Federatia Inginerilor Germani, o organizatie a
    breslei.
    De fapt, companiile germane au castigat teren in China anul trecut,
    crescandu-si cota de importuri la 22,9%, fata de 20,6%, in vreme ce
    felia de importuri japoneze in China a scazut la 24,1%, de la 27%,
    potrivit federatiei inginerilor.

    Pentru ca moneda chineza se misca in tandem cu dolarul, yenul
    creste fata de yuan, pana si euro a ajuns mai ieftin. Dar
    economistii si managerii avertizeaza ca sunt multe alte motive
    pentru castigurile Germaniei. Spre exemplu, Germania a beneficiat
    de masivele investitii ale Chinei in infrastructura, ca de pilda in
    termocentrale, unde au fost favorizate companii ca Siemens. Iar
    costul initial, in euro sau in yeni, este adeseori un element
    secundar pe pietele unde se vand echipamente industriale
    specializate sau utilaj greu si unde atat companiile japoneze, cat
    si cele germane sunt puternice. Clientii se uita dupa considerente
    ca eficienta energetica, care ar putea fi un factor de cost mai
    important pe termen lung.

    Putine companii germane se plang ca yenul e puternic. “Daca
    Japonia are o moneda puternica, evident ca asta ajuta companiile
    germane”, explica Steffen Elstner, specialist in exporturi la Ifo
    Institut. Avantajul este mic, dar semnificativ, adauga Rolf
    Schneider, seful diviziei de studii macroeconomice la asiguratorul
    german Allianz. El calculeaza ca aprecierea dolarului fata de euro
    a adus 3-4% la exporturile germane, in vreme ce cresterea yenului
    nu a adus mai mult de 1%.

    Dar “1% e inca relativ mult”, spune Schneider. “Pentru
    companiile care concureaza direct cu cele germane, el joaca un rol
    decisiv.”

  • Reportaj: Koln, orasul care miroase frumos (GALERIE FOTO)

    Religie si nonconformism la un loc? Da, la Köln.

    Nu prea credeam ca se poate asa ceva. Cand am vazut pentru prima
    data orasul din S-Bahn, in drumul dinspre aeroport catre centrul
    metropolei, am constatat ca am ajuns intr-un oras tipic german, cu
    rigiditatile si arhitectura specifice. Cand am iesit insa din gara
    principala, tranzitata in fiecare zi de aproximativ 1.000 de
    trenuri, am realizat de fapt ca ajunsesem pe un taram al
    sobrietatii, dar in acelasi timp si al nonconformismului dus la
    extreme.

    Cu o istorie ce se intinde inca din perioada romana, Köln este
    unul dintre cele mai vechi orase din Germania si in acelasi timp
    unul dintre cele mai cosmopolite. Timp de 2.000 de ani, Colonia
    Claudia Ara Agrippinensium, asa cum a fost denumit orasul de catre
    romani, a reusit sa treaca de razboaie si de inundatii si sa se
    dezvolte, iar acum este al patrulea cel mai mare oras din Germania
    din perspectiva populatiei si unul dintre polii economici ai tarii.
    Dar si turistici. Conform statisticilor, Catedrala din Köln este
    atractia turistica numarul unu din Germania, cu peste sase milioane
    de vizitatori anual. Construita in stil gotic si desemnata
    patrimoniu cultural UNESCO, Catedrala este un important loc de
    pelerinaj la nivel european. In plus, in Köln exista peste 40 de
    muzee (numar dublu fata de Bucuresti, unde sunt 20, conform
    RomanianTourism.com). Kölnul obtine numai din turism venituri de
    5,4 miliarde de euro anual, iar cei mai multi vizitatori provin din
    Statele Unite si Marea Britanie. Si la capitolul fiscalitate din
    turism orasul sta bine, in conditiile in care impozitele din
    aceasta industrie genereaza 120 de milioane de euro pentru
    autoritatile locale.

    “In 2009, Köln a inregistrat un numar de 4,6 milioane de sosiri,
    in contextul in care unitatile de cazare au primit 2,3 milioane de
    turisti. Chiar daca anul trecut a adus o scadere de 5% a numarului
    de turisti, anul acesta am inregistrat deja un avans de 4%”, spune
    Josef Sommer, managing director al Biroului de Turism din Köln.
    Ponderea romanilor in randul acestora este inca destul de mica,
    astfel ca, anul trecut, doar 2.000 de romani au vizitat orasul
    aflat in vestul Germaniei: 50% in interes de afaceri, 50% in
    scopuri turistice, potrivit lui Sommer. La Köln este insa si o
    comunitate de romani; conform unei statistici din 2009, in orasul
    german locuiesc si lucreaza peste 1.500 de romani, explica si
    Claudia Neumann, director de relatii publice si internet in cadrul
    Biroului de Turism.

    Conexiunile aeriene intre Bucuresti si Köln nu au fost niciodata
    variate, dat fiind ca cele mai multe companii care opereaza zboruri
    pe Germania sunt axate in special pe Frankfurt si München
    (principalele hub-uri ale tarii). Vorbim in special de zboruri
    directe, asigurate de operatorul german Lufthansa, dar si de TAROM
    sau Carpatair. Cu escale in marile capitale europene se ajunge la
    Köln, insa un zbor direct a fost inaugurat de Germanwings, divizia
    low-cost a Lufthansa, care a inceput operarea in Romania in urma cu
    trei ani. Andreas Engel, director de comunicare al Germanwings,
    spune ca ” situatia este stabila in Romania” si ca anul acesta
    gradul de incarcare al avioanelor Germanwings a fost de 80%.
    Germanwings zboara acum din Bucuresti direct catre Berlin,
    Stuttgart si K¨öln, orase catre care nu mai sunt alte curse directe
    din Romania. In aceste orase si-a pus baze Germanwings, iar
    compania-mama Lufthansa acopera, asadar, cele mai importante puncte
    din Germania prin conexiuni din aceste orase cu toata Europa.
    Asta pentru ca, pe langa romani, exista multe alte comunitati in
    Köln. Se poate spune despre oras ca este un adevarat mozaic
    cultural, in conditiile in care aici s-au “aclimatizat” oameni din
    peste 181 de tari. Mai mult, orasul este cel mai mare centru
    universitar din Germania, primind in prezent 70.000 de studenti. Si
    comunitatea homosexuala este extrem de bine reprezentata, Köln
    fiind considerat unul dintre cele mai tolerante orase din Europa.
    Un fel de San Francisco al Batranului Continent.

  • Marketing pe bavareza sau cum fac nemtii miliarde de euro din povesti

    Drumul romantic sau in varianta oficiala “Romantische Strasse”
    era o idee de marketing destinata soldatilor americani si
    familiilor lor, dispusi sa isi cheltuie soldele pentru povesti
    precum cea a extravagantului (sau nu-prea-sanatosului-la-cap, dupa
    cum il credeau contemporanii sai) rege Ludwig al doilea, care si-a
    construit prin castele precum Neuschwenstein sau Herrenchiemsee o
    lume plina de fantezie, rupta complet de realitatea acelor
    vremuri.

    Sau pentru urme ale unor conflicte celebre, asa cum a fost
    razboiul de 30 de ani, cel care pornea la inceputul secolului 17 ca
    un conflict religios si care lua apoi amploare la intreg nivelul
    intregii Europe si instaura Franta ca putere dominanta, distrugand
    pe parcurs multe dintre orasele germane (cele mai multe nerevenind
    nici pana astazi la gloria dinainte).

    Cu astfel de povesti, impanate cu castele vechi si un amestec de
    stiluri baroc, neoclasic si, bineinteles, romantic (neogotic) – pe
    masura ce germanii au simtit nevoia reintoarcerii la propriul
    trecut -, turismul din Bavaria a ajuns o industrie de peste 24 mld.
    euro anual, potrivit statisticilor biroului de turism local.

    Doar cele 45 de castele si resedinte atrag anual mai mult de
    cinci milioane de vizitatori, atractia principala fiind de departe
    castelul Neuschwanstein, unde dorinta regelui (pe numele sau
    complet Ludwig Otto Friedrich Wilhelm) de a avea propriul
    Versailles a fost transformata intr-o masina de facut bani de catre
    nemti, vizitarea castelului semanand, daca vreti, cu una dintre
    liniile de productie ale producatorilor bavarezi de masini,
    intesate de roboti, foarte productivi, dar ale caror programe
    software nu permit deloc contemplarea minunatiilor care ies de pe
    aceste linii de productie.

    Altfel spus, o industrializare dusa la extrem, dar care face ca
    drumul romantic, alaturi de alte drumuri tematice, precum cel
    alpin, al cristalului, al castelelor, al berii, al portelanului sau
    strazile diverselor dinastii de regi si imparati, precum
    Hohenzollern (ca sa aduc un exemplu apropiat) fac ca turismul sa
    fie sectorul economic cu cea mai mare contributie in PIB al
    Bavariei.

    Nu va asteptati insa la caldura cu care sunteti intampinati de
    obicei in statele mediteraneene sau pe coasta Atlanticului, de
    exemplu, caci Bavaria pare acum o destinatie facuta mai degraba
    pentru germani si asiatici.

    Nu degeaba statisticile efectuate de anumite companii care
    monitorizeaza forumurile de discutii de pe internet arata ca in
    timp ce turistii britanici, unii dintre cei mai plimbareti din
    Europa, nu stiu mare lucru despre Romantische Strasse, mai mult de
    noua japonezi din zece cunosc foarte bine conceptul. Ca dovada si
    faptul ca aproape toate indicatoarele presarate de-a lungul
    drumului sunt inscriptionate deopotriva in germana si cu caractere
    asiatice, dar nu si in engleza.

    Dincolo de componenta turistica, romanticul drum ce serpuieste
    de-a lungul a mai bine de 360 de kilometri si care se intretaie pe
    alocuri cu celebrele autobahn-uri fara limita de viteza reprezinta
    o foarte buna oportunitate pentru un test-drive. Si ce alta masina
    ar putea cadra mai bine cu Bavaria decat BMW (acronimul pentru
    Fabrica de Motoare din Bavaria)?

    Mai exact, seria 3 coupé, in varianta de motorizare diesel de
    doi litri, editia EfficientDynamics cu cateva imbunatatiri
    aerodinamice suplimentare, precum jante din aliaj in design turbina
    si suspensie coborata.

    Daca nu ati inteles nimic din ceea ce tocmai am scris, inseamna
    ca probabil nu sunteti unul dintre cei 1.500-2.500 de romani care
    isi cumpara in fiecare an un automobil BMW nou si voi reformula: un
    model coupé (deci o masina cu alura sportiva, cu doua usi), cu 163
    de cai-putere, suficienti pentru a ajunge de la zero la 100 de
    kilometri pe ora in circa 7,5 secunde si cu un consum de putin
    peste patru litri de motorina la 100 de kilometri.

  • Germania, locomotiva economica a Europei sau poveste izolata de succes?

    Anul trecut, PIB a scazut cu 4,7%, insa redresarea va fi atat de
    rapida, incat va deveni comparabila cu recordul de crestere din
    2006, de 3,4%, considera Bundesbank. Imbunatatirea nivelului de
    ocupare a fortei de munca va stimula consumul, iar statul va putea
    reduce deficitul fiscal mai rapid decat prevazuse, “probabil la mai
    putin de 5% din PIB”.

    Raportul Bundesbank pe luna august vine dupa recenta statistica
    pe trimestrul al doilea, care a relevat o crestere a PIB de 2,2%
    fata de trimestrul anterior (4,1% fata de aprilie-iunie 2009), cea
    mai mare din 1990 incoace. Banca sustine ca mai mult de jumatate
    din caderea productiei ca efect al crizei
    a fost recuperata    , gratie “conditiilor favorabile atat pe plan
    intern, cat si extern”, care au facut ca Germania sa redevina
    locomotiva economica a Europei.

    Exista insa mai multe semne de intrebare asupra acestui
    optimism. Unul ar fi ca Germania este vazuta de multi analisti ca o

    poveste izolata de succes     in ansamblul zonei euro, nu ca o
    locomotiva, atata vreme cat tari ca Irlanda, Portugalia, Grecia sau
    Spania continua sa fie taxate de investitori prin randamente mult
    mai inalte decat cele pentru obligatiunile germane, din cauza
    problemelor structurale nerezolvate din economiile lor.
    Obligatiunile pe zece ani ale Spaniei, de pilda, se tranzactioneaza
    la peste 1,5% peste nivelul celor germane, in timp ce inainte de
    criza aveau cam acelasi nivel de dobanda.

    CRESTERE DE DOAR 1,5% LA ANUL

    Pe de alta parte, intr-o nota publicata recent, insasi Deutsche
    Bank ridica semne de intrebare asupra durabilitatii acestei
    cresteri a PIB rezultate aproape exclusiv din exporturi catre tari
    capabile sa absoarba exporturile respective si din stimulente
    acordate de stat pentru angajarea de personal si pentru anumite
    industrii.

    Deutsche Bank, care estima inca de la inceputul anului ca in
    2010 economia germana va creste cu 2%, iar acum este chiar mai
    optimista decat Bundesbank, prevazand o crestere de 3,5%, atrage
    atentia ca ambele motoare – exporturile si stimulentele prin
    investitii cu bani de la stat – isi vor epuiza forta de turatie
    spre sfarsitul lui 2010 si pe parcursul lui 2011. Indicele
    achizitiilor in industria prelucratoare, considerat relevant pentru
    perspectiva economiei, scade de cateva luni incoace in tari ca
    Franta sau Marea Britanie, parteneri comerciali majori ai
    Germaniei, ca si in SUA si China. Masurile de austeritate bugetara
    luate in mai toate tarile europene, inclusiv in Germania, vor
    sfarsi la randul lor prin a afecta nivelul cererii, mai ales ca noi
    programe de stimulare a unor sectoare industriale, a consumului ori
    a ocuparii fortei de munca sunt excluse, in ciuda avertismentelor
    SUA ca fara noi programe de stimulare din partea guvernelor,
    economia globala risca un al doilea val de recesiune.

    Deutsche Bank prevede, asadar, ca fata de o majorare de 12% a
    exporturilor asteptata pentru acest an, la anul nu va mai fi spatiu
    decat pentru 6%, iar economia in ansamblu va reusi doar o crestere
    de 1,5%.

  • Ca sa nu astepte 6 luni, nemtii platesc si 20.000 de euro pentru un Dacia Duster second-hand

    In Germania un Duster la mana a doua cu motor de 1,5 litri 110
    CP cu tractiune 4×4 si versiune de echipare Prestige (echivalentul
    Laureate plus optionale in Romania) se vinde cu 20.000 de euro pe
    siteurile de specialitate, cu toate ca masina are deja 10.000 km.
    In acelasi timp, un Duster Laureate cu motor pe benzina de 1,6
    litri si 105 CP 4×2 se vinde cu 16.000 de euro in condisiile in
    care SUV-ul are 5.000 km.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro