Blog

  • De ce e Fondul Proprietatea o afacere profitabilă şi pentru cine

    Fondul Proprietatea se dovedeşte a fi o afacere profitabilă mai
    ales pentru cei care au câştigat de pe urma nenumăratelor amânări
    ale listării şi au cumpărat acţiuni la preţuri de până la 10% din
    valoarea nominală, deşi a fost înfiinţat pentru a despăgubi
    victimele regimului comunist ale căror proprietăţi au fost
    confiscate.

    Pe primul semestru statul român a plătit în contul
    despăgubirilor dispuse de Curtea Euro­peană a Drepturilor Omului
    (CEDO) 10 milioane de euro, cele mai mult dintre litigii fiind de
    încălcare a dreptului proprietăţii, CEDO apreciind că Fondul
    Proprietatea nu este funcţional, deşi este înfiinţat din 2005.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai spectaculoase calatorii cu trenul

    Pornind de aici ne-am gandit sa nu mai vorbim despre orase,
    insule, statiuni de petrecut vacanta, ci despre calatorii, in acest
    caz despre cele mai frumoase si spectaculoase peisaje pe care le
    poti vedea calatorind cu trenul.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Dezvoltatorii imobiliari israelieni, somaţi de bănci din România

    Companiile somate nu sunt totuşi foarte îngrijorate, în
    condiţiile în care băncile ştiu că valoarea garanţiilor, respectiv
    a proprietăţilor, este mai mică decât cea a datoriilor.

    Majoritatea proiectelor imobiliare israeliene în România există
    doar pe hârtie, puţine fiind în fază de construcţie , comentează
    Globes.

    Dezvoltatorii au obţinut capital pentru proiectele din România
    prin emisiuni de obligaţiuni la bursa din Tel Aviv.

    Din cauza crizei economice, românii preferă să amâne achiziţiile
    de apartamente în speranţa reducerii preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenteaza cu Ana si Ioana: Ai pleca sa muncesti in strainatate ?

    Ana sustine munca in Romania

    1. Este foarte usor sa te lasi cuprins de mirajul strainatatii,
    mai ales acum, cand in Romania nu se intrevede nicio perspectiva
    pozitiva. De altfel, motive clare, concrete pentru a convinge pe
    cineva sa ramana aici nu sunt. Salariile nu sunt mai mari, taxele
    nu sunt mai mici si nici mai putine, oamenii nu sunt mai
    civilizati, utilitatile nu costa mai putin, iar cumparaturile nu
    sunt mai ieftine. Sunt insa o multime de motive circumstantiale
    pentru care poate tocmai acum nu ar fi cel mai bun moment sa
    emigram. In primul rand, acela ca si in afara lucrurile merg prost.
    Poate nu la fel de prost ca la noi, insa atunci cand sunt probleme,
    primii sacrificati sunt imigrantii

    2. Da, medicii si inginerii au toate motivele sa plece. Isi fac
    meseria si sunt platiti poate chiar de zeci de ori mai bine decat
    aici. In rest, sunt mii si zeci de mii de oameni care pleaca pentru
    un loc de munca sub calificarea lor si care, atunci cand vor sa se
    intoarca in tara, se trezesc ca nu se mai pot integra pe piata
    muncii, intrucat experienta ultimilor ani a fost acumulata in
    domenii nu ar mai vrea sa lucreze.

    3. Am mai putea ramane in Romania si pentru ca, oriunde ne-am
    angaja, avem avantajul de a cunoaste piata, de a cunoaste
    specificitatile locale, criteriu care de multe ori a facut
    departajarea dintre romani si expati, in defavoarea celor din
    urma.

    4. In urma cu aproape doi ani, vorbeam cu un roman care a lucrat
    pe Wall Street. Desi a avut cat timp a stat in SUA o viata plina de
    impliniri profesionale, atinut sa sublinieze un lucru foarte
    important – povestea imigrantilor care nu se lovesc de xenofobie e
    doar in filme. Era suficient ca doar o data sa se simta accentul de
    est european pentru ca stigmatul de “intrus” sa ajunga sa te
    urmareaca.

    Ioana sustine munca peste hotare

    1. Primul si poate cel mai convingator argument in favoarea
    muncii peste hotare este plata. Este indeobste stiut ca mai orice
    tip de slujba, munca, pozitie este mai bine remunerata peste
    hotare. O bona primeste intre 800 si 1.000 de euro in Grecia, un
    muncitor necalificat are o chenzina saptamanala de cateva sute de
    euro in constructii in tari ca Italia sau Spania. E drept ca
    locurile de munca s-au imputinat foarte mult peste hotare, dar
    acelasi lucru se intampla si in Romania. Un lucru demn de luat in
    seama este insa ca pentru cei cu diplome, orizonturile raman
    deschise: mai mult de 7.000 de medici au plecat de la inceputul
    acestui an din tara si e complet de inteles: in afara faptului ca
    sistemul sanitar din Romania se zgaltaie din temelii, in tarile din
    Vest un medic poate castiga cateva mii bune de euro lunar. Un
    specialist in terapie intensiva si anestezie, care a plecat in
    Marea de piata Britanie in luna aprilie a acestui an, castiga nu
    mai putin de 40.000 de lire anual. E o diferenta fata de Romania…
    In aceeasi situatie se regasesc insa si alti licentiati – mai cu
    seama ingineri – pe care alte tari ii asteapta nu numai sa le ofere
    slujbe, ci si un trai decent.

    2. Traiul decent este un alt aspect important care impinge oamenii
    sa caute un loc de munca in afara. Traiul decent inseamna, dincolo
    de bani, aproape orice: de la sosele decente, posiblitatea de a
    parcurge 100 km pe autostrazi fara carute sau biciclisti si pana la
    lipsa unei permanente batai de cap in relatia cu autoritatile (ne
    sunt tuturor familiare cozile de la plata impozitelor sau grimasa
    acrita a functionarilor de dupa ghiseele de aproape orice fel), sau
    pana la faptul ca sistemele sociale sunt atat de bine puse la punct
    incat locuitorii nu se tem sa moara cu zile de la o mana rupta sau
    pentru ca nu-si gasesc de munca (in cazul in care doresc).

    3. Respectul fata de munca este mai mare peste hotare, sunt de
    parere peste doua treimi dintre respondentii unui studiu realizat
    de compania de cercetare de piata 360insights. Cu alte cuvinte,
    indiferent de tipul meseriei prestate – de la cele fara calificare
    si mergand pana la cele mai inalte distinctii – atitudinea fata de
    cel care presteaza o munca este mai… respectuoasa. Este adevarat,
    ca, de regula, in tarile civilizate nu se regaseste acea
    incrancenare pe care o vedem cu totii in viata de zi cu zi si care,
    implicit, este vizibila in orice latura a vietii. Dar punctele in
    plus se numara tot in favoarea muncii peste hotare.
    Nu in ultimul rand, trebuie sa ne aducem aminte de milioanele de
    “capsunari” care nu numai ca au pus in mod incontestabil umarul la
    cresterea economica an dupa an, dar au capatat un simt pragmatic al
    economiei de piata. Multi dintre ei s-au intors in tara stiind cum
    sa aplice “retete” pe care le-au invatat in strainatate. Un reper
    excelent este chiar unul dintre cei mai mari proprietari ai unui
    producator de inghetata care a ridicat din temelii, cu cunostintele
    capatate in munca peste hotare, o afacere care rivalizeaza acum cu
    multinationalele.

  • Peste 172.000 de turişti şi-au petrecut week-end-ul pe litoralul românesc

    Potrivit Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, sâmbătă în unităţile
    de cazare de pe litoralul românesc se cazaseră, oficial, 170.832 de
    persoane, pentru ca numărul acestora să mai crească, duminică, până
    la 172.138 de turişti, dintre care aproape 6.000 au fost
    străini.

    Cei mai mulţi turişti, 42.240, s-au aflat în Costineşti,
    staţiunea fiind urmată de Mamaia, cu aproape 40.000, şi Neptun, cu
    peste 35.000 de turişti înregistraţi. Alte câteva zeci de mii de
    persoane au ales să-şi petreacă vacanţa în alte staţiuni de pe
    litoral, peste 50.000 de turişti aflându-se în Năvodari, Eforie,
    Mangalia şi Vama Veche.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisioanele abuzive ale băncilor, din nou în instanţă

    Nemulţumiţi de faptul că li se percepe în continuare comisionul
    de risc, chiar dacă el a fost declarat ilegal de Autoritatea
    Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), peste 100 de
    clienţi ai Volksbank România, a treia bancă din România după
    valoarea activelor, se pregătesc să acţioneze banca în
    judecată.

    Comisionul respectiv trebuia eliminat începând cu data de 1
    iunie, însă clienţii susţin că li se percepe în continuare şi că,
    în urma valului de plângeri care a ajuns la ANPC, banca
    intenţionează să-i schimbe doar denumirea, în “comision de
    administrare”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BNR, acuzată de rasism din cauza unei monede

    Banca Naţională a României (BNR) este ultima instituţie intrată
    pe lista “rasiştilor” şi a “antisemiţilor” monitori­zaţi de Muzeul
    Holocaustului din capitala americană Washington D.C. Banca centrală
    a României este acuzată de a fi emis o monedă comemorativă cu
    Patriar­hul Miron Cristea, care a semnat – în calitate de premier
    în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea – o lege rasistă.

    Actul la care se referă Muzeul Holocaustului este un amendament
    adus legii cetăţeniei române, care a retras cetăţenia pentru
    225.000 de evrei care intraseră în România după 1918. Ei
    reprezentau circa 37% din totalul populaţiei de origine evreiască,
    iar legea instituită de regimul autoritar al lui Carol al II-lea
    deschidea calea altor restricţii similare, în vigoare până în
    1944.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Lupta intre farmacii si clinicile private

    Pe o piata imprevizibila din punct de vedere legislativ, vara
    acestui an impinge companiile din industria farmaceutica si a
    serviciilor medicale sa vina cu planuri noi de dezvoltare. Cel mai
    mare distribuitor si retailer de medicamente, grupul A&D
    Pharma, care controleaza reteaua de farmacii Sensiblu si
    distribuitorul Mediplus, a anuntat la inceputul lunii iunie
    deschiderea primei clinici proprii din Bucuresti, dezvoltata sub
    brandul Anima.


    “Proiectul Anima a fost gandit in urma cu un an si a inceput in
    luna ianuarie. Am considerat ca nivelul cererii pentru serviciile
    medicale private, pe de o parte, know-how-ul si capacitatea
    manageriala a A&D Pharma, pe de alta parte, motiveaza startul
    acestui proiect”, spune Robert Popescu, CEO al A&D Pharma.


    Capitala nu duce lipsa de astfel de clinici, cu Medlife, Centrul
    Medical Unirea, Medicover, Sanador, Euromedic sau MedsanaGral
    Medical, care totalizeaza afaceri cu mult peste o suta de milioane
    de euro. Dincolo de potentiala aglomerare insa, criza din sanatatea
    publica stimuleaza dezvoltarea in continuare a pietei clinicilor
    medicale private, iar analistii estimeaza o crestere a numarului de
    unitati medicale private, nu numai din Bucuresti, ci din toate
    marile orase.


    Potrivit Monikai Stefanczyk, seful diviziei de analize in
    domeniul farmaceutic al PMR, firma poloneza de cercetare, piata de
    servicii medicale private, compusa din platile din surse proprii,
    abonamente si asigurari medicale private, va creste anul acesta cu
    13% si se va dezvolta si mai puternic in perioada 2011-2012.

    Conform estimarilor PMR, dupa o crestere de 15% in 2009, la 373
    de milioane de euro, piata va ajunge in 2010 la 420 de milioane de
    euro, in 2011 la 486 de milioane, iar in 2012 incasarile
    operatorilor privati vor atinge 609 milioane de euro.Dincolo de
    orice predictii, s-ar zice ca romanul scoate bani din piatra seaca
    pentru sanatate, din moment ce clinicile sunt asaltate de pacienti
    la orice ora din zi si din noapte. Renuntarea la cheltuielile
    pentru propria sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de
    costuri, cel putin pana acum.

    “A&D Pharma a lansat noua divizie de business Anima ca raspuns
    la cererea tot mai mare de servicii medicale de calitate. Starea
    precara a sistemului public de sanatate ii indeamna pe multi romani
    sa apeleze la servicii medicale private”, sustine Popescu,
    completand ca, pe langa cererea de servicii medicale individuale,
    mizeaza pe serviciile oferite companiilor.

    Oficialii A&D Pharma sustin ca in primii doi ani se vor
    concentra pe dezvoltarea Anima in Capitala, insa au in vedere si
    oportunitatile de extindere in tara. “Proximitatea este parte din
    ADN-ul conceptului pe care Anima il va impune pe piata. Ne dorim
    locuri cu vizibilitate, bine conectate la oras, usor accesibile
    pentru pacienti”, spune Robert Popescu, tintind o acoperire
    uniforma la nivelul Bucurestiului pana in 2012. Pe termen scurt,
    pana la finele lui 2010, compania estimeaza un numar cel putin
    patru clinici in Capitala, cu un trafic de circa 100.000 de
    pacienti.