BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Bursele din emirate isi trag sufletul dupa dezastrul din ultimele sedinte

    Cel mai mare operator de telecomunicatii din Emiratele Arabe
    Unite, Emirates Telecom, a devenit foarte atractiv, dupa ce
    actiunile au atins cel mai redus nivel din luna iulie, scrie
    Bloomberg.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Toni Iordache: Secretele traderilor

    Pe de o parte, bancile de investiţii au un department de tranzactionare care deserveste clientii institutionali, denumit subgrupul “flow-trading”. Pe de alta parte, aceleasi banci utilizeaza capitalul lor uman pentru a specula oportunitatile oferite de piata, prin activitatea subgrupului “proprietary trading”.


    Activitatea din urma genereaza castiguri sau pierderi din volatilitatea activelor financiare, adica pur şi simplu din risc.

    Un grup de trading este, de obicei organizat vertical si orizontal. Structura verticala clasificata in functie de tipurile de risc se bazeaza pe:
    •riscul actiunilor – se refera la preturile actiunilor. Piaţa actiunilor este mica, in comparaţie cu piata FX
    •riscul valutar (FX) – se refera la ratele de schimb valutar. Piaţa FX este in valoare de 2.000 de miliarde de dolari zilnic, de departe, cea mai mare piata
    •riscul ratei dobânzii – asociat cu modificari ale ratelor dobanzilor stabilite de bancile centrale. Swap-urile si obligaţiunile guvernamentale sunt principalele valori mobiliare tranzacţionate pe piata “fixed income”
    •riscul de credit – asociat cu riscul de neplata a datoriei sale de catre o societate. Credit Default Swap este similar cu o polita de asigurare, care protejeaza titularul sau de un posibil faliment

    Orizontal, un grup de trading este separat in patru ramuri principale:
    •operatiuni plain-vanilla – se ocupa cu produsele de baza (swap-uri, acţiuni, devize)
    •operatiuni produse structurate – se ocupa cu produsele ezoterice (exotice, energie, CDO)
    •operatiuni market-making – pentru a raspunde comenzilor clientilor, un broker afiseaza in permanenta doua cotatii: un BID – preţul la care este dispus sa cumpere şi un ASK – pretul la care este dispus sa vinda. Multi dintre traderi se formeaza mai intai ca brokeri; astfel incat ei pot sa invete piata fara sa-si asume un grad de risc ridicat.
    •operatiuni propietary – acestea genereaza veniturile cele mai mari din activitati pur speculative.

    Dupa ce am invatat despre structura unui grup de trading, sa desenam si profilul tipic al unui trader. In general, un trader incepator nu are nevoie obligatoriu de o diploma. De cele mai multe ori, noii recruti sunt tineri de 23 de ani, cu putina experienta, dar cu mult entuziasm. Cu toate acestea, traderul de produse structurate – cele mai populare instrumente financiare in zilele noastre, poseda un MBA si/sau un doctorat. Acest trader are libertate maxima in a administra fonduri de la banca de investitii pe toate pietele de capital. Spre deosebire de boker, el nu ofera actiuni la clienti. In timp ce traderul de produse structurate ar putea genera 50 de milioane de dolari pe an, el trebuie sa imparta profiturile cu echipele de vanzari si de cercetare. Traderul de tip “proprietary” poate face cu usurinta aceasta suma, dar el nu trebuie sa imparta cu vreo echipa. Acest tip de trader gestioneaza portofoliul sau cu libertate maxima . Acesti traderi sunt pur speculatori. Traderii de produse plain-vanilla sunt undeva la mijloc, veniturile lor provin atat din speculatii cat si din servicii bid-ask. Detalii despre cariera unui trader si o zi tipica de tranzactionare in urmatorul episod.

    Pentru alte subiecte economice precum si pentru participarea la o noua initiativa de tranzactionare pe bursele de capital (Desert Mirage – Trading Simulation) http://toniiordache.ro

  • Bursele din emirate se prabusesc cu 8%

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Socul din Dubai zgaltaie leul si Bursa.

    Investitorii se tem ca moratoriul de plati de sase luni propus
    de Dubai World, o companie care are datorii de 59 mld. $ (39 mld.
    euro), ar putea sa declanseze o noua criza financiara mondiala,
    reeditand astfel episodul caderii bancii americane de investitii
    Lehman Brothers.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce actiuni ar putea deveni vedetele Bursei

    Daca investitiile la Bursa ar fi comparate cu o cursa de cai,
    acum ar fi momentul in care se fac pariurile. In ciuda cresterii
    pietei din ultimele luni, actiunile nu au trecut inca linia de
    start. Desi indicele BET s-a dublat de la inceputul lunii martie si
    pana acum, iar SIF-urile aproape ca s-au triplat, piata abia a
    ajuns la nivelurile din urma cu un an, adica abia au disparut
    efectele panicii de atunci. Din acest moment, pariurile devin mai
    dificile, mai riscante, pentru ca revenirile generalizate au
    trecut. Asadar, randamentele mari trebuie asteptate doar de la
    companiile care fac performanta, cele care vor gasi primele cheia
    iesirii din criza.

    Cel mai bine pozitionate sunt insa companiile care au sfidat
    criza si au reusit sa creasca atunci cand toata lumea scadea. Desi
    pot fi numarate pe degete, aceste companii nu au atras pana acum un
    interes deosebit din partea investitorilor, astfel ca, din punctul
    de vedere al evolutiei bursiere, s-au pierdut in pluton. Faptul ca
    au obtinut profituri in crestere si si-au majorat afacerile nu
    reprezinta o garantie ca actiunile lor vor creste imediat, dar
    merita urmarite pana la vremuri mai bune.


    Dupa primele noua luni ale anului, cele mai multe companii
    listate care au raportat rezultate in crestere sunt din industria
    alimentara, sector considerat de majoritatea analistilor ca fiind
    unul defensiv, pentru care exista o cerere relativ constanta. In
    aceste conditii, nu a fost o surpriza faptul ca producatorul de
    lactate Albalact Alba Iulia (ALBZ), cea mai mare companie din
    industria alimentara listata, a raportat vanzari in crestere cu 25%
    in primele noua luni, dar si un profit usor mai mare decat anul
    trecut. Albalact este una dintre actiunile intens tranzactionate pe
    bursa RASDAQ, fiind si una dintre putinele companii listate pentru
    care exista un interes major de achizitie din partea investitorilor
    strategici.

    Surprizele au venit insa din sectorul agricol, de la fostele
    “avicole” (ferme de crestere a pasarilor) listate pe RASDAQ la
    mijlocul anilor 90, care nu au fost niciodata in topul
    preferintelor investitorilor, din cauza rezultatelor slabe. In
    primele noua luni, Avicola Buzau (AVZU) a raportat un profit de 3
    milioane de lei, dupa ce a incheiat ultimii trei ani cu pierderi,
    iar afacerile companiei au scazut cu 4%, la 86 de milioane de lei.
    Compania este furnizor de carne de pui pentru restaurantele KFC
    (operate de compania US Food Network), ceea ce-i asigura o cerere
    destul de stabila. Pe Bursa, actiunile AVZU au crescut de la
    inceputul anului cu 76%, insa capitalizarea companiei nu depaseste
    22 de milioane de lei.

    Rezultate asemanatoare a publicat si Avicola Brasov (AVLE),
    companie controlata de omul de afaceri Ioan Popa, proprietarul
    grupului Transavia, cu sediul in Alba Iulia. Brandul Transavia a
    fost intens promovat, fiind destul de vizibil in hipermarketuri.
    Afacerile Avicola Brasov au crescut in aceste conditii cu 41%, la
    75 de milioane de lei, iar profitul net al companiei s-a majorat cu
    350%, la 4,7 milioane de lei. Capitalizarea companiei este in
    prezent de 21,6 milioane de lei, in conditiile in care actiunile
    s-au dublat de la inceputul anului. Printre vedetele din sectorul
    agricol de la Bursa se numara si Nutricom Oltenita (NUTE), companie
    care produce furaje pentru animale, dar detine si o ferma de porci
    si una de pasari la Calarasi. Afacerile Nutricom au crescut cu 24%
    in primele noua luni, la 113 milioane de lei, iar profitul a urcat
    de la 140.000 de lei, la 6,5 milioane de lei. Compania are o
    capitalizare de circa 60 de milioane de lei, dar actiunile sunt
    putin tranzactionate si inregistreaza oscilatii ridicate.

  • Dependenta de SIF

    Putini s-ar fi gandit ca din cuponiada de la mijlocul anilor ’90
    se vor naste cele mai importante companii listate la bursa: SIF
    Banat-Criasana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3),
    SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF5).

    In numar de cinci, Societatile de Investitii Financiare (SIF)
    sunt printre cele mai populare plasamente in randul investitorilor
    locali si internationali, individuali si institutionali. Cu greu
    poate fi gasit un fond de actiuni care sa nu aiba titluri ale
    vreunei SIF in portofoliu, tot SIF sunt cele care atrag plasamente
    din partea fondurilor straine, dar si prima investitie pe piata de
    capital a unui investitor de rand. Si exista o explicatie foarte
    buna pentru acest lucru: SIF au inregistrat in ultimii zece ani
    cresteri cuprinse intre 1.400% si 3.700%, evolutii cu greu atinse
    de alte companii listate la bursa.

    “Popularitatea in randul investitorilor este in stransa legatura
    cu lichiditatea acestor titluri. Actiunile au cea mai mare pondere
    in volumul zilnic de tranzactionare. Cu greu poti gasi zece actiuni
    pe piata locala care sa fie cu adevarat lichide”, spune Rares
    Nilas, directorul general al societatii de brokeraj BT Securities.
    “SIF sunt idealul a ceea ce trebuie sa fie pe piata locala de
    capital. Sunt lichide, au numar mare de actiuni scos la
    tranzactionare si nu au conturat un actionar majoritar”,
    completeaza Lucian Isac, directorul general al societatii de
    brokeraj Estinvest.


    Practic, SIF reprezinta mai mult de cinci companii listate la
    bursa. Prin modul in care au fost strucuturate, SIF sunt societati
    de investitii, fonduri inchise de investitii si fonduri de private
    equity, toate la un loc. Mai mult, achizitionand actiuni la una
    dintre SIF, investitorul are acces la un subportofoliu de pana la
    peste 200 de companii, la care respectiva SIF este actionar
    majoritar sau minoritar, dar si la obligatiuni, titluri de stat si
    depozite bancare.

    Din cele peste 200 de companii pe care le detin in portofoliu,
    participatiile la BCR si la BRD sunt de departe cele mai valoroase.
    Sursa importanta de venituri, avand in vedere dividendele pe care
    aceste doua banci le-au platit de-a randul anilor. “Plasamentul in
    actiunile SIF este de luat in seama nu doar din punctul de vedere
    al rezultatelor financiare, care au fost bune anul acesta, dar si
    din perspectiva dividendelor. Ani la rand, SIF si-au rasplatit
    investitorii cu dividende”, explica Isac.

    Poate mai mult decat rezultatele financiare, care s-au situat
    peste asteptarile primului an de criza, informatiile si zvonurile
    privind ridicarea pragului de detinere au favorizat cresterea
    cotatiilor. Mai ales ca anul trecut titlurile SIF au fost printre
    principalele afectate de pe piata bursiera locala, prabusindu-se cu
    peste 70%.
    Dupa ce proiectul de lege privind majorarea pragului de detinere de
    la 1% la 5% a fost aprobat saptamana trecuta de Senat, indicele de
    ansamblu al societatilor, BET-FI, a urcat intr-o singura zi cu pana
    la 7%.

    “Ridicarea pragului pana la limita de 5% este doar un prim pas
    inspre eliminarea acestuia. Nicio alta societate listata pe o bursa
    europeana nu are prag de detinere”, mai spune Isac.

  • Actiunile nu mai au putere sa creasca. Brokerii se tem de ce e mai rau

    Criza politica interna si semnalele nu prea incurajatoare la
    nivel international au sters in ultimele doua luni 20% din avansul
    SIF-urilor si in cateva saptamani principalii indici ai Bursei au
    pierdut circa 10%, punand din nou pe ganduri investitorii.

    Daca raliul Bursei inceput in luna martie a fost considerat in
    prima faza ca o revenire temporara pe o tendinta de scadere si mai
    apoi ca o anticipare a revenirii economiei la nivel mondial, in
    prezent noile scaderi ar putea anticipa din nou o evolutie in forma
    literei “W” a economiei. Parerea este impartasita de cei mai multi
    brokeri, care se asteapta la corectii pentru perioada urmatoare,
    dar, spun ei, minimele atinse la inceputul anului vor ramane
    istorie.


    Mihai Piscan, broker la EFG Eurobank Securities, observa pe
    graficul SIF-urilor o formatiune specifica analizei tehnice “top
    and shoulders” (cap si umeri) alcatuita dintr-o linie sub forma de
    umar, o linie a gatului si o linie a capului, semanand cu partea
    superioara a torsului unei persoane, care indica de obicei o
    inversare a trendului. “SIF-urile au incercat de trei ori sa sparga
    pragul de la 20.000 de puncte. Totusi ma astept ca noiembrie sa fie
    o luna de scaderi, indicate de analiza tehnica printr-o formatiune
    cap si umeri”, spune Piscan, care nu exclude insa ca apropierea
    sarbatorilor sa aduca optimismul pe Bursa in decembrie.
    “Pe termen mediu si lung, cred ca cine va strange actiuni in 2009
    si 2010 se va pozitiona foarte bine pe ciclul de crestere din
    urmatorii 7-8 ani. Cand se disipeaza in piata vesti proaste, atunci
    sunt momentele bune de cumparat pe Bursa”, considera Piscan.

    Alti brokeri vorbesc de o revenire “zbuciumata” a economiilor si
    implicit a Bursei, presarata cu corectii care pot fi semnificative.
    “Pietele externe dau semne de nervozitate si pana la sfarsitul
    anului este posibil sa vedem corectii. Factorii locali incep sa
    conteze in sens negativ din pacate si din cauza lipsei de masuri a
    statului la nivelul economiei este posibil ca primele sase luni din
    anul viitor sa fie foarte grele, iar acest lucru sa afecteze Bursa.
    Nu vad noi minime, dar scenariul cel mai probabil este cel al unor
    corectii care pot fi semnificative”, spune Razvan Pasol, directorul
    general al societatii de brokeraj Intercapital Invest.

    Brokerii spun ca nici o evolutie pozitiva pe plan extern a
    burselor nu mai este o reteta sigura pentru cresteri pe Bursa in
    acest moment. “O evaluare pozitiva afara ar incuraja investitorii
    pe plan intern, dar acest lucru n-ar fi suficient pentru Bursa daca
    nu exista optimism si la nivel intern. Nici stirile din afara nu
    sunt incurajatoare, tendinta fiind mai mult de pesimism. In
    conditiile in care criza politica va continua si datele macro de la
    noi nu sunt foarte bune, acest lucru se va reflecta si asupra
    pietei de capital. Piata arata in acest moment cresteri, dar cred
    ca sunt doar corectii pozitive pe un trend descendent”, este de
    parere Marcel Murgoci, directorul de tranzactionare al Estinvest
    din Focsani.

  • Amanarea transei FMI duce in jos preturile la Bursa

    Pe fondul amanarii celei de-a treia transe din imprumutul
    acordat Romaniei de Fondul Monetar International (FMI),
    investitorii de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au preferat sa
    vanda actiuni, chiar si la preturi scazute.

    Cele mai afectate au fost titlurile societatilor de investitii
    financiare (SIF), care s-au depreciat in ultima saptamana cu 5,8%.
    Si lichiditatea pietei de actiuni (totalul sumelor rulate in
    operatiunile de vanzare-cumparare) a avut de suferit,
    comprimandu-se cu o treime fata de saptamana precedenta. “Fluxul de
    stiri interne este in continuare unul extrem de negativ, in acest
    moment fiind foarte dificil de realizat estimari foarte clare in
    ceea ce priveste o stabilizare economica”, se arata in raportul
    saptamanal al firmei de brokeraj Intercapital Invest.

    Cititi mai multe pe
    www.gandul.info

  • Brokerii pierd 50.000 euro/zi din cauza crizei politice

    “Scaderea lichiditatii cred ca are multa legatura cu criza
    politica. Practic nimeni nu mai vinde si nimeni nu mai cumpara,
    atat investitorii straini cat si cei romani aflandu-se in
    asteptare, piata fiind blocata. Se asteapta rezolvarea crizei
    politice precum si alegerile prezidentiale.

    Cu toate acestea, alegerile prezidentiale nu ar trebui sa fie mai
    importante pentru ca nu presedintele trebuie sa se ocupe de starea
    economiei, ci Guvernul”, spune Octavian Molnar, directorul general
    al societatii de brokeraj IFB Finwest.

    Cititi mai multe despre pierderile brokerilor
    pe www.zf.ro

  • Peter Imre: Bursa nu e nici cazino, nici bordel, ci un loc in care se pot castiga bani civilizat

    Peter Imre, directorul de corporate affairs pe Romania si
    Bulgaria al Philip Morris a parasit compania in urma incheierii
    mandatului, el urmand sa fie inlocuit de Roman Yazbeck. Imre a
    condus departamentul de corporatte affairs al Philip Morris Romania
    din anul 1997.

    “Peter Imre, director Corporate Affairs Philip Morris Romania
    & Bulgaria si-a incheiat mandatul in cadrul Philip Morris si a
    decis sa urmeze alte oportunitati de cariera in afara companiei.
    Roman Yazbeck, Director General Romania & Bulgaria va ocupa si
    functia de Director Corporate Affairs interimar si va reprezenta
    compania in relatia cu mass media si alti parteneri externi”, a
    anuntat compania intr-un comunicat de presa.