BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Producătorul brandului FruFru a răscumpărat anticipat obligaţiunile de 4,5 milioane lei pe care le avea la Bursă. Unilever a preluat 75% din compania Good People, care comercializează brandul FruFru

    Good People, care comercializează alimente şi sucuri bio sub brandul FruFru, a anunţat la bursă că a răscumpărat anticipat şi integral emisiunea de obligaţiuni FRU21, conform me­morandumului de listare prin care a fost exercitată opţiunea call, în contextul în care gi­gan­tul anglo-olandez Unilever, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de FMGG, a achi­zi­ţionat 75% din compania fon­dată acum 13 ani de Mihai Simiuc.

    Preţul de răscumpărare al emi­siu­nii este de 100% din valoarea no­minală, iar data de înre­gistrare pentru identifi­ca­rea obli­gatarilor ce beneficiază de răs­cumpărarea anticipată este 19 decembrie 2019. Data plăţii a fost stabilită 30 decembrie 2019.

    Compania a anunţat la Bursă că valoarea de răscumpărare a emi­siunii, potrivit memorandumului, va in­clude dobânda ca fracţie de cupon calculat pentru un număr de zile egal cu intervalul de timp de la data plăţii ultimului cupon întreg (14 decembrie 2019) şi până la data plăţii efective a valorii emisiunii răscumpărate, adică până la 30 decembrie inclusiv. Good People a listat pe Bursă, pe piaţa AeRO, obligaţiuni corporative de 4,56 milioane lei pe cinci ani, cu o dobândă fixă de 9% pe an, plătibilă trimestrial.

    Obligaţiunile FRU21 se tranzacţionează în creştere cu 1,17% pe fondul unui rulaj de 2,8 milioane lei.

    Compania a raportat afaceri de 34 de milioane de lei în 2018, plus 27% faţă de anul precedent, în timp ce profitul s-a triplat până la valoarea de 842.626 lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

     

     

  • Vânzarea unui pachet de acţiuni din Enel România: un fond de investiţii al Deutsche Bank şi unul al Macquarie sunt în pole-position

    Un fond de investiţii al băncii germane Deutsche Bank şi unul administrat de Macquarie, societate care gestionează active de 387 miliarde de dolari şi care are birouri în SUA, Australia, Asia şi Europa, s-ar afla pe lista scurtă a ofertanţilor pentru achiziţia filialelor Enel din România, potrivit unor informaţii ale ZF.

    În 2016, Macquarie a pierdut în faţa Allianz Capital Partners achiziţia a 30% din E.ON Distribuţie, arată datele ZF.

    Procesul de vânzare a activelor Enel România ar fi coordonat de francezii de la BNP Paribas, arată datele ZF, iar agenţia de presă Thomson Reuters notează că tranzacţia s-ar ridica la circa 1,1 miliarde de euro.

    Mai multe fonduri de investiţii s-au aratăt interesate de activele pe care Enel le are în România, scoase la vânzare prin acţionarul minoritar Fondul Proprietatea, iar potrivit unor informaţii ale ZF, atenţia acestora s-a îndreptat şi către un pachet din deţinerea majoritară a italienilor.

    Fondul Proprietatea evaluează la 1,35 miliarde de lei participaţiile pe care le are la Enel România, potrivit in­formaţiilor din cel mai recent raport trimestrial.

    La finele lunii noiembrie, la Capital Markets Day, Francesco Starace, CEO-ul Enel, cel mai mare grup de utilităţi din Europa, a fost întrebat de jurnaliştii români în ce stadiu se află vânzarea participaţiilor din România.

    „Nu avem vreo «vacă sfântă» în acest domeniu de activitate. Orice poate fi vândut, cu condiţia ca noi să fi terminat de implementat măsurile de eficientizare şi de creştere a com­paniei.“

    Cea mai valoroasă deţinere a Fondului la Enel este la E-Distribuţie Muntenia, acolo unde controlează un pachet de 12%, în valoare de circa 425 milioane de lei.

    Pe partea de deţinere din capital social, FP are 24% din E-Distribuţie Dobrogea.

    Grupul italian de utilităţi Enel a încheiat 2018 cu venituri de 1,28 mld. euro în România, în creştere faţă de nivelul de 1,18 mld. euro din 2017, în timp ce EBITDA a scăzut uşor de la 232 de milioane de euro la 230 de milioane de euro anul trecut.

    liviu.popescu@zf.ro

  • Bursa introduce un program destinat brokerilor care activează ca Market Maker, pentru a creşte lichiditatea

    Bursa de la Bucureşti (BVB) introduce de la 1 ianuarie 2020 un program pilot destinat brokerilor care activează ca Market Maker pentru acţiuni, în scopul îmbunătăţirii lichidităţii acţiunilor respective.

    Prin această măsură, operatorul pieţei de capital urmăreşte ca Market Making-ul să atingă cel puţin 15% din totalul activităţii de tranzacţionare pe segmentul de acţiuni.

    “Prin implicarea în program, brokerii care activează ca Market Maker pentru acţiuni beneficiază de comisioane mai mici, reduceri şi, în mod suplimentar, bonusuri, condiţionat de îndeplinirea anumitor criterii specifice”, transmit reprezentanţii BVB.

    Reconfigurarea programului de Market Maker vizează flexibilizarea parametrilor zilnici de cotare – perioada minimă pentru menţinerea cotaţiilor într-o şedinţă de tranzacţionare, spread maxim, eliminarea indicatorului lunar de conformitate privind numărul de şe dinţe dintr-o lună, precum şi reconfigurarea termenilor programului, prin includerea unor indicatori cantitativi, care se referă la termenii de bază care vizează ca îndeplinirea zilnică a parametrilor de cotare pentru o acţiune (perioada minimă de cotare, spread maxim) să implice acordarea comisioanelor standard de Market Maker pentru tranzacţiile efectuate de un Market Maker pe contul House în piaţa principală REGS.

  • Producătorul de componente auto Compa Sibiu, cu Fondul Suveran al Norvegiei în acţionariat, vrea să intre pe piaţa hotelurilor

    Producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP), singurul emitent din eşalonul doi al bursei româneşti care are în acţionariat Fondul Suveran al Norvegiei, convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) pe 14 ianuarie 2020, în vederea aprobării propunerii consiliului de administraţie al companiei de participare la înfiinţarea societăţii Compa Hospitality, cu activitate în domeniul hotelier.

    “Capitalul social al societăţii va fi de 50.000 de lei, împărţit în 5.000 părţi sociale, a câte zece lei fiecare”, se specifică în convocatorul companiei pe bursă.

    Potrivit datelor instituţiei, Compa Sibiu va avea un aport de 49.990 lei la capitalul social al Compa Hospitality, împărţit în 4.999 părţi sociale, reprezentând 99,98% din acţiuni, în timp ce Dan Nicolae Băiaşu, directorul comercial al companiei, va deţine restul de 0,02% din acţiuni.

    Producătorul de componente auto din Sibiu a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 29 mil. lei, în scădere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, la venituri totale de 598,4 mil. lei, plus 3,5%.

    Compa Sibiu controlează în proporţie de 100% Compa IT, cu activitate în realizarea de soft, şi deţine 99% din Trans Cas, companie de transport rutier de mărfuri şi 70% din Recaserv.

    De la începutul anului, acţiunile CMP se tranzacţionează în scădere cu 6,82% pe fondul unui rulaj de 20,2 mil. lei, emitentul ajungând la 179 mil. lei capitalizare.

    Compania este deţinută în proporţie de 19% de Ioan Deac, preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general al  Compa şi în proporţie de 18,7% de Ioan Miclea, restul de 62,2% fiind împărţit de alţi investitori pe bursă.

     

  • Rocadă între companiile de stat de la Bursă. Nuclearelectrica atinge o capitalizare record şi urcă pe locul 6 în clasamentul celor mai valoroase companii listate, depăşind Transgaz

    Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a urcat ieri o poziţie în clasamentul celor mai valoroase companii de la bursa de la Bucureşti în contextul în care acţiunile sale au ajuns la maximul istoric de 14,66 lei pe unitate, respectiv o capitali­zare de 4,42 mld. lei, arată datele de la bursă.

    Astfel, compania controlată de statul român a urcat de pe locul 6 pe locul 7 în acest clasament şi a depăşit Transgaz (TGN), operatorul sistemului naţional de transport al gazelor na­turale, tot o companie de stat dar care în şedinţa de joi a rămas la valoarea de 4,36 miliarde de lei, arată datele BVB.

    Nuclearelectrica are şanse foarte mari ca în 2019 să fie pentru al treilea an consecutiv cea mai performantă acţiune din prima ligă bursieră de la Bucureşti în contextul în care deja are un plus de 90%, iar poziţia doua este ocupată de Petrom cu un randament de 57%.

    Joi a fost „verde“ şi pe Romgaz (SNG), cea mai valoroasă companie a statului român la bursă, iar brokerii spun că investitorii celor două companii – SNN şi SNG – au fost impulsionaţi de aşteptările unor dividende speciale de la acestea, mai alex în contextul afir­maţiilor premierului Orban pentru ZF.

    „Da, evoluţia de astăzi a celor doi emitenţi ar putea avea legătură cu ştirea apărută în presă cu privire la posibilitatea ca guvernul să solicite dividende suplimentare la societăţile deţinute majoritar de către stat“, spune Marcel Murgoci, director de tran­zacţionare la Estinvest Focşani, una dintre cele mai vechi societăţi de brokeraj din România.

    Investitorii au speculat această ştire, cu toate că nu există certitudinea că se va întâmpla acest lucru, adaugă el.

    „Ei mizează pe faptul că exista o nevoie de bani pentru statul român şi pe faptul că statul a acţionat în această direcţie şi în anii anteriori“, adaugă Murgoci.

    Premierul Ludovic Orban a spus într-o discuţie telefonică cu ZF că vor exista solicitări de dividende de circa 1,5 mld. lei pe care le va trimite com­paniilor de stat, dar că încă nu ştie dacă plăţile vor fi efectuate anul acesta sau în 2020. Radu Ionescu, broker la Swiss Capital, spună că Romgaz şi Nuclear­electrica s-au apreciat astăzi în contextul în care investitorii de retail se bazează pe aşteptări cu privire la plata unor dividende speciale de la com­paniile de stat.

     

  • Reacţia investitorilor la noile planuri: Francezii de la Orange scad cu 5% pe bursa din Paris

    Acţiunile gigantului francez Orange scad cu 4,8% pe bursa din Paris, miercuri, după ce compania a anunţat un nou plan strategic prin care vrea să îşi separe businessul de turnuri de telecomunicaţii ca entitate separată, într-o mutare gândită pentru a creşte valoarea totală a grupului – în contextul în care competiţia în creştere din Europa a început să afecteze creşterea şi marjele de profit ale grupului francez, potrivit CNBC.

    Astfel, miercuri la ora 1.30, acţiunile Orange se tranzacţionau la 13,68 euro per acţiune, în scădere cu 4,84%, la o capitalizare bursieră de circa 36 miliarde euro.

    Decizia Orange vine după ce mai multe companii europene au anunţat că vor să vândă anumite reţele, în contextul în care evaluările pentru active ce ţin de infrastructura telecom au cunoscut o creştere masivă pe fondul apetitului ridicat al marilor investitori – precum fondul de private equity KKR din SUA sau Cellnex din Spania.

    Cei mai mari competitori ai Orange, nemţii de la Deutsche Telekom şi britanicii de la Vodafone, şi-au separat businessul de turnuri de telecomunicaţii şi caută să vândă o parte din ele prin listare sau printr-o vânzare privată.

    Acţiunile Vodafone, al doilea cel mai mare operator din lume, au crescut cu 10% când a anunţat planurile de a-şi muta aceste active ca entitate separată.

    „Astăzi, credem că valoarea reţelelor noastre nu se reflectă în preţul acţiunilor”, spune Stephane Richard, CEO-ul Orange.

    Turnurile de telecomunicaţii ale Orange ar putea valora circa 10 miliarde euro, potrivit estimărilor analiştilor citate de CNBC. În acelaşi timp, analiştii Citi consideră că aceastea ar putea valora 13 miliarde euro, adică un multiplu de 20 faţă de rezultatele operaţionale generate de aceste active.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Bursele ANIS 2019: Cybersecurity, IoT, Machine Learning, Health Tech, FinTech, Big Data, tehnologii inovatoare introduse deja în curricula anului universitar 2019-2020

    ANIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, a premiat joi, 21 noiembrie, în cadrul celei de-a doua ediţii a Galei Bursele ANIS, 12 proiecte inovatoare propuse de cadre didactice tinere, ce predau în cadrul unora dintre cele mai mari centre universitare din România, respectiv Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB), Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi, UNATC I. L. Caragiale din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Timişoara.

    Bursele ANIS reprezintă un parteneriat între industria tech şi mediul academic, care recompensează eforturile şi pasiunea cadrelor didactice tinere în adoptarea celor mai inovative cursuri şi metode de predare. La această ediţie au fost înscrise 27 de proiecte, 12 dintre acestea fiind numite câştigătoare, iar candidaţii au fost premiaţi cu câte 5.000 de euro.

    Iniţiativa Bursele ANIS a fost susţinută la această ediţie de 9 dintre cele mai puternice companii IT din Romania, organizaţii implicate activ în dezvoltarea calităţii sistemului educaţional românesc: Adobe Systems Romania, Atos, Bitdefender, Cornerstone Technologies, Deutche Bank Global Technology, Endava Romania, Enea Services Romania, Qualitance QBS, Wipro Technologies.

    „Educaţia reprezintă una dintre priorităţile ANIS la nivel naţional, un segment în care noi ne implicăm cu toate resursele, ştiind că performanţa industriei româneşti de tehnologie este strâns legată de rezultatele sistemului educaţional. Aflat la a doua ediţie, programul Bursele ANIS cunoaşte deja un real succes, drept dovadă numărul mare de proiecte înscrise în competiţie, şi ne propunem să-l dezvoltăm pe termen lung, să-l transformăm într-un exemplu de colaborare dintre companii şi mediul academic”, a declarat Gabriela Mechea, Director Executiv, ANIS.

    „Bursele ANIS sunt un stimulent extraordinar al iniţiativelor curriculare asumate de cadrele didactice din mediul viral al universităţilor româneşti. Viziunea ANIS de energizare a colaborării dintre mediul academic şi industrie, precum şi de promovare a învăţării profunde într-o eră a navigării rapide,  este cu adevărat transformativă. Este remarcabilă consolidarea acestui proiect, ce a adus un suflu nou în relaţiile dintre mediul academic şi industria IC&T. Felicitări tuturor participanţilor şi câştigătorilor!”, a menţionat Prof. Dr. Răzvan Rughiniş, Prodecan al Universităţii Politehnica Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare.
     
    Emanuel Onica şi Andrei Arusoaie, lectori în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, au propus cursul Blockchain – Fundament şi Aplicaţii, pentru care au câştigat bursa FinTech oferită de Endava Romania, Ovidiu Stan, lector universitar la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, a câştigat bursa Cybersecurity oferită de Bitdefender, pentru cursul Securitate Digitală, Ruxandra Olimid, lector universitar la Universitatea din Bucureşti, al cărei curs Securitatea Reţelelor (SecRet) a primit bursa Cybersecurity, oferită de Enea Services Romania;

    Alexandru Radovici, lector universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti, a propus cursul Arhitecturi şi Servicii IoT, pentru care a câştigat bursa IOT oferită de Adobe Systems Romania, Marius Gavrilescu, lector universitar în cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, a fost premiat cu bursa Machine Learning pentru cursul Învăţare Automată oferită de Qualitance QBS, Grigore Burloiu, lector – cercetător în cadrul UNATC I.L. Caragiale din Bucureşti a primit bursa AI, oferită de Adobe Systems Romania, pentru cursul Creative Coding and Softeware Design 3 – Machine Learning, Sergiu Nisioi, asistent universitar în cadrul Universităţii din Bucureşti, a câştigat bursa Cybersecurity,  oferită de Atos, pentru cursul Laborator reţele de calculatoare. Codruţa Istin, lector universitar la Universitatea Politehnică din Timişoara, a pus bazele cursului Bioinformatica, pentru care a obţinut bursa Machine Learning, oferită de Wipro Technologies;

    Mădălin Frunzete, lector universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti, a câştigat bursa FINTECH, oferită de Deutche Bank Global Technology, pentru cursul Criptografie şi Protecţia Datelor (CPD), Mihai Badea, asistent universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB), a primit pentru cursul Ingineria Sistemelor cu Inteligenţă Artificială bursa Machine Learning, oferită de Bitdefender, Camelia Florea, lector universitar la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, a creat cursul Imagistică digitală pentru aplicaţii speciale (IDAS) şi a primit bursa Health Tech oferită de Cornerstone Technologies, iar Vlad Georgescu, lector universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti, a primit bursa IoT, oferită de Atos, pentru cursul Senzori şi circuite de condiţionare a semnalelor, prin intermediul căruia studenţii pot înţelege mai bine funcţionarea de ansamblu a unui sistem de tip IoT, în mod practic.

    20 ani de activitate în România. Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.
    Peste 130 de membri. În cadrul ANIS sunt reunit atât companii cu capital românesc sau străin, mici sau multinaţionale, cu sedii în toate marile centre IT din ţară, ceea ce asigură asociaţiei reprezentativitate la nivel naţional.
    Peste 38.000 de angajaţi. Membrii ANIS generează un număr semnificativ de locuri de muncă înalt calificată în societate.
    Peste 2,5 miliarde de euro cifra de afaceri. Veniturile anuale cumulate ale membrilor, plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce priveşte amprenta economică în plan local.
     


     

  • Cum arată Bursa de la Bucureşti la zece luni: Indicele BET-TR, care include dividende, a crescut cu 40%

    Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au păstrat evoluţii pozitive la finalul primelor 10 luni din 2019 şi au menţinut un ritm de creştere de două cifre, potrivit unui raport al BVB.

    Cea mai mare creştere a fost înregistrată până la finalul lunii octombrie de indicele BET-TR, care include şi dividendele, acesta avansând cu 40%, în timp ce indicele BET-FI, care include SIF-urile şi Fondul Proprietatea, a crescut cu 22% de la începutul anului.

    „Oricât de atractive ar fi evoluţiile pieţei, investitorii au nevoie de tot mai multe exemple de companii locale care să arate că pot trece testul pieţei. La nivel de trend, observăm că din ce în ce mai multe companii accesează bursa pentru dezvoltarea afacerilor prin emiterea de obligaţiuni, o alternativă la finanţarea bancară menită să ofere, pe lângă acces la capital, un plus semnificativ de vizibilitate şi condiţii mai bune pentru finanţări ulterioare. Emisiunile de obligaţiuni pot fi considerate anticamera viitoarelor IPO-uri – evident, în măsura în care o astfel de operaţiune face parte din viziunea acţionarilor – pentru că le permit companiilor să aibă un contact direct şi relevant cu investitorii şi cu entităţile reprezentative ale pieţei de capital,” spune Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti.

    În acelaşi timp, indicele BET-XT-TR, care include cele mai tranzacţionate 25 de companii şi dividendele acordate de acestea, a înregistrat o creştere de 37% la finalul primelor zece luni.

    Valoarea totală de tranzacţionare pe segmentul de acţiuni a fost de 1,77 miliarde euro de la începutul anului şi până la finalul lunii octombrie. Cu toate acestea.

    La finalul primelor zece luni din acest an, valoarea de piaţă a companiilor româneşti listate la BVB era de 106,3 miliarde lei, echivalentul a 22,3 miliarde euro, potrivit BVB.

    Cu toate acestea, valoarea medie zilnică de tranzacţionare înregistrată în piaţa reglementată la vedere în luna octombrie s-a ridicat la 33,07 milioane lei, echivalentul a 6,96 mld. euro, în scădere cu 17,3% faţă de octombrie 2018.

    Pe de altă parte, valoarea medie zilnică de tranzacţionare a crescut în ceea ce priveşte instrumentele cu venit fix, precum obligaţiunile, unde a fost înregistrată o creştere de 107% de la an la an.

     

  • Prăbuşire dureroasă: Una dintre cele mai mari companii germane care activează în România este părăsită de investitori

    Producătorul de componente auto Leoni, una dintre cele mai vechi companii germane, întâmpină probleme pe fondul încetinirii creşterii economice din Germania şi din Europa, iar creditorii încep să îşi scoată banii din companie, potrivit Bloomberg.

    În România, producătorul de cabluri pentru industria auto Leoni Wiring Systems Ro din Bistriţa, parte a grupului Leoni, anunţa la finalul lunii octombrie că recrutează încă 110 oameni. Cu peste 17.000 de angajaţi la nivel local, Leoni este unul dintre cei mai mari angajatori din România, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    Creditorii Leoni AG au început să îşi reducă expunerea în companie, semnalând astfel neliniştea în creştere a investitorilor în ceea ce priveşte starea economiei.

    Acţiunile Leoni AG se tranzacţionau miercuri la ora 14.30 la o valoare de 12 euro per acţiune, în scădere cu 5,3%, la o capitalizare bursieră de peste 392 milioane euro.

    Mai mulţi investitori, care deţin datoria companiei activând drept creditori, s-au retras din business, potrivit surselor citate.

    Leoni, care vinde componente electrice pentru maşini, este un business început încă din secolul XVI şi a acumulat datorii de 1,2 miliarde de euro, dintre care o parte din datorie, de 170 milioane euro, ajunge la maturitate în luna martie.

    Separat, un grup de bănci care au oferit linii de credit în valoare de 750 milioane euro companiei, au angajat firma de avocatură FreshFields Bruckhaus Deringer pentru încpee discuţiile cu privire la datorie.

    Leoni are circa 100.000 de angajaţi în 32 de ţări, iar acţiunile companiei au scăzut cu 60% anul acesta, încât cererea este din ce în ce mai scăzută.

    Aşteptările analiştilor

    Analiştii estimează pierderi de 240 milioane euro pentru Leoni în 2019, după ce „a ars” cu 40% mai mult cash în primele nouă luni în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. La finalul lunii septembrie, lichidităţile companiei se ridicau la 583 milioane euro.

    „Lichidităţile Leoni sunt la limită. Au datorii de circa 1 miliard de euro şi nu se vede nicio îmbunătăţire substanţială până la finalul anului”, spune Christian Ludwig, analist în cadrul Bankhaus Lampe.

    Totuşi, compania este destul de finanţată pentru a plăti datoria ajunsă la maturitate în martie, potrivit unui purtător de cuvânt al companiei. Mai mult, a plătit şi în septembrie datorii de 49 de milioane de euro ajunse la maturitate.

    Leoni pe piaţa locală

    Compania Leoni Wiring Systems Ro cu sediul în Bistriţa este cea mai mare entitate deţinută de germani pe piaţa locală. Compania a avut anul tre­cut afaceri de peste 1,47 mld. lei, un profit net de 28,1 mil. lei şi un număr mediu de 5.161 de angajaţi, potrivit site-ului Ministe­rului Finanţelor. Pe plan local, Leoni Wiring Sys­tems Ro Bistriţa este urmată de Leoni Wiring Systems Arad (cu afaceri de 896,6 mil. lei în 2018) şi Leoni Wiring Systems Piteşti (cu afaceri de 772,6 mil. lei anul trecut), cu sediul central în localitatea Bascov, Argeş.

    Leoni a intrat pe piaţa din România în anul 2000, odată cu deschiderea primei fabrici WSD (Wiring Systems Division) la Arad. Au urmat fabricile din Bistriţa (2002) şi Bascov, lângă Piteşti (2005), iar ulterior au fost deschise fabricile satelit din Beiuş, Luduş, Marghita şi Bumbeşti-Jiu. În anul 2016, a fost înfiinţat primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj-Napoca, unde sunt centralizate toate activităţile de HR ale concernului german.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Statul român plăteşte câte 1.000 de lei pentru fiecare zi în care întârzie să vândă prin bursă o parte din OMV Petrom. În Programul de Guvernare al PNL nu se menţionează despre această vânzare, una dintre cele mai importante tranzacţii pentru bursă din ultimii ani

    Guvernul României este penalizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu câte 1.000 de lei pentru fiecare zi în care întârzie să vândă prin bursă un pachet de până la 8% din deţinerea pe care o are la OMV Petrom către angajaţii companiei la preţul de la privatizare, potrivit unei decizii judecătoreşti. Hotărârea este definitivă.

    Astfel, din 8 mai 2019 încoace, adică de când ÎCCJ a dat câştig de cauză celor circa 14.400 de reclamanţi în procesul cu Guvernul României pe marginea aces­tui subiect, s-au strâns circa 200.000 de lei sub formă de penalităţi, concepute ca un mijloc de constrângere la pasivitatea guvernului faţă de această tranzacţie. Pârâtul – Guvernul României, plă­teşte aceste penalităţi către reclamanţi – salariaţi ai Petrom. Această tran­zacţie, de circa 980 mil. lei, este una dintre cele mai aşteptate operaţiuni de investitorii la Bursa de la Bucureşti întrucât va aduce la tranzacţionare la liber mai multe acţiuni ale Petrom, cea mai valoroasă companie listată. Dar PNL nu menţionează absolut nicio caracteristică a acestei vânzări în programul de guvernare.

    „Mărturisesc că încă nu am discutat cu Florin Cîţu (ministrul de finanţe – n.red) legat de această problemă. Urmează să discutăm săptămâna vii­toare“, spune premierul Ludovic Orban pentru ZF. Guvernul României este obligat de ÎCCJ să vândă 8% din deţinerea de 20,6% pe care o are la Petrom la preţul de la privatizarea din 2004, adică echivalentul unei tranzacţii de circa 980 mil. lei, către salariaţii com­paniei, însă nu este clar care salariaţi, dacă cei actuali sau cei din urmă cu 15 ani. La privatizare, o acţiune SNP se tranzacţiona la 0,2158 lei pe unitate.

    Spre comparaţie, o acţiune SNP se tranzacţionează în prezent la 0,43 lei pe unitate, adică aproabe dublu faţă de preţul de la privatizare, ceea ce la nivel teoretic înseamnă o pierdere pentru statul român.

    O eventuală reducere a participaţiei ar înseamnă mai puţine încasări din dividende ale Petrom pentru statul român, în calitate de acţionar minoritar prin Ministerul Economiei şi Energiei, dar pe termen lung piaţa de capital ar putea fi ajutată de această vânzare în contextul în care free float-ul companiei petroliere va fi majorat.

    Prin urmare, până la adoptarea unei hotărâri de guvern pe marginea acestui subiect, statul român va fi penalizat de ÎCCJ.

    Cel mai probabil această vânzare nu va fi făcută sub mandatul actualului guvernul de tranziţie al PNL în contextul în care este nevoie de foarte mult timp pentru a pune în mişcare mecanismele unei astfel de vânzări, respectiv de la brokeri, de la posibilitatea de opţiuni de achiziţii şi acţiuni rămase nesubscrise şi alte elemente. De altfel unii brokeri spuneau pentru ZF că se aşteaptă ca Hidroelectrica să fie listată la bursă înaintea acestei vânzări a statului român la Petrom.