In motivatia inchiderii fondului, Druckenmiller a declarat ca
principalul motiv este stresul acumulat de acesta in ultimii ani,
pe fondul crizei economice globale, in incercarea de a mentine pe
crestere fondul de hedging.
“Timp de 30 de ani am fost responsabil cu administrarea banilor
clientilor si a fost o bucurie pentru mine, dar la un moment dat
trebuie sa merg mai departe”, a spus Druckenmiller intr-un interviu
citat de Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Iar in conditiile in care anul acesta numarul cumparaturilor
online s-a dublat fata de anul trecut, problema securitatii in
lumea virtuala este pe cat de actuala, pe atat de spinoasa. Cum iti
dai seama in ce site-uri poti avea incredere si care sunt semnele
ca modalitatea de plata este sigura?
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Intrebat cum s-ar descurca daca ar fi profesor in provincie, cu
un salariu de 15 milioane de lei vechi, bani din care ar trebui sa
mai intretina si o sotie somera si un copil la facultate, ministrul
a raspuns ca ar gestiona bine banii.
“Stiti cum este vorba romaneasca, nu te intinde mai mult decat
ai plapuma. Asta e. In primul rand m-as gandi sa mai am un nou job,
sa pot avea venituri suplimentare”, a spus el. Recunoaste ca un
profesor nu-si poate permite foarte multe cu un asemenea salariu si
recomanda solutii de completare a veniturilor. “Nu e o rusine nici
sa muncesti pamantul, nici sa gasesti solutii suplimentare.”
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In functie de interpretare, anumite prevederi ale ordonantei ar
putea obliga bancile sa ofere clientilor marjele prevazute in
contractele de credit incheiate in trecut, dar acestea s-ar aplica
acum la indicatorii independenti – Euribor sau Robor – in locul
indicatorilor de referinta proprii ai bancilor, mentionati in actul
initial, ceea ce ar conduce la dobanzi mult mai mici si,
consecutiv, venituri mult mai mici pentru bancheri.
In timp ce Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorului, cea care a initiat actul normativ, considera ca
interpretarea corecta a textului nu duce la modificari ale costului
creditului fata de nivelul actual, bancherii si inclusiv BNR se tem
ca orice client care se va adresa justitiei cerand aplicarea marjei
initiale la un indicator independent va avea castig de cauza.
BNR ramane cu un “cartof fierbinte” in brate, pentru ca
bancherii se plang ca vor contabiliza pierderi de sute de milioane
de euro in urmatoarele luni, iar actionarii nu mai sunt dispusi sa
le suporte, deoarece ar fi pricinuite de o modificare legislativa,
si nu de neperformanta portofoliilor.
Detalii pe www.zf.ro.
Lunar, aceste persoane pot alege sa primeasca o anumita suma, o
renta, in urma investitiilor pe care le realizeaza administratorul
cu banii din conturile lor. Valoarea celei mai mari rente pe care o
primeste in fiecare luna un roman este de peste 20.000 euro, contul
sau fiind de aproape doua milioane de euro.
Titluri de stat, depozite bancare, actiuni, unitati de fonduri
de investitii, imobiliare si aur sau actiuni la Fondul Proprietatea
sunt cateva dintre instrumentele in care sunt plasati banii depusi
în conturile individuale.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Romania depinde de banii investitorilor straini pentru reluarea
cresterii economice, crede Lucian Croitoru, consilierul
guvernatorului BNR Mugur Isarescu, care atrage atentia asupra
diverselor idei “gresite” lansate in spatiul public in legatura cu
politicile economice si fiscale.
“Trebuie sa fim invadati de capitalurile straine, de asta
depinde reluarea cresterii economice. Ce trebuie spus clar e ca
investitiile vor veni daca se mentine coerenta politicilor
economice, cu pastrarea stabilitatii financiare. E singura cale
pentru reluarea cresterii”, a spus Lucian Croitoru, cu ocazia unui
seminar pe tema finantarii investitiilor in energie. Pentru anul
acesta, Fondul Monetar International si Comisia Europeana
prognozeaza contractia cu 1,9% a produsului intern brut (PIB), in
timp ce revenirea pe plus se va inregistra abia anul viitor, cand
economia ar putea creste cu 1,5%.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cheltuielile statului roman cu sanatatea sunt printre cele mai
mici din regiune, indiferent ca este vorba despre ponderea lor in
PIB sau despre suma efectiva de bani alocata sanatatii populatiei.
Singurul stat unde lucrurile par sa stea si mai prost este
Bulgaria, Romania fiind depasita la acest capitol de state precum
Ungaria, Polonia sau Cehia.
In 2008 statul roman a cheltuit, in medie, aproape 280 de euro
pentru sanatatea fiecarui cetatean, nivel de aproape doua ori mai
mic decat cel din Ungaria, unde guvernul a alocat aproape 530 de
euro pentru sanatatea fiecarui maghiar, conform celor mai recente
date publicate de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii
Europene.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Intrebat, ieri, la Iasi, care sunt solutiile de redresare a
sistemului sanitar, presedintele a facut singur referire la
tragedia de la Giulesti, pentru prima data de la producerea ei:
“Cred ca intrebarea porneste de la dezastrul de la maternitatea
Giulesti. N-as fi vrut sa fac nicio declaratie pe tema pana la
terminarea anchetei… Trebuie sa incep prin a exprima regretul
enorm pe care il am pentru acest incident si sa exprim public
condoleante pentru familiile bebelusilor si, in acelasi timp,
speranta pentru cei care sunt in viata ca vor fi salvati pana la
urma. Dar este o speranta”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
”Dupa socoteli pe care le putem spune in grosier deocamdata, am
putea zice ca anvelopa pentru anul viitor, daca n-am face nicio
reducere de personal, ne-ar permite o crestere de circa 5% a
salariilor. Daca anul viitor vom restrictiona in continuare al
13-lea salariu si prime de vacanta, vom avea inca 5%, deci vom avea
10%, la care vom putea adauga o crestere datorata reducerii de
personal pe care o facem acum. Deci o sa fie mult peste 10%”, a
spus Seitan.
Ministrul sustine ca in cazul bugetarilor care in prezent au
salarii mici, cresterea ar putea fi de peste 25%.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
bebelus care a fost scos de la terapie intensiva”, spune Valcu.
Inainte de a intra in flacari, pompierul si-a scos echipamentul de
protectie. “Am incalcat regula pentru ca nu simteam, practic, am
crezut ca-mi ating manusile. Trebuia sa-i simtim, erau foarte mici.
Asa au facut si ceilalti colegi.”
Din tara n-ar pleca niciodata. “Din patriotism”, explica. “De ce
sa plecam ? Functionam dupa acelasi reguli europene, avem si noi
costume de protectie performante, avem si noi masini performante.
Chiar daca unele au un grad de uzura mai ridicat, le reparam,
trebuie sa ajungem cu ele la interventie in stare de
functionare”.
Cititi mai mult pe www.gandul.info.