BusinessMagazin

Blog

  • Toate drumurile energiei duc la Astana

    “Deocamdata nu putem spune daca si cand vom avea un contract
    ferm, suntem in discutii si speram ca se va concretiza ceva”, spune
    Radu Petrescu, directorul de comunicare al Upetrom-1 mai, companie
    care este detinuta de omul de afaceri Gabriel Comanescu si care a
    deschis la inceputul acestui an un birou in Kazahstan. Conform
    oficialilor companiei, Upetrom isi va retrage utilajele din Marea
    Neagra, unde a terminat proiectul pentru Gazprom, si vizeaza ca
    directii strategice Marea Caspica si Marea Nordului. “Este adevarat
    ca ambele zone sunt vizate acum de marile corporatii petroliere si
    este concurenta mare acolo, dar incercam.

    Dintre acestea doua, Marea Caspica este mai putin explorata si
    speram sa avem cat de curand proiecte acolo”, explica Radu
    Petrescu, fara a face referire la un proiect anume pe care il
    urmareste compania. In 2009 si in 2010 cifra de afaceri a Upetrom a
    crescut cu 10-15% (fata de 320 de milioane de euro in 2008), in
    special pe fondul proiectelor de constructii maritime. Explorarile
    offshore ale Kazahstanului sunt in curs de dezvoltare (bazine
    precum Kurmangazu, Centralnaia, Jambai, Atas sau Aral fiind deja in
    exploatare), dar cel mai asteptat moment este inceperea extractiei
    din Kasagan, bazinul petrolifer cu rezerve de cel putin 9 miliarde
    de barili, descoperit in anul 2000.

    Deschiderea biroului Upetrom la Almaty a atras atentia nu numai
    din punctul de vedere al strategiei Upetrom – companie care
    activeaza acum numai in afara Romaniei si care si-a dezvoltat in
    ultimii ani o noua linie de business, cea de constructii, la fel de
    importanta in afaceri ca si forarea -, dar si pentru ca deschiderea
    unui birou in Kazahstan a devenit aproape obligatorie pentru
    companiile din domeniu in ultimii ani. Explicatia este la
    indemana.

    “O tara mare cat Europa de Vest care detine cele mai mari
    rezerve de petrol si gaze naturale din Marea Caspica”. In 2006,
    cand Ariel Cohen de la Washington Times descria astfel Kazahstanul,
    tara producea aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si era
    deja in relatii comerciale cu marile companii petroliere din lume.
    “Climatul investitional din Kazahstan si acordurile de productie
    (asa-cunoscutele PSA – n.r.) cu tarile vestice sunt mult mai
    liberale decat cele pe care le semneaza Rusia, iar, in plus,
    Kazahstanul este la ani lumina fata de vecinele Uzbekistan si
    Turkmenistan in ceea ce priveste reforma si cresterea economica”,
    scria Cohen in urma cu cinci ani. Elogiul adus de jurnalistul
    american tarii din Asia Centrala era privit nu numai cu ochiul
    importatorului de petrol, ci si al analistului care a vazut o
    crestere economica de 9% pe an (PIB-ul pe cap de locuitor crescand
    la 3.000 de dolari in 2006 fata de 700 de dolari, cat era in 1994),
    crestere care a continuat si in ultimii ani – in 2010, Kazahstanul
    a avut o crestere economica de 7%, iar PIB-ul pe cap de locuitor
    ajunsese in ianuarie 2011 la 9.000 de dolari.

    Mai toti gigantii petrolieri ai lumii au afaceri cu Astana – fie
    ca e vorba de un joint-venture pentru productia de petrol, fie ca e
    vorba de contracte de achizitie, fie ca e vorba de proiecte sau
    intentii. Companiile romanesti din domeniu au avut afaceri in
    regiune dinainte de 1990. Relatiile economice ale Romaniei cu
    Kazahstan au inceput in urma cu mai bine de 30 de ani, cand
    Rompetrol SA functiona ca o entitate internationala a industriei de
    petrol si gaze din Romania. Tot Rompetrol a fost cea mai vizibila
    companie romaneasca pentru Kazahstan din 2007, cand Dinu Patriciu a
    vandut pachetul majoritar de actiuni companiei de stat
    KazMunaiGaz.

    Acum, Rompetrol este 100% o companie kazaha, care a procesat
    anul trecut la Petromidia 3,37 milioane de tone de petrol, dintre
    care 2,6 milioane tone au venit din Kazahstan si care intentioneaza
    sa foloseasca toata viitoarea capacitate de 5 milioane de tone
    pentru a procesa petrol adus din Kazahstan. (Acum, la Petromidia se
    rafineaza 4 milioane de tone anual, dar in 2012 se va finaliza
    proiectul de crestere a capacitatii, in care KazMunaiGaz a investit
    cea mai mare parte a bugetului de investitii de 500 de milioane de
    dolari.) Petrolul adus in Romania din Kazahstan vine prin
    Novorossisk, prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium – din
    actionariatul careia fac parte mai multe companii locale sau
    internationale), sau prin Batumi, terminal din Marea Neagra
    achizitionat de compania kazaha din 2006.

  • Afacerea Jocurilor Olimpice de la Londra 2012 – cine vor fi castigatorii (GALERIE FOTO)

    Impactul imediat al celor sapte saptamani de desfasurare a JO si
    a Jocurilor Paralimpice va insemna o crestere a productiei de
    bunuri si servicii cu 1,14 miliarde de lire, respectiv o crestere a
    veniturilor britanicilor de 229 milioane de lire.

    “Marea Britanie va beneficia de un impact economic pozitiv imediat,
    ca urmare a cresterii semnificative a cheltuielilor de consum in
    perioada Jocurilor Olimpice si Paralimpice. Asa cum s-a intamplat
    in timpul Cupei Mondiale, consumatorii britanici vor determina
    cresterea vanzarilor din supermarketuri cu 80 de milioane de lire,
    Marea Britanie urmand sa-si confirme reputatia de natiune formata
    din fani ai sportului”, apreciaza Marc O’Brien, director executiv
    al Visa UK.

    Sectoarele de retail, divertisment si turism ar urma sa fie marii
    castigatori ai Jocurilor, beneficiind in total de o crestere a
    cheltuielilor de 508,4 milioane de lire pe parcursul celor sapte
    saptamani de competitii.


    Afacerea Jocurilor Olimpice de la
    Londra 2012 – cine vor fi castigatorii (GALERIE
    FOTO)

    Cheltuielile turistilor in perioada Olimpiadei sunt estimate la 709
    milioane de lire, in conditiile in care cheltuielile realizate la
    Sydney 2000 si Atena 2004 s-au ridicat doar la aproximativ jumatate
    din aceasta cifra. La Beijing 2008, cheltuielile internationale au
    fost estimate la 150 milioane de dolari (93 de milioane de lire)
    pentru o perioada echivalenta de trei saptamani.

    “Nivelul mai ridicat al cheltuielilor anticipate la Jocurile
    organizate la Londra se poate datora pozitiei avantajoase a
    orasului fata de Europa si alte piete internationale cheie (ceea ce
    duce la un numar mai mare de turisti) si costurilor mai ridicate
    asociate vizitarii Londrei”, apreciaza Visa Europe.

    La nivel local, se estimeaza o crestere de 41 milioane de lire a
    cheltuielilor de consum – o premiera pentru o piata gazda, in
    conditiile in care cheltuielile localnicilor scad de obicei in
    perioada Jocurilor Olimpice. Raportul Visa atribuie aceasta
    situatie “schimbarii modului de a cheltui”, deoarece britanicii
    “vor intra in spiritul olimpic”, aprovizionandu-se de la
    supermarketuri si urmarind Jocurile Olimpice de acasa.

    “Nu am nicio indoiala ca atunci cand Londra va deveni gazda tuturor
    in vara anului 2012, principalele puncte de atractie, magazine,
    pub-uri si hoteluri ale capitalei vor inregistra o crestere masiva
    datorata direct Jocurilor”, a declarat primarul Londrei, Boris
    Johnson.

    Efectul secundar al acestei cresteri a cheltuielilor de consum se
    reflecta in beneficii economice extinse la nivelul tuturor
    sectoarelor. Productia de bunuri si servicii ar urma sa se majoreze
    cu 1,14 miliarde de lire in toate sectoarele pentru a face fata
    cererii, ducand la o potentiala crestere neta de 229 de milioane de
    lire a veniturilor britanicilor, care va proveni din majorarea
    salariilor (ore suplimentare si tarife orare mai mari in perioada
    Jocurilor), suplimentarea chiriei pentru cei care isi inchiriaza
    locuintele turistilor sau percep chirii mai mari pe perioada
    Jocurilor, precum si din profitul tuturor sectoarelor.

    Pana in 2015, impactul estimat de Visa Europe va insemna 17.900
    de locuri suplimentare de munca pe an, venituri in plus pentru
    cetatenii britanici de 296 milioane de lire anual si un stimulent
    pentru economie de 5,1 miliarde de lire (5,8 mld. euro), adica
    aproximativ 3,5% din cresterea totala estimata a economiei
    nationale in perioada 2013 – 2015.

    Raportul porneste de la datele istorice privind cheltuielile
    efectuate de detinatorii de carduri Visa la Jocurile Olimpice si
    Paralimpice de Iarna din Torino 2006, Jocurile Olimpice si
    Paralimpice din Beijing 2008, Jocurile Olimpice si Paralimpice de
    Iarna Vancouver 2010, Cupa Mondiala 2010, precum si de la o analiza
    a altor date economice existente referitoare la Jocurile Olimpice
    si Paralimpice anterioare.

    In Europa exista peste 430 de milioane de carduri Visa. La
    sfarsitul anului incheiat in martie 2011, cardurile Visa au fost
    utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la 1,6 mii
    de miliarde de euro, iar 12,5% din cheltuielile din Europa au fost
    facute cu un card Visa.

  • Fitch sustine Italia: programul fiscal este credibil, economia merge bine, ratingul este stabil

    “Cresterea puternica a randamentelor pentru obligatiunile
    italiene si ale altor tari din zona euro reflecta o criza de
    incredere a pietei in raspunsul politic la criza datoriilor din
    zona euro, nu o deteriorare a conditiilor fundamentale economice
    din Italia. Tara este in grafic cu indeplinirea tintelor bugetare
    pentru acest an, iar masurile suplimentare anuntate recent intaresc
    credibilitatea planului Romei de a atinge echilibrul bugetar in
    2014”, arata David Riley, Paul Rawkins si Raffaele Carnevale,
    autorii raportului.

    Agentia considera ca Italia va beneficia de o perioada de crestere
    economica peste nivelul estimat de 1% pe termen lung, fiindca nu
    are de-a face nici cu dezechilibre macroeconomice, nici cu o
    indatorare excesiva a sectorului privat, asa cum se intampla in
    alte tari. Totusi, Fitch estimeaza ca economia italiana va creste
    anul acesta numai cu 0,7%, sub previziunea oficiala de 1,1%.

    Cat priveste deficitul bugetar, acesta se va reduce in 2011 de la
    4,6% la 3,9% din PIB, iar daca guvernul se tine de programul actual
    de austeritate, povara datoriei publice nu ar deveni nesustenabila
    nici macar in scenariul in care cresterea economica ar fi slaba si
    dobanzile datoriei ar creste, considera analistii. Daca
    randamentele la obligatiunile pe zece ani ar ajunge la 7% (fata de
    5,4%, cat sunt in prezent), datoria rezultata din dobanzi ar creste
    la 110 miliarde de euro, fata de 75 de miliarde previzionate pentru
    2011 (4,8% din PIB). Nici acest scenariu insa nu ar impiedica
    realizarea planului de reducere a datoriei publice, desi ar dura
    mai mult decat prevede guvernul.

    Guvernul italian a adoptat la 30 iunie un program de ajustari
    fiscale in valoare de 47 de miliarde de euro, ce trebuie sa produca
    economii la buget de 1,5 miliarde de euro in 2011, 5,5 miliarde in
    2012, iar restul de 40 de miliarde in 2013-2014. Confruntat cu
    efectul speculatiilor de pe pietele financiare, care in ultimele
    zile au dus la cresterea randamentelor datoriei italiene si la
    comentarii despre Italia ca urmatoarea veriga slaba a zonei euro
    dupa Grecia, Irlanda si Portugalia, guvernul a anuntat miercuri
    suplimentarea pachetului de austeritate pana la 65 de miliarde de
    euro, inclusiv prin intermediul inghetarii pensiilor pentru
    urmatorii doi ani si al initierii unui plan vast de privatizari.
    Parlamentul urmeaza sa aprobe vineri programul.

    Fitch considera ca principalul risc pe termen mediu pentru Italia
    consta intr-o combinatie intre o crestere economica slaba, o
    crestere a dobanzilor la datoria publica si o neindeplinire de
    catre guvern a tintelor de reducere a cheltuielilor, in contextul
    apropierii alegerilor din aprilie 2013. Agentia recomanda deci
    Romei sa adopte o clauza de salvgardare care ar permite guvernului
    sa adopte masuri suplimentare daca sunt ratate tintele bugetare,
    astfel incat obiectivul de a ajunge la un buget echilibrat in 2014
    sa ramana credibil.

    Datoria Italiei este de 2.000 de miliarde de euro, respectiv
    120% din PIB – a doua din zona euro ca pondere in PIB dupa cea a
    Greciei.

  • Lovitura zilei: Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte, invocand riscul incapacitatii de plata

    Ratingul pentru datoria pe termen scurt in valuta a fost redus
    de la B la C. Agentia mentioneaza ca ramane in vigoare plafonul de
    rating AAA al zonei euro, valabil pentru toate statele zonei,
    inclusiv pentru Grecia.

    La 20 mai, Fitch depunctase Grecia si asociase o perspectiva
    negativa ratingurilor acesteia, avertizand ca daca UE si FMI nu se
    vor pune de acord asupra unui program de finantare credibil,
    calificativele urma sa fie inrautatite in continuare. In acelasi
    timp, agentia pleca de la premisa ca noul pachet de finantare nu va
    fi acordat conditionat de implicarea sectorului privat, adica de
    asumarea unor pierderi de catre creditorii Greciei prin acceptarea
    unor scadente mai lungi ale datoriilor ori a diminuarii valorii
    lor. Cum insa incertitudinea persista si asupra noului program
    UE-FMI, pentru care decizia a fost amanata pentru septembrie, cat
    si asupra rolului creditorilor privati, Fitch a procedat acum la o
    noua retrogradare de rating.

    In plus, noteaza Paul Rawkins si Chris Pryce, autorii analizei,
    performanta economiei elene este slaba: veniturile la buget sunt
    sub tintele asumate, exista dubii ca Grecia va continua
    consolidarea fiscala in climatul actual de nesiguranta economica si
    financiara, iar o scadere a PIB de 4% in 2011 este foarte
    probabila, urmata de o redresare modesta in 2012. Estimarile
    Comisiei Europene situeaza necesitatile brute de finantare pentru
    Grecia la 172 de miliarde de euro pana la jumatatea lui 2014, in
    timp ce veniturile de 30 de miliarde de euro scontate de Grecia din
    programul de privatizare sunt incerte.

    Ca puncte pozitive, Fitch noteaza faptul ca parlamentul elen a
    adoptat recent pachetul de masuri de austeritate pe termen mediu si
    ca pentru anul in curs este realista o estimare a veniturilor din
    privatizare la 5 miliarde de euro.

    Atata vreme insa cat nu se ajunge la un acord privind finantarea
    externa a Greciei dincolo de orizontul anului 2013 si cat persista
    ideea implicarii creditorilor privati ai Greciei in usurarea
    poverii datoriei, “posibilitatea intrarii in incapacitate de plata
    este reala”. Orice implicare a sectorului privat in rezolvarea
    problemei datoriilor va fi deci taxata de agentie drept o proba ca
    Grecia a intrat in incapacitate de plata si va fi marcata ca atare
    in calificativele datoriei elene.

    FMI estimeaza ca Grecia va avea nevoie de un nou credit de 71 de
    miliarde de euro de la statele UE, la care sa se adauge inca 33 de
    miliarde de euro reprezentand datorii catre bancile private, pe
    care acestea ar urma sa le rostogoleasca, adica sa le amane plata.
    Atat Fitch, cat si Standard&Poor’s au avertizat insa ca vor
    trata orice implicare a creditorilor privati drept un eveniment
    taxabil drept incapacitate de plata a Greciei.

  • Numarul turistilor straini se dubleaza daca Romania promoveaza muntele, Delta si viata la tara

    “Numarul persoanelor care trec granitele Romaniei este de 7,5-8
    milioane in fiecare an, iar dintre acestia noi estimam ca 1,2-1,3
    milioane sunt turisti. Aceasta cifra are trebui cel putin dublata
    in urmatorii 2-3 ani, dar doar daca actualele politici continua.
    Pentru o lunga perioada de timp, Romania s-a concentrat pe litoral,
    care este un activ important. Dar unicitatea Romaniei sunt muntele,
    campiile, viata la tara, care au inceput sa fie valorificate in
    ultimii 2-3 ani, si aceasta este directia buna”, a declarat Rifai
    pentru

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Criza datoriilor suverane din zona euro slabeste leul

    Piata a deschis la 4,2800 – 4,2830 lei/euro, aproape de nivelul
    de la finalul sesiunii interbancare de marti, cand operatiunile se
    realizau la 4,2830 – 4,2850 lei/euro.
    Ulterior, cotatiile au mai crescut usor, in linie cu valutele din
    regiune, care afisau de asemenea corectii timide. In jurul orei
    10:15, euro era schimbat pentru 4,2870 – 4,2900 lei.
    Potrivit dealerilor, piata a fost linistita in prima ora de
    tranzactionare, dar perpectiva ramane negativa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Borbely a venit la Guvern direct de la aeroport, pentru o discutie cu Boc

    Surse oficiale au declarat agentiei MEDIAFAX ca ministrul a
    venit la discutia cu Boc direct de la aeroport, dupa vizita
    efectuata in Polonia.
    Borbely nu a participat la sedinta de miercuri dimineata a
    Guvernului, el aflandu-se la acel moment in Polonia, la Sopot, la
    Consiliul Informal de Mediu.
    Procurorii DNA au efectuat, miercuri dimineata, o perchezitie
    intr-un imobil care ar apartine unei rude a ministrului Laszlo
    Borbely, in dosarul in care se fac cercetari privind un presupus
    trafic de influenta privind atribuirea unor contracte de lucrari
    ale Administratiei Nationale “Apele Romane” catre o firma din
    Negresti Oas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Familia Ceausescu pierde procesul intentat Teatrului Odeon privind folosirea marcii “Ceausescu”

    Tribunalul Bucuresti a respins, in data de 7 iulie, actiunea
    promovata de mostenitorii familiei Ceausescu in cauza avand ca
    obiect gazduirea spectacolului “Ultimele ore ale lui Ceausescu”
    impotriva Teatrului Odeon din Capitala.

    Instanta a constatat ca nu a fost incalcat dreptul la marca,
    argument pe care reclamantii il invocasera. Valentin Ceausescu a
    dat in judecata Teatrul Odeon din Bucuresti anul trecut, pentru
    folosirea fara drept a marcii “Ceausescu” in spectacolul “Ultimele
    ore ale lui Ceausescu”.

    Teatrul Odeon a sustinut in permanenta in fata instantei ca nu a
    facut decat sa gazduiasca spectacolul, astfel ca a fost chemat in
    proces si producatorul. De asemenea, Teatrul Odeon a argumentat ca
    spectacolul nu este programat pentru a mai fi jucat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben: vom avea canicula pana la sfarsitul saptamanii

    Joi, vineri, sambata si duminica, vremea va fi caniculara, iar
    indicele de confort termic se va situa peste pragul critic de 80.
    Pe arii extinse temperatura maxima a aerului va depasi 35 de grade,
    iar in Campia de Vest si in Lunca Dunarii se vor atinge izolat
    valori de 37-39 de grade.

    Administratia Nationala de Meteorologie precizeaza ca atentionarea
    de canicula emisa miercuri va fi actualizata in cursul zilei de
    vineri.

    Conform ANM, indicele de confort termic este un index care
    coroboreaza temperatura aerului cu umiditatea relativa pentru a
    determina temperatura aparenta resimtita de corpul uman. In mod
    normal, corpul se raceste prin transpiratie, proces in timpul
    caruia apa se evapora, iar ca urmare caldura retinuta se
    diminueaza. Atunci cand umiditatea relativa este mare, rata de
    evaporare a apei se reduce. Aceasta inseamna o racire mai lenta a
    corpului, care retine mai multa caldura decat ar face-o in aer
    uscat. Pragul critic al indicelui este de 80, iar acolo unde
    valoarea este egala sau mai mare, populatia trebuie sa se protejeze
    adecvat.

  • A murit compozitorul Cornel Fugaru

    Cornel Fugaru era internat de joia trecuta la Spitalul Clinic de
    Urgenta Elias din Bucuresti.

    Cornel Fugaru s-a nascut pe 2 decembrie 1940, la Bucuresti, si este
    un cunoscut compozitor de muzica usoara, cantaret si instrumentist.
    Totodata, a fost liderul formatiei rock romanesti Sincron,
    infiintata in 1964 si destramata in 1978. Formatia a acompaniat
    cantarete celebre precum Anda Calugareanu, Pompilia Stoian,
    Margareta Paslaru, Corina Chiriac.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro    .