Industria fondurilor de investiţii din regiune, aflată încă în faza de dezvoltare, resimte din plin impactul crizei Vestului, interesul investitorilor străini fiind tot mai redus. “Criza datoriilor de stat din zona euro are deja un impact sever asupra Europei Centrale. Indicatorii de bază ai OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – n.r.) pentru economiile din ECE (Europa Centrală şi de Est) sunt pe un trend clar descendent, iar încrederea consumatorilor şi companiilor a scăzut deja sub media pe termen lung”, a arătat pentru Financial Times Christophe Wuyts, economist la KBC Global Services NV.
Blog
-
Bogaţii Europei îşi mută investiţiile din euro în alte valute, din cauza crizei datoriilor
Un bancher specializat în clienţi cu active de peste cinci milioane de dolari, de la un grup cu operaţini la nivel global, a declarat că echipa sa a înregistrat o accelerare a retragerii clienţilor din plasamentele în euro, după ce banca centrală a Germaniei a fost nevoită să intervină, în noiembrie, pentru a împiedica eşecul unei licitaţii de obligaţiuni a statului.
Dolarul este considerat plasament sigur, urmat la oarecare distanţă de yen, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Bugetul Ministerului Dezvoltării pentru 2012 a primit avizul favorabil al comisiilor de specialitate
“Bugetul MDRT, de 3,45 miliarde de lei este al 8-lea în ierarhia bugetelor. Investiţiile se fac în cea mai mare parte prin autorităţile locale, deci nu putem fi acuzaţi că favorizăm pe cineva”, a spus ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, care a prezentat bugetul celor două comisii.
Udrea a mai spus că cele mai multe investiţii finanţate de către MDRT sunt decise de consiliile judeţene, nu de minister.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
O nouă scurgere de apă radioactivă la centrala Fukushima
O echipă de specialişti a fost trimisă la faţa locului pentru a descoperi cauza apariţiei acestei noi scurgeri de apă radioactivă, au anunţat luni reprezentanţii companiei. În urma cercetărilor s-au descoperit 45 de tone de apă poluată în jurul unui condensator din apropierea sistemelor de decontaminare a apelor uzate.
-
Cel mai scump accident din istorie – VIDEO
Bilanţul este unul de lux: 8 Ferrari-uri, un Lamborghini şi două Mercedes-uri se numără printre cele 14 maşini care s-au tamponat. Multe dintre autoturisme au primit verdictul de “daună totală”.
Cel mai scump accident din istorie – VIDEO
Nu au fost victive, însă zece dintre şoferi au fost spitalizaţi.
Cititi mai multe pe www.prosport.ro
-
Ministrul italian al Afacerilor Sociale anunţă cu lacrimi în ochi o reformă dură a pensiilor
În cadrul unei conferinţe de presă alături de premierul Mario Monti, ministrul a subliniat că reforma se traduce printr-o creştere a vârstei de pensionare şi a numărului anilor de cotizare din ianuarie 2012. Doborâtă de emoţii ea nu a putut termina fraza în care vorbea despre “constrângerile financiare (internaţionale, n.red.) foarte severe” şi “sacrificii”. Guvernul italian al lui Mario Monti a adoptat duminică o cură anticriză de o rigoare draconică pentru a încerca să pună Italia la adăpost de criza datoriilor.
-
Guvernul lui Mario Monti adoptă un plan anticriză
Monti urmează să susţină o conferinţă de presă pentru a prezenta aceste măsuri. Acest plan estimat de presă la 24 de miliarde de euro şi a cărui adoptare a fost devansată de şeful Guvernului pentru duminică în loc de luni în faţa urgenţei situaţiei, conţine, potrivit primelor elemente, tăieri ale cheltuielilor publice, o creştere a fiscalităţii în special în domeniul imobiliar, precum şi o reformă a pensiilor denunţată de sindicate.
-
Turismul de conferinţe, neglijat în România, creşte şi pe timp de criză în alte ţări
În România, turismul de conferinţe nu a fost niciodată o prioritate, nu are o identitate şi nu este promovat în străinătate. Hotelurile şi serviciile sunt mai scumpe decât în ţările din zonă, iar opţiunile de agrement sunt modeste. În consecinţă, acest segment a scăzut constant în fiecare dintre ultimii ani. “România pierde întotdeauna la preţ în faţa ţărilor din zonă. Hotelurile româneşti n-au scăzut preţurilor pentru organizarea de evenimente în ultimii trei ani, cu toată criza economică, ba chiar la sfârşitul verii începuseră să le crească. În Ungaria, tarifele sunt mai mici cu 30%, iar în Cehia şi Bulgaria cu 20%, şi vorbim de tot ce înseamnă pachet de conferinţă, adică închirierea sălilor, cazare, echipamente tehnice şi mese”, spune Roxana Bălcescu, director adjunct al agenţiei de turism CMB Travel.
-
Spionul din telefon
Am menţionat de multe ori în această pagină chestiuni legate de protejarea intimităţii utilizatorilor de computere (adică “privacy”) şi despre regimul datelor cu caracter personal. Adevărul este că de cele mai multe ori noi, utilizatorii, suntem cei care furnizăm de bună voie informaţii cu caracter personal. Practic, negociem o doză din intimitatea noastră în schimbul unor avantaje, care de obicei constau într-un serviciu mai personalizat, deci mai comod. Desigur, e şi o chestiune de încredere. Dar mai este şi o chestiune formală: toate aceste servicii au undeva un document care explicitează politica de securitate privind datele personale. O mică problemă este că aceste politici sunt ample, sunt scrise într-un jargon legal pe care nu prea îl înţelegem, iar ceea ce ar putea fi relevant e ascuns bine pe undeva pe la sfârşit.
Aşa că acceptăm totul fără remuşcări. La urma urmei, suntem oameni cinstiţi, de ce să ne ascundem? Din păcate nu e atât de simplu. Ce s-ar întâmpla dacă vrem să ne angajăm la o companie care are posibilitatea să ne construiască un “portret robot” pe baza analizei tuturor datelor despre noi pe care le poate colecta? Ar putea avea, de exemplu, o listă a tuturor siturilor web vizitate şi nu un funcţionar le-ar analiza, ci o maşină programată să calculeze un scor. Bineînţeles, legea interzice astfel de practici, dar nu sunt convins că legea se respectă.
Dar ce părere aţi avea dacă aţi fi urmărit fără nicio “negociere” şi fără ca măcar să ştiţi? Vă dau o veste proastă: dacă aveţi un smartphone, sunt şanse semnificative ca exact aşa să stea lucrurile. Nu de mult, un expert în securitate informatică pe nume Trevor Eckhart a descoperit că în telefonul său HTC Evo rulează un soft care colectează o mulţime de informaţii şi le trimite undeva prin web. Softul respectiv nu este vizibil şi nici nu poate fi dezactivat, iar înlăturarea sa este practic imposibilă, deoarece componentele sale sunt plasate chiar în nucleul sistemului de operare Android. Cercetările au relevat apoi că datele colectate sunt trimise către o companie numită Carrier IQ. Dar să nu ne grăbim să acuzăm Google pentru această ticăloşie, pentru că Eckhart a descoperit acelaşi soft în iPhone, în Blackberry, în telefoane de la Nokia şi chiar în telefoane simple, iar sistemul Android furnizat de Google nu-l conţine. Chiar şi în lumea Android, acest “rootkit” apare şi la alţi producători (Samsung este menţionat explicit).
Eckhart şi-a publicat descoperirea într-un sit de specialitate şi în scurt timp a primit o scrisoare de la Carrier IQ, prin care era atenţionat să înceteze (“cease and desist letter”), pentru că altfel îi va intenta un proces şi va cere despăgubiri de 150.000 de dolari. Sub această ameninţare, Eckhart s-a adresat EFF (Electronic Frontier Foundation), care s-a angajat să-i asigure apărarea. În faţa forţei juridice şi a vocii foarte publice a EFF, Carrier IQ a renunţat la ameninţări şi şi-a cerut scuze, dar a negat că softul înregistrează conţinut (convorbiri, mesaje, adrese web etc.). Ca răspuns, Eckhart a publicat o înregistrare video prin care demonstra că softul interceptează tot, inclusiv tastatura virtuală.
Carrier IQ desfăşoară un business interesant şi, până la proba contrară, legal. A dezvoltat un software pentru diverse platforme mobile cu ajutorul căruia colectează date despre utilizarea dispozitivelor mobile, iar apoi vinde aceste date celor interesaţi, adică operatorilor de reţele mobile şi fabricanţilor de telefoane, pentru ca aceştia să-şi îmbunătăţească serviciile şi produsele. Compania deţine şi un brevet pentru metodă şi se laudă că softul e instalat pe 142 de milioane de aparate. Cum ajunge softul pe aparate e chestiune delicată, pentru că aici sunt implicaţi fabricanţii şi distribuitorii (OEM), poate şi reţelele. HTC dezvoltă şi semnează propria variantă de soft, pe baza API-urilor de la Carrier IQ, dar n-a vrut să comenteze. Operatorul Sprint a dat asigurări că nu are acces la conţinutul vehiculat şi a admis că vinde aceste date şi unor terţi (deşi datele includ ID-ul aparatului şi numărul de telefon). Oare şi poliţiei? Argumentul că serviciile lor sunt cele care le definesc reţeaua este frumos, dar nu explică de ce softul funcţionează şi în afara reţelei (de pildă prin WiFi).
Nu prea e clar ce va urma. Operatorii şi fabricanţii se apără motivând că datele îi ajută să ofere servicii mai bune, iar Carrier IQ spune că nu face decât să dezvolte soft specializat. Însă posibilităţile de abuz sunt nelimitate şi cazul este deja atât de mediatizat, încât este limpede că urmează multe procese. Va fi palpitant.
Pentru mai multe comentarii
ale lui Mircea SÂrbu vizitaţi
www.bmag.ro/opinii
