Tag: online

  • Ce cauta romanii pe Facebook

    Aproximativ 57% dintre respondentii studiului RoFacebook Survey,
    realizat in prima parte a lunii iulie pe un esantion de 574 de
    persoane, sunt femei, procent ceva mai mare decat cel calculat
    chiar de Facebook – conform informatiilor publicate pe paginile
    proprii, reteaua numara peste 1,5 milioane de utilizatori, din care
    780.500 sunt femei. Majoritatea covarsitoare, mai exact 91%, au
    varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani, ponderea cea mai mare (57%)
    fiind intalnita in segmentul de varsta 23-30 de ani, in timp ce
    doar 7% dintre utilizatori au mai mult de 36 de ani, potrivit
    studiului. Criteriul varstei poate fi de altfel explicatia pentru
    faptul ca majoritatea acceseaza reteaua de mai multe ori pe zi sau
    macat o data in fiecare zi si ca, daca 57% dintre romani acceseaza
    reteaua sociala doar de pe computer, restul de 43% folosesc si un
    terminal mobil pentru aceasta activitate, 1% din total excluzand
    complet din ecuatie computerul.


    In ce priveste informatiile pe care le publica, 94% dintre ei
    trec pe contul de Facebook cel putin o informatie considerata
    personala, iar 91% au publicat poze cu propria persoana (restul de
    9% alegand alternative precum poze oarecare si logo-uri sau nu pun
    deloc poze). Pozele sunt de altfel una dintre cele mai des
    intalnite activitati pe Facebook in randul utilizatorilor, dupa
    butonul “Imi place” (Like), folosit de 69% dintre respondenti, si
    actualizarea statusului. Gradul mare de informatie, in conditiile
    in care tot mai multi utilizatori de Facebook din lume se tem de
    securitatea informatiilor si incep sa fie mai atenti cu datele pe
    care le publica, este totusi explicabil – cei mai multi dintre
    romani vad Facebook ca pe o metoda de a pastra legatura cu prieteni
    sau cunostinte, cativa dintre ei inlocuind astfel serviciile de
    mesagerie instantanee, sau o considera o platforma utila prin
    intermediul careia sa reia legatura cu prieteni mai vechi sau sa
    gaseasca noi contacte de business.


    In Romania, fenomenul Facebook a izbucnit de-abia in ultimul an,
    odata cu cresterea rapida a numarului de utilizatori, in conditiile
    in care, la inceputul acestui an numarul era cu jumatate de milion
    mai mic. De altfel, in 2006, cand reteaua se afla inca la inceput
    in toata lumea, si-au creat un cont doar 3% dintre romanii prezenti
    astazi pe Facebook, urmati de alte 10 procente in anul urmator.
    De-abia din 2008 au inceput sa se ingroase randurile, cand si-au
    creat cont alti 30% dintre participantii la RoFacebook Survey, iar
    anul trecut procentul a crescut pana la 47%.

    Iar Facebook n-ar fi singura retea sociala folosita, numarul
    celor care acceseaza numai Facebook fiind destul de mic. Peste 17%
    declara ca folosesc in paralel si reteaua Hi5, 6% intra pe Neogen,
    iar pe lista sunt si alte retele precum MySpace (8%), Netlog (4%),
    TPU.ro (2%) sau Bebo (1%). Twitter este singura retea accesata in
    paralel de 75% dintre utilizatorii Facebook, cifra care nu poate fi
    insa aplicata la scara larga, in conditiile in care esantionul nu
    este reprezentativ, ci include oameni cu precadere din marketing si
    PR, la care se adauga angajati in domeniul internetului si media,
    dar si studenti. Cu alte cuvinte, oameni activi pe Twitter.

    Nu in ultimul rand, din punctul de vedere al listelor de
    prieteni, mai mult de jumatate dintre participantii la studiu
    sustin ca sunt prieteni doar cu persoane pe care fie le cunosc
    direct, fie ar vrea sa le cunoasca, in timp ce peste doua treimi
    exclud complet persoanele pe care nu le cunosc. Destul de greu de
    crezut totusi, in conditiile in care doar 5% dintre utilizatori
    accepta prietenia oricui, dar liste cu peste 1.000 de prieteni au
    aproape 10% dintre utilizatori.

  • Exclusiv online: Topul celor mai vizitate site-uri de joburi

    Pe locul secund se afla www.bestjobs.ro, detinut de Neogen, cu
    aproape 1,1 milioane de vizitatori unici in luna iunie, in crestere
    cu 17 procente comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

    Pozitia a treia este ocupata de www.myjob.ro, care a avut luna
    trecuta 577.700 de clienti unici, o crestere de 43%. Site-ul,
    detinut de Renalo Investments Limited, este pe locul doi in topul
    de pe trafic.ro. www.findjob.ro ocupa locul patru, cu 293.000 de
    vizitatori unici. In ultimele 12 luni numarul de clienti unici
    lunari a crescut cu 173 de procente. Site-ul este urmat in top de
    www.locuridemunca.ro, care a avut luna trecuta 236.135 de clienti
    unici. Potrivit datelor de pe sati.ro, site-ul detinut tot de EJobs
    Group, si-a dublat numarul de clienti unici lunari in ultimul
    an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.

  • Cat iti ia sa castigi 500.000 de euro jucand poker online

    Altii traiesc fara griji, jucand in fiecare noapte, si se
    ingrijoreaza abia cand pierderile au depasit 5.000 de euro. Sunt
    toba de matematica, fini psihologi si oameni realisti – norocul nu
    este luat in calcul. Un pusti de 21 de ani din Romania s-a asezat
    intr-o sambata in fata calculatorului, a intrat pe un site de
    poker, a jucat toata noaptea alaturi de alti 40.000 de utilizatori
    si, cand l-a prins dimineata, era mai bogat cu 500.000 de euro. Ca
    si el, tot mai multi romani ajung sa caute castiguri pe astfel de
    site-uri, unii cu mai mult succes, altii cu mai putin. Sorin
    Constantinescu, manager de cazinou, spune ca numai anul trecut 300
    de milioane de euro au plecat din Romania si au ajuns in conturile
    acestor site-uri, care au licente in Malta sau in Gibraltar.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Google lucreaza la un sistem de plata a stirilor online

    Sistemul de plata Newspass va permite proprietarilor
    continutului online sa aleaga modalitatea de tarifare preferata,
    inclusiv abonamente sau plati individuale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sturza, ex Rompetrol: Investim 1,2 mil. euro in Elefant.ro

    Elefant.ro va inghiti pana la finalul primului an de functionare
    o investitie pentru realizare si dezvoltare de 1,2 de milioane de
    euro, dupa spusele lui Ion Sturza, omul de afaceri din spatele
    fondului de investitii Greenlight Invest, prin intermediul caruia
    va fi realizata finantarea.

    La inceputul acestui an, Sturza declara ca fondul are la
    dispozitie 100 de milioane de euro pentru achizitii pe piata locala
    si ca are in vedere un proiect in online, care vizeaza comertul cu
    amanuntul.

    Site-ul a fost dezvoltat de Universal Online Promotion, o
    companie romaneasca axata pe proiecte online, iar de managementul
    elefant.ro se va ocupa o echipa de 10 persoane, insa investitia va
    fi suportata in totalitate de fondul controlat de Sturza.

    “Elefant.ro vine intr-un context in care exista in Romania orase
    fara nicio librarie sau unde activitatea librariilor se restrange,
    pe fondul dificultatilor economice”, spune Sturza.

    Piata de carte din Romania a fost estimata anul trecut la 80 de
    milioane de euro, de patru ori mai mica decat cea din Ungaria si
    aproximativ egala cu cifra de afaceri a unei singure edituri din
    Marea Britanie. Elefant.ro estimeaza ca piata are potential de
    dezvoltare pe termen mediu, chiar daca in acest an ca inregistra o
    noua scadere de 30-40%.

  • Clic aici pentru colectia de toamna

    In urma cu 3-4 ani, vocea designerilor romani a inceput sa
    capete putere, cand creatiile acestora au incetat sa fie o iubire
    de un sezon si si-au croit rapid drum spre moda strazii. Succesul
    la public era sustinut si de deschiderea concept store-urilor,
    vitrinele perfecte pentru designerii romani. Magazine precum
    Idelier sau L’Armoire promovau atat designeri cunoscuti, cat si
    tineri talentati, pregatiti la scolile de design din strainatate,
    dar care nu aveau un nume in Romania.

    In acelasi timp, intreaga piata de fashion s-a schimbat sub
    influenta mediului online, astfel incat marii designeri sau
    creatorii aflati la inceput de drum urmeaza calea comertului
    virtual. Mai ales ca exemplele de succes sunt deja faimoase –
    dintre care cel mai rasunator a fost vanzarea magazinului online
    Net-a-Porter cu peste 250 de milioane de euro. Chiar si ceasurile
    si bijuteriile, care pareau bastionul cel mai greu de cucerit de
    universul internetului, au cedat, cel mai nou intrate in e-commerce
    fiind Longines sau Cartier, care livreaza online pe anumite
    piete.

    Revenind la designerii romani, mediul online inseamna, pe langa
    profit, si o mai buna vizibilitate in orasele unde nu exista
    boutique-uri proprii sau concept store-uri sau chiar in
    strainatate. Maria Lucia Hohan este primul designer roman care a
    speculat potentialul lucrativ al mediului online in urma cu sapte
    ani, cand deschiderea atelierului era sustinuta de o prezenta
    virtuala. Designerul povesteste ca trecerea a fost naturala, iar
    ideile au venit si de la clienti – mai intai au fost fotografii cu
    produsele, au urmat preturile, apoi a fost introdus serviciul de
    livrare. “Site-ul MLH este cea mai buna metoda de promovare a
    brandului, mai eficienta decat orice prezentare sau cataloage
    tiparite, deoarece poate fi vazut la orice ora, din orice colt al
    lumii, iar clientele interesate pot cumpara direct de la noi in
    timp record, fara deplasare sau probe”, spune Maria Lucia
    Hohan.

    Dezvoltarea site-ului www.mlh-shop.com a durat opt luni, dar
    magazinul virtual este constant actualizat si cosmetizat. Online
    sunt disponibile colectiile brandului MLH (aproximativ 60 de
    produse in fiecare colectie), linia de articole pentru mirese, dar
    si cea de accesorii, precum si 20 de bestseller-uri din colectiile
    anterioare. Iar din iulie va fi disponibila si colectia de
    toamna/iarna 2010-11, adica 50 de produse noi.

  • Comenteaza cu Ana si Iuliana: Ai plati pentru stirile online?

    ANA – Informatia trebuie sa coste

    Este foarte complicat sa intelegi ca trebuie sa platesti pentru
    niste lucruri, atunci cand o perioada buna de timp ai avut impresia
    ca ele vin de la sine, ca se creeaza din neant, si taxarea lor, sub
    o forma sau alta, nu ar reprezenta altceva decat o dovada de tupeu
    si escrocherie. Cu toate acestea, la o analiza rece a lucrurilor,
    concluzia nu este decat una – orice bun sau serviciu pe care il
    folosesc a costat bani pentru a fi creat, deci trebuie sa coste
    bani si pentru a fi utilizat.

    1. Presa este un business, nu o fundatie caritabila. Drept
    urmare, nu este niciun motiv pentru care produsul finit pe care il
    livreaza in mediul online – stiri, analize, materiale video,
    comentarii – sa fie accesibil fara vreun cost din partea
    beneficiarului.

    2. Mitul lui “gratis” trebuie sa dispara. Nimic nu este gratis –
    nici internetul, nici painea de la brutarie, nici tutunul de la
    tutungerie, nici hainele de la croitorie, nici benzina de la
    benzinarie. Sigur, nu cere nimeni sa platim aerul pe care il
    respiram sau ploaia care ne ploua, dar informatia care ne
    informeaza (ca sa continuu sirul inceput) nu este un dat firesc si
    discretionar pentru toata lumea. Cine vrea sa fie informat trebuie
    sa isi asume costurile implicite. Cine nu, la fel. Ar trebui sa
    incetam sa ai asteptam sa primim lucruri gratis sau sa ne imaginam
    ca le meritam. Pentru stirile online muncesc oameni – depun un
    efort intelectual si sacrifica timp. Din acest motiv, produsul
    muncii lor nu poate fi distribuit decat contra cost. Pana la urma,
    este si o forma de respect pentru munca acestor oameni.

    3. Dincolo de argumentele pro sau contra, un lucru este cert –
    ne indreptam cu pasi mari si siguri catre momentul in care
    cititorii din mediul online vor trebui sa plateasca pentru acest
    tip de continut media. Este o tendinta nu locala sau regionala, ci
    globala. Este vorba de o aliniere pe care vor fi nevoiti sa o faca
    si furnizorii locali de media, nu o negociere cu publicul. Mai mult
    decat atat, intr-o perioada in care toata lumea incearca sa-si
    optimizeze costurile si sa caute noi surse de venit, pare putin
    ciudat sa oferi servicii gratuite, iar revolta cititorilor nu este
    justificata. Este ca si cum de maine ar trebui sa fim cu totii
    nemultumiti ca la piata platim si pentru rosii si pentru
    castraveti. Pai, de ce sa platim si pentru una si pentru cealalta,
    cand din ambele facem o singura salata? Platim doar rosiile, iar
    castravetii ii vrem gratis.

    4. Sigur ca odata ce strile online vor fi platite, va avea loc o
    filtrare a cititorilor. Vor poate mai putini, dar nu vor mai fi
    cititori conjuncturali. Nu este neaparat un lucru rau –
    publicatiile online vor avea un public mai bine definit, vor sti
    mai clar cine sunt cititorii lor si ce vor cu adevarat si le va fi
    mai usor sa se plieze pe cerintele lor.

    IULIANA – De ce sustin informatia gratuita

    Daca accesul la informatie ne face mai puternici, cred ca
    sansele de a avea informatia trebuie sa fie egale pentru toata
    lumea. Cel putin deocamdata.

    Este adevarat ca a face presa presupune costuri foarte mari –
    jurnalistii trebuie platiti, logistica necesara este scumpa
    (chirie, transport, servicii de telecomunicatii), tiparul este
    scump. Cu toate acestea si mai ales in vremuri in care economia
    merge, presa tiparita poate fi profitabila. Presa online costa cam
    tot atat de mult, mai putin costul de tipar. Dar bugetele de
    publicitate merg din ce in ce mai mult si catre online si cred ca
    la un moment dat echilibrul se va putea crea.

    De ce nu as plati eu pentru stirile online:
    1. Nu am nevoie decat de stiri online scurte. Atat cat sa aflu
    informatia pura, de baza. Daca vreau analiza, cumpar
    ziarul/revista/produsul tiparit.

    2. Pentru acest minim de informatie, de multe ori nici nu am
    nevoie sa ajung pe un site de stiri, le pot vedea si pe facebook
    sau in newslettere (evident, si newsletterele ar putea ajunge sa
    coste)

    3. Cred ca internetul este, cel putin momentan, singura sansa a
    multor oameni de a avea acces la informatie. Nu trebuie sa le luam
    aceasta sansa. Mai ales ca modalitatile de plata online nu sunt
    foarte dezvoltate si chiar ar limita accesul multor oameni la
    informatie.

    4. Generatia noastra, a celor care am fost obisnuiti ca
    internetul si ca tot ce gasim pe internet este gratis, va fi greu
    de convins sa plateasca pentru continut online. Dar poate fi
    convinsa si mai ales generatiile urmatoare pot fi convinse – daca
    astazi un baiat de 20 de ani plateste ca sa primeasca o arma mai
    puternica intr-un joc online, peste 5 ani, cand il vor interesa
    alte lucruri, va plati cel putin la fel de mult pentru informatie.
    Va fi noua lui arma 

    5. As reactiona negativ daca atunci cand vreau sa deschid o
    stire sa imi apara o fereastra in care mi se cere sa platesc. Dar
    as fi de acord cu ideea ca in abonamentul meu de internet sau in
    abonamentul de la telefonul mobil sa existe o “taxa de stiri” sau
    ceva de genul acesta. Mi-as activa aceasta optiune. Oricum platesc
    taxa radio si nu ascult radio. Si veti spune ca vedem informatia
    gratis la TV – nu e chiar gratis, platim cablul 

    6. Jurnalismul cetatenesc infloreste pe internet; in online
    exista multa informatie neverificata. Consider ca cititorii au
    nevoie de alternativa corecta, echilibrata si mai ales gratuita a
    jurnalismului profesionist. Cel putin deocamdata, aceasta ar trebui
    sa fie gratuita.

    7. Mai e nevoie de timp pana cand internetul sa devina
    indispensabil cat mai multor oameni. Atunci cand mai mult de
    jumatate din oamenii cu acces la internet nu vor mai putea sa isi
    inceapa ziua fara a rasfoi online presa va fi momentul cand
    informatia online ar putea sa coste.

    CONCURS:

    Spune-ne daca ai plati pentru stirile online si poti
    castiga una dintre cartile:

    Cartea de povesti a unui economist de George
    AKERLOF

    Constiinta unui liberal de Paul Krugman

    Viata mea in publicitate de Claude Hopkins

    Perioada de desfasurare a concursului: 17 – 21 mai 2010

    Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
    BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

    Castigatorii vor fi publicati in revista BUSINESS Magazin care
    va aparea in 24 mai.

    Castigatorii editiei anterioare sunt: Cristina D, Dragos Simion,
    Radvan Remus

    Ii asteptam sa ne contacteze la 0318 256 314 sau pe e-mail la
    marketing@businessmagazin.ro pentru a revendica premiile.

  • Finantele vor bani din pokerul online

    Ministerul Finantelor intentioneaza sa legifereze constituirea
    in Romania a unor firme specializate in jocuri de noroc online, cu
    conditia sa poata controla colectarea taxelor.

    “Dupa ce am modificat legislatia, am avut o crestere
    spectaculoasa a veniturilor din jocuri. Vrem sa majoram si mai mult
    incasarile. Analizam reglementarea si autorizarea jocurilor online
    si, daca reusim sa controlam colectarea, le vom reglementa”, a spus
    secretarul de stat Bogdan Dragoi, citat de Mediafax.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Publicitatea online, prima care isi revine. Oare?

    Candva la inceputul lui 2008, Prashant Mehta, pe atunci
    vicepresedintele pentru pietele emergente al Yahoo!, spunea ca
    Romania este una dintre cele mai promitatoare si dinamice tari din
    punctul de vedere al publicitatii online. “Piata se apropie de un
    moment de referinta.

    Odata cu cresterea gradului de penetrare a internetului, vom
    asista la un interes sporit pentru serviciile de publicitate
    online”, era de parere Metha. Tot atunci, Calin Rotarus, seful
    ARBOinteractive, aprecia ca industria reclamelor pe internet va
    ajunge in 2012 la 110 milioane de euro, pornind de la premisa unui
    ritm de crestere de peste 50% in fiecare an, dupa modelul unor tari
    precum Polonia sau Cehia.

    N-a fost chiar asa, cu toate ca, dupa cum evolua piata, amandoi
    au fost indreptatiti sa se astepte la cresteri fulminante. Intre
    timp insa, a venit criza. Anul trecut, publicitatea online din
    Romania s-a tradus intr-o piata de numai 65,2 de milioane de lei
    (15,4 de milioane de euro, la cursul mediu anual din 2009), in
    scadere cu 10% fata de nivelul atins in 2008, potrivit studiului
    Romanian Online Advertising Study (ROADS) realizat de IAB Romania
    si PricewaterhouseCoopers Romania. Putea fi insa si mai rau, crede
    Bogdan Prajisteanu, directorul general al agentiei Mediaedge:cia
    (MEC), in situatia in care, in ansamblu, piata media a scazut cu
    peste 35% anul trecut, pana la 380 de milioane de euro. “Si cum
    previziunile economice nu sunt deloc optimiste nici pentru 2010,
    probabil ca doar intr-un caz fericit vom vedea o stagnare a
    industriei, estimarea mea inclinand catre o scadere de 5-10%”,
    spune Prajisteanu.

    E adevarat, in prima jumatate a anului trecut, cheltuielile
    companiilor din Romania pentru reclame online s-au diminuat cu 25%
    fata de perioada similara din 2008, pana la 25,5 de milioane de lei
    (putin peste 6 milioane de euro). Dar primele semne de revenire au
    inceput sa apara chiar din a doua jumatate a anului, cand piata a
    crescut cu trei procente fata de ultimele sase luni ale anului
    precedent si cu 56% fata de primul semestru din 2009, pana la 39,7
    de milioane de lei (9,3 milioane de euro).

    Cea mai mare parte din aceste sume au fost cheltuite de companii
    mari, cu precadere din zona de telecomunicatii, auto si finante,
    care au priceput destul de repede ca internetul este un mediu mai
    ieftin de promovare, ce le poate aduce atat rezultate, cat si o
    reducere a cheltuielilor pe timp de criza. Aceleasi companii
    investeau deja pentru reclame online si inainte de 2009. In scena
    au intrat insa tot mai mult companii din zona bunurilor de larg
    consum, care si-au crescut, cel putin procentual, cheltuielile de
    promovare pe internet. “Tendinta lenta, dar clara este ca topul
    celor mai mari «spenderi» pe internet coincide din ce in ce mai
    tare cu cel general, aplicat tuturor mediilor de promovare”,
    apreciaza Liviu Boitan, strategic director in cadrul agentiei
    MediaCom Romania.

  • Guvernul taie subventiile „nesimtite“ pe care le-a dat taranilor evazionisti

    Zeci de mii de producatori agricoli vor ramane in acest an fara
    ajutoare de la stat daca nu se inregistreaza la Registrul
    Comertului ca persoane fizice autorizate, intreprindere individuala
    sau intreprindere familiala. Ministerul Agriculturii a luat aceasta
    masura pentru ca inclusiv marii proprietari de terenuri, cu sute de
    hectare, au beneficiat ani de-a randul de subventii de sute de
    milioane de euro anual, desi functionau ca persoane fizice, adica
    nu plateau dari la stat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info