BusinessMagazin

Tag: online

  • Apple va merge întâi în sălile de cinema cu filmele proprii, înainte de a le face disponibile online

    Gigantul american Apple are în plan să lanseze întâi în sălile de cinema producţiile cinematografice pe care le susţine, înainte ca acestea să fie disponibile prin intermediul propriei platforme online, conform Wall Street Journal.

    Compania speră că procedând astfel va atrage mai uşor starurile din lumea filmului – regizori şi actori – către producţiile sale. Prima producţie a Apple, filmul „On the Rocks” regizat de Sofia Coppola în care rolul principal este jucat de Bill Murray, va fi lansată la jumătatea anului viitor.

    Apple este cel mai recent jucător din piaţa de servicii online, pe care va intra oficial în noiembrie, cu platforma Apple TV Plus, la un tarif de 5 dolari pe lună, concurând astfel cu giganţi precum Netflix sau Disney.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dacă nu aţi apucat să primiţi o mărire salarială sau o ofertă mai bună de la o altă companie, s-ar putea să fie prea târziu

    „Şase din zece respondenţi au declarat că au în plan să-şi caute activ alt loc de muncă, iar lor li se adaugă şi alţi aproape 7% care iau în calcul această posibilitate. Un sfert dintre respondenţi afirmă că nu-şi vor căuta alt loc de muncă, însă dacă vor primi o ofertă mai bună o vor accepta”, menţionează sondajul BestJobs.
    Chiar dacă nu vor reuşi să îşi găsească alt job, 55% dintre respondenţi au spus că au de gând să ceară o mărire salarială de cel puţin 20%, alţi 17% sunt indecişi dacă vor face acest lucru şi doar 28% afirmă că nu intenţionează să ceară angajatorului mai mulţi bani.
    Angajaţii ar vrea să schimbe jobul, dar în realitate nu găsesc ceva mai bun.
    În acte, companiile, angajatorii, patronii susţin că piaţa de muncă este tensionată, dar nu este chiar aşa.
    În altă parte, la alt angajator, salariile nu sunt cu mult mai mari şi poate nici condiţiile nu sunt mai bune. Plus că un om îşi schimbă jobul nu din cauza companiei, ci din cauza şefilor, şi dacă ai „şansa” unui şef mai bun, nu pleci aşa uşor.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţi, deci aproape jumătate, şi-ar da demisia pe loc dacă ar găsi în altă parte un salariu între 500 şi 1.000 de euro. Trei din zece angajaţi ar renunţa imediat la jobul actual pentru un salariu între 1.000 şi 2.000 de euro, în timp ce 12% ar schimba jobul pentru un salariu care depăşeşte 2.000 de euro.
    Un sfert dintre angajaţi spun că nu şi-ar schimba jobul pentru o ofertă mai mare, pentru că lucrează într-o echipă de care s-au ataşat.
    Conform unui articol din Ziarul Financiar care citează datele de la Inspecţia muncii, aproape un milion de români au contracte de muncă cu salarii de peste 1.000 de euro brut, ceea ce înseamnă aproape 600 de euro net.
    Patru din zece angajaţi care câştigă peste 1.000 de euro brut lucrează în Bucureşti, 63.000 în Cluj, 53.000 în Timişoara, 36.000 în Ilfov şi 34.000 în Iaşi.
    Dacă coroborăm aceste date, respectiv un milion de angajaţi care câştigă 600 de euro net cu faptul că aproape jumătate dintre angajaţi şi-ar schimba jobul dacă ar primi o ofertă cuprinsă între 500 şi 1.000 de euro net, rezultă că în piaţă nu sunt atât de multe joburi mai bune.
    Într-adevăr, fluctuaţia de personal este mare, dar asta nu înseamnă că se găsesc joburi mult mai bine plătite.
    În cele zece judeţe mari din punct de vedere economic poate mai ai loc să te mişti, să găseşti joburi mai bune, cu salarii mai mari. Dar în celelalte 32 de judeţe şansele sunt extrem de reduse pentru că nu se creează locuri de muncă cu grad mai înalt de calificare, care să necesite o specializare mai mare şi pentru care companiile ar plăti mai mulţi bani.
    Din 2012 încoace salariul mediu s-a dublat de la 1.500 de lei la 3.100 de lei net. În euro, salariul mediu a crescut de la 370 de euro net la 660 euro net. Salariul minim a crescut de la 700 de lei la 1.200 de lei net.
    În toată această perioadă s-au creat aproape 700.000 de locuri de muncă în plus astfel încât, în acest moment, conform Inspecţiei Muncii, sunt 5,6 milioane de contracte de muncă pentru 4,9 milioane de salariaţi. Un angajat poate să aibă mai multe contracte de muncă.
    Cred că această creştere salarială susţinută şi accelerată din 2012 încoace se apropie de final: statul, care plăteşte mai bine decât sectorul privat, nu mai are resurse de creştere a salariilor, iar angajatorii privaţi încep să se confrunte cu încetinirea creşterii economice.
    Deja se vede în marile companii că multe proiecte sunt puse pe hold, se refac bugetele în funcţie de rezultatele economice care vin din afară şi care încep să fie afectate de războiul comercial, de încetinirea economiilor occidentale şi chiar intrarea în recesiune, de tensiunile tehnologice, pentru că multe firme vor să schimbe tehnologiile din mers pentru a fi mai productive.
    Companiile mari încep să se protejeze şi nici nu va fi vorba de majorări salariale. De altfel, toată Europa Occidentală nu cred că a majorat salariile cu mai mult de 10% în ultimii şapte ani.
    Deci creşterile salariale din România, procentuale, de 100%, chiar dacă pornesc de la o bază mică, nu sunt văzute cu ochi buni.
    Sunt companii care nu mai fac investiţii pentru a nu căuta oameni pe care să-i plătească mai bine decât pe cei cu care lucrează în prezent.
    Companiile preferă să renunţe la investiţie decât să majoreze salariile pentru a atrage oameni.
    Exact cum spunea şi Marian Popa, şeful centrului de la Bucureşti al gigantului german Deutsche Bank, România a atins un platou – el dădea exemplul din IT – şi pentru a obţine creşteri salariale mai mari trebuie să vină cu o valoare adăugată mai mare decât cea din prezent.
    În aceste condiţii, dacă nu aţi primit o majorare salarială până acum, dacă nu v-aţi schimbat jobul, s-ar putea să fie prea târziu pentru acest ciclu economic.
    S-ar putea să mai aşteptaţi mai mulţi ani până când revin din nou investiţiile şi companiile sunt dispuse să plătească salarii cu mult mai mari. 

  • Patul inteligent care se uită la televizor

    O propunere în acest sens vine de la un arhitect italian, care, în colaborare cu firma de mobilă Hi-Interiors, a proiectat un pat inteligent, aflat acum la a doua generaţie, dotat cu proiector HD, ecran cu diagonala de 70” şi sistem de sunet. Denumit HiBed, patul, care va fi disponibil de anul viitor la un preţ de peste 13.000 de dolari,  are şi lumini cu intensitate ajustabilă, perdele acţionate electronic, conexiune Wi-Fi şi ceas deşteptător, printre altele.

  • Cât câştigă un actor din România pentru filmarea unei reclame

    Odată cu campaniile de publicitate pentru sezonul de toamnă, companiile din România sunt în mare căutare de actori pentru materialele în care îşi vor promova cele mai noi servicii şi produse – fie că vorbim despre reclame TV, în online sau prin intermediul bannerelor stradale (Out-of-Home Advertising).

    Astfel, site-urile firmelor de profil, care se axează pe căutarea de actori, dar şi de oameni fără studii de actorie pentru anumite roluri, sunt pline de astfel de anunţuri.


    Cât se poate câştiga din filmarea unei reclame?
    Potrivit unui anunţ publicat recent de o astfel de firmă, un actor care va participa la realizarea unui spot publicitar pentru o platformă românească de recrutare, ar primi, pentru o zi de filmare, 1.900 de lei. Materialele rezultate în urma proiectului, care vor fi difuzate la TV, în cadrul unor evenimente, precum şi în mediul online, vor fi difuzate timp de două luni.

    Un alt anunţ, care se referă la căutarea unui actor pentru reclama unui retailer din domeniul bricolajului, ar primi 1.200 de lei/ziua de filmare; actorul ar trebui să fie de acord cu exclusivitatea pe categoria de produs, iar materialele ar fi difuzate timp de un an, la TV şi în mediul online.

    Un alt exemplu este pentru un rol dedicat promovării produselor unui mare lanţ de restaurante fast-food de pe piaţa locală: în această situaţie, actorul ar primi 1.700 de lei pentru ziua de filmare, difuzarea materialelor rezultate se face timp de un an, în toate formele de difuzare media, iar actorul îşi asumă exclusivitatea pe categoria de produs.

  • Secretul în afaceri: să ştii când să îţi alegi momentul să schimbi modelul de business. Povestea unui brand, de la un nume necunoscut la unul dintre cei mai mari jucători

    În urmă cu nouă ani, businessul Floria însemna doar un magazin online de flori, printre primele din România. Astăzi grupul are şi prezenţă în offline – prin şase florării fizice – şi activează puternic şi pe segmentul B2B (business to business) prin import şi distribuţie de plante şi flori la nivel naţional, poziţionându-se astfel ca o alternativă pentru brokerii de flori din Olanda.
     
    Anul trecut a adus o schimbare de focus, din retail, unde Floria este un brand recunoscut drept un jucător important, către segmentul B2B. După consolidarea operaţiunilor în Bucureşti, am decis să ne extindem la nivel naţional, dat fiind că dispunem de resurse pentru a gestiona comenzi de oriunde din ţară. Am integrat modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale, şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi. Pentru aceştia, livrarea la adresă reprezintă un avantaj operaţional important, având acces direct la flori proaspete din stocul producătorilor din Olanda”, explică Adrian Ciucur, CEO-ul grupului Floria, extinderea businessului din retailul online şi offline către segmentul B2B. 
     

  • Cum ajungi de la un site in Bucureşti la o afacere răspândită în toată ţara cu sute de mii de clienţi şi afaceri de zeci de milioane

    Anul trecut a adus o schimbare de focus, din retail, unde Floria este un brand recunoscut drept un jucător important, către segmentul B2B. După consolidarea operaţiunilor în Bucureşti, am decis să ne extindem la nivel naţional, dat fiind că dispunem de resurse pentru a gestiona comenzi de oriunde din ţară.
     
    Am integrat modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale, şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi. Pentru aceştia, livrarea la adresă reprezintă un avantaj operaţional important, având acces direct la flori proaspete din stocul producătorilor din Olanda”, explică Adrian Ciucur, CEO-ul grupului Floria, extinderea businessului din retailul online şi offline către segmentul B2B. 
     
    Până la această schimbare, compania s-a concentrat pe businessul de retail online, iar din 2015 şi pe cel offline prin deschiderea primei florării fizice în Bucureşti. Mai exact, povestea Floria începe cu puţin timp înainte de 18 iulie 2010, când magazinul online Floria.ro a primit prima comandă.  De atunci, businessul online Floria a crescut constant, în primii ani cu rate anuale de peste 50%, apoi mai temperat, însă tot cu rate de creştere de două cifre. 
     
    „Anii cu cea mai spectaculoasă dinamică au fost desigur cei de început, când creşterile anuale erau de peste 50%. În ultimii trei ani, odată cu maturizarea businessului şi creşterea cifrei de afaceri, ne-am focalizat pe optimizare, urmărind o creştere constantă de 20% de la an la an”, subliniază Marina Popescu, directorul general al Floria.ro.
     
    Acum, obiectivul Floria pe segmentul online B2C (business to consumer) este să îşi menţină poziţia de lider pe piaţa locală şi să aibă o dinamică superioară evoluţiei organice a pieţei, completează ea. În cei nouă ani de activitate, Floria.ro a onorat comenzi în valoare de 30 milioane de lei, livrând flori pentru peste 100.000 de clienţi, care au realizat cel puţin o comandă în această perioadă de timp. Cele mai populare flori comandate au fost trandafirii, peste 1,5 milioane de fire fiind livrate în cei nouă ani de existenţă a magazinului online Floria.ro. După trandafiri, bujorul şi laleaua sunt următoarele flori preferate de către români, potrivit un sondaj realizat de Floria.ro în luna iulie pe un eşantion de 367 de persoane. 
     
    Valoarea medie a unei comenzi realizate pe Floria.ro s-a menţinut relativ constantă pe parcursul anilor la circa 200 lei, în condiţiile în care una dintre strategiile constante ale magazinului online de flori a fost aceea de optimizare a preţurilor, minimizând costurile reflectate în preţul final. 
     
    „În ultimii ani am optimizat continuu şi am absorbit fluctuaţiile de curs şi creşterile salariilor, astfel încât clienţii să poată avea opţiuni pe toate nivelurile de preţ, iar comanda medie să rămână constantă, în jurul a 200 de lei”, punctează Marina Popescu. 
     
    În continuare, pe zona de online, Floria are în plan dezvoltarea unui nou produs – flori pentru acasă, în condiţiile în care piaţa se maturizează, iar clienţii care s-au obişnuit deja să cumpere online diverse bunuri de consum fac pasul următor către comanda de produse perisabile. Potrivit sondajului realizat de Floria.ro în iulie anul acesta, aproape jumătate dintre respondenţi îşi cumpără des flori pentru acasă, iar cei mai mulţi preferă florile la buchet, pe care însă le aleg ei, numărul celor care cumpără buchete gata făcute fiind simţitor mai mic (36%). Astfel, Floria mizează pe faptul că românii vor achiziţiona recurent flori pentru uz personal sau pentru birou din mediul online – fie de pe magazinul online propriu fie de pe magazinele online ale marilor retaileri.
     
    Pe segmentul online, vânzările de flori din România se situează la circa 10 milioane de euro, iar per total piaţa locală de flori se ridică la aproximativ 200 milioane de euro, potrivit estimărilor Floria. Valoarea reală a vânzărilor de flori este dificil de estimat cu exactitate în condiţiile în care multe florării fizice fac şi livrări, fără a separa businessul online de cel offline, iar la nivelul întregii pieţe de profil zona gri are o pondere substanţială.
     
    „În continuare este extrem de dificil să evaluăm piaţa, atât piaţa de floristică, cât şi cea a vânzărilor online de flori. Principalul impediment pentru o evaluare corectă a pieţei totale rămâne evaziunea fiscală, iar pentru online, e chiar mai complicat, pentru că multe florării fac şi livrări, fără a avea o entitate juridică separată pentru online”, explică ea. 
     
    În prima jumătate a acestui an, veniturile Floria.ro au crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, magazinul online de flori înregistrând o cifră de afaceri de 4,3 milioane de lei. Avansul a fost generată de majorarea numărului de clienţi noi, precum şi de creşterea comenzilor de la clienţii deja existenţi ai Floria.ro. Anul trecut, Floria.ro a înregistrat venituri de 6,5 milioane lei, generând astfel 30% din afacerile consolidate la nivel de grup – 22 milioane de lei. Pentru anul curent, magazinul online de flori şi-a bugetat o creştere a afacerilor de peste 15%, până la 7,5 milioane de lei, în condiţiile în care piaţa de profil se află în prezent în faza de consolidare.
     
    În martie 2015, Floria a început şi extinderea în offline, deschizând prima florărie fizică, pe strada Ion Câmpineanu. A urmat apoi conceptstore-ul din piaţa Dorobanţi din Bucureşti, lansat în noiembrie 2015 cu o investiţie de 200.000 de euro. Acum, grupul Floria deţine 6 florării offline, poziţionate pe segmentul premium: 2 spaţii stradale în Bucureşti (Câmpineanu şi Dorobanţi), 2 spaţii în centre comerciale în Bucureşti (AFI Cotroceni si Băneasa Shopping City), o florărie în Terminalul Sosiri din Aeroportul Henri Coandă, precum şi o florărie în Ploieşti. După consolidarea poziţiei în retailul de flori, online prin Floria.ro şi offline prin cele 6 florării ale reţelei, grupul Floria s-a concentrat pe vânzările B2B. 
     
    Astfel, grupul Floria a devenit o alternativă locală la brokerii de flori din Olanda, divizia B2B realizând vânzări en gros către clienţi tip key account (hipermarketuri şi supermarketuri) şi IMM (florişti, florării şi depozite de flori). Extinderea către segmentul B2B a început în urmă cu aproape trei ani, odată cu investiţia de peste 100.000 de euro într-un depozit propriu care funcţionează ca hub logistic pentru distribuţia naţională către depozite de flori şi plante din întreaga ţară. În prezent, grupul Floria are două huburi logistice, situate în Bucureşti şi Piatra Neamţ, prin intermediul cărora realizează importul direct al florilor şi plantelor şi distribuţie naţională B2B. „Anul trecut ne-am propus să ne focalizăm pe dezvoltarea către segmentul B2B, iar astăzi suntem principalul furnizor local de plante şi flori pentru hipermarketuri şi supermarketuri, cu prezenţă în Bucureşti şi alte 25 oraşe ale ţării”, subliniază Adrian Ciucur. Grupul Floria are în prezent contracte pentru distribuţia de flori şi plante cu lanţuri internaţionale precum Carrefour, Brico Depot, Selgros şi Mega Image.
     
    Nişa de distribuţie către key accounts este o direcţie strategică pentru businessul Floria pe segmentul B2B, dat fiind că florile sunt căutate în hipermarketuri, mai ales în oraşele de dimensiuni mici şi medii. 
     
    „Cererea din partea clienţilor finali există şi este în creştere, iar noi suntem partenerul local prin care poate fi asigurată o ofertă calitativă, promptă, naţională şi foarte adaptată local, preferinţele pentru flori fiind diferite de la o regiune la alta”, punctează el. 
    Divizia B2B a generat anul trecut 57% din veniturile grupului, respectiv 12,5 milioane de lei, dinamica pe acest segment fiind susţinută de vânzările în creştere ale depozitului de flori şi plante şi concentrarea pe distribuţia către clienţii cu volume mari – hipermarketuri şi supermarketuri. Vânzările B2B către clienţii key account se desfăşoară prin echipa de vânzări dedicată, în timp ce vânzările către IMM se realizează prin intermediul platformei online de comenzi, în care floriştii şi reprezentanţii florăriilor din toată ţara pot comanda florile direct în florărie sau atelier.
     
    În parteneriatul cu lanţurile de super şi hipermarketuri, Floria mizează pe know how-ul şi expertiza în domeniu, cunoaşterea clienţilor din toată ţara, pe resurse logistice competitive care asigură livrările în condiţii optime de temperatură şi timp, precum şi pe abordarea profesionistă a proceselor de distribuţie şi import. Pentru acest an, grupul Floria estimează o cifră de afaceri consolidată de peste 40 milioane de lei, în creştere cu peste 80% faţă de 2018. Anul trecut, creşterea businessului Floria a fost de 35% la nivel consolidat. Echipa totală a grupului Floria numără în prezent 80 de persoane.

  • Comenzi online pentru români. Tesla anunţă că livrează maşini cumpărătorilor din România, Polonia, Ungaria şi Slovenia

    Preţurile sunt cuprinse între 39.500 de dolari şi peste 77.000 de euro.

    La finele anului 2018 compania a anunţat că va construi staţii de încărcare în Bucureşti, Craiova şi Brăila.

    În Romania, autoturismele electrice şi hibride au înregistrat o creştere puternică începută din 2016. Anul trecut au fost vândute 987 unităţi, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017.

    Guvernul a aprobat, în acest an, bugetul pentru programul Rabla Plus, în valoare de 93 de milioane de euro, prin care românii pot achiziţiona maşini electrice unui voucher de aproximativ 10.000 de euro.

    Livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane uşoare în SUA şi Canada şi vehicule utilitare uşoare în Europa şi China au ajuns la 2,1 milioane de unităţi în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piaţa mondială a vehiculelor uşoare a fost de 3,8% în decembrie şi de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) şi 31% hibride plug-in (PHEV).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Maşini pe Instagram

    Printre ei se numără cumpărătorii de maşini de lux, cărora le ajunge, mai nou, o imagine sau un clip pe Instagram ca să facă achiziţia, scrie New York Times.
    Acest lucru l-a constatat un comerciant de maşini american, coproprietar al unei firme de profil din statul american Arizona, Luxury Auto Collection.

    În cazul său, vânzările pe baza postărilor de pe Instagram au început în 2015 cu un clip în care se vedea portbagajul unei maşini cu şase roţi, un Mercedes-Benz G63 AMG 6X6, care a suscitat interes din partea unui potenţial cumpărător care apoi a cerut nişte imagini cu interiorul şi s-a decis să cumpere. Printre cumpărătorii care nu au timp de pierdut şi se mulţumesc cu ce văd pe Instagram se numără directori de companii şi vedete.

    Un client a luat la un moment dat un Porsche 918 de 2,6 milioane de dolari şi pe lângă el un Rolls-Royce Phantom. Un alt client, un rapper, şi-a cumpărat dintr-un foc un Maybach, un Lamborghini Urus şi două Rolls- Royce Cullinan. Şi alţi comercianţi de maşini, cum ar fi un dealer Porsche, Porsche Fresno, se laudă cu vânzări pe Instagram, către cei care petrec multe ore pe reţeaua respectivă de socializare online. Vânzările pe acest canal sunt privite ca o soluţie de a compensa scăderea pieţei şi de a ajunge la clienţii tineri.

  • Atenţie, contribuabili: Astăzi este ultima zi de depunere a D300, care se depune doar online de acum

    Noul model al declaraţiei apare ca urmare a ultimelor modificări aduse Codului fiscal şi erte reglementat prin OPANAF nr. 2.227/2019 care are rolul de a înlocui OPANAF nr. 591/2017 care este în vigoare până acum.

    Formularul se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care efectuează în perioada de raportare numai operaţiuni în interiorul ţării pot opta pentru completarea formularului de decont simplificat, prin bifarea căsuţei corespunzătoare. Formularul se completează cu ajutorul programului de asistenţă pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine vrea să fie milionar? Un oraş german oferă 1 milion de euro celui care poate dovedi că nu există

    Teoria conspiraţiei a pornit de la trei întrebări ”Cunoşti pe cineva din Bielefeld? Ai fost vreodată în Bielefeld? Cunoşti pe cineva care a fost vreodată în Bielefeld?”. Oficialităţile locale au intrat în jocul online folosind zvonurile pentru a promova localitatea.
     
    Oficialii locali au anunţat miercuri că vor oferi un premiu de 1 milion de euro persoanei care va oferi dovezi serioase că oraşul nu există.
     
    Edillii au dat asigurări că ”nu există limită de creativitate” pentru participanţi, dar numai dovezile incontestabile se vor califica pentru premiu.
     
    Zvonurile privind inexistenţa oraşului ar fi pornit de la un specialist în computere, Achim Held, care a publicat întrebările de la care s-a declanşat obsesia de pe internet în 1994, încercând să glumească pe seama teoriilor conspiraţiei răspândite online.