BusinessMagazin

Tag: vinuri

  • Vin la discretie – poftiti de gustati

    Dupa un preambul istoric, care merge din Antichitate pana in
    mileniul III al erei noastre, trecand prin Evul Mediu si asa-numita
    Epoca de Aur a vinului (perioada dintre 1500 si 1800), ne sunt
    prezentate importanta terroir-ului si principalele tipuri de
    struguri, viata podgoriei si tainele cramelor, principalele
    categorii de vinuri, de la cele spumante la cele florale, precum si
    categoriile antagonice taninos/netaninos, dulce/desert sau vin
    vechi/vin tanar.

    Urmatoarele treisprezece capitole ale cartii ofera informatii
    despre principalele tari viticole ale lumii, cu descrierea celor
    mai importante regiuni, precum si recomandari ale expertilor
    privind producatorii si vinurile. Prezentarea fiecarei regiuni sau
    tari este insotita de o harta a zonelor viticole, de detalii
    referitoare la industria viticola, de la legislatie pana la
    metodele de productie.

    “Vinurile lumii”, seria Enciclopedii pentru toti, Editura
    Litera, Bucuresti, 2010

  • Vinurile romanesti, de pana la trei ori mai scumpe la export ca in tara

    Unele dintre vinurile romanesti ajung peste hotare la preturi de
    pana la trei ori mai mari comparativ cu cele cu care sunt vandute
    pe piata hotelurilor si a restaurantelor din Romania, potrivit unor
    producatori din domeniu.

    In primele opt luni, Romania a exportat in afara Uniunii
    Europene 1,7 milioane de litri de vin, in valoare de peste 3,2
    milioane de euro, conform datelor obtinute de gandul de la
    Ministerul Agriculturii. In UE, exporturile facute in primele opt
    luni din acest an au valorat circa 4,48 milioane de euro, pentru o
    cantitate de 4,2 milioane de litri.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Noile pariuri ale lui Valvis

    “Am baut un vin de Samburesti in urma cu cativa ani si mi s-a
    parut mai bun ca un Bordeaux”, spune Jean Valvis, povestind
    pasionat despre ideea care i-a venit, in urma cu cativa ani, sa
    dezvolte o afacere in domeniu. Cu acelasi punct de plecare – a baut
    o apa minerala care i-a placut – a inventat si brandurile Dorna si
    Izvorul Alb, pe care le-a vandut ulterior catre Coca-Cola.


    Dupa ce a vandut si afacerea cu lactate in aprilie 2008 catre
    Lactalis, presa l-a asaltat cu intrebari despre ce planuri de
    afaceri mai are. Spunea de-atunci ca are si alte proiecte, intre
    care cel cu vinuri parea sa-i capteze cea mai multa atentie.


    In 2005 Valvis Holding a preluat Viti-Pomicola Samburesti din
    Olt, unde a investit de-atunci 12 milioane de euro, pentru ca
    “viile erau imbatranite si am replantat pana acum 230 ha dintre
    cele aproape 500 si am investit in tehnologie, care era invechita”.
    A construit si o divizie de distributie, care numara in prezent in
    jur de 25 de oameni si acum demareaza si campania de promovare.
    Primele vinuri, botezate Domeniile Samburesti, au ajuns pe rafturi
    in vara acestui an, iar din gama de opt licori pe care le are acum
    in portofoliu, una (Chateau Valvis) este destinata segmentului
    Horeca.

    Pe Valvis l-a atras, pe langa gustul vinului, datorat in mare
    parte solului bogat in oxizi de fier si consacrat printre
    cunoscatori ca fiind sursa celui mai bun Cabernet Sauvignon de pe
    piata, si povestea din spatele vinului. Atestata documentar inca de
    la 1521 si legata de viata omului politic Vintila Bratianu,
    podgoria Samburesti are pe cartea de vizita si familii boieresti ca
    Rudeanu sau Danilovici.

    Vedeta portofoliului, care are trei game, de la mainstream
    (Samburel de Olt), premium (Domeniile Samburesti) si rezerva
    privata (Chateau Valvis), iese acum la rampa printr-o campanie de
    promovare de patru saptamani, in care mesajul central este ca
    “Rouge de Roumanie”, denumirea sub care se promoveaza Cabernetul
    Sauvignon de aici, este cel mai bun din acest soi de pe piata
    autohtona. Bugetul de promovare este flexibil: numai pentru prima
    faza a campaniei, care se va desfasura pe o perioada de patru
    saptamani in TV, presa scrisa si online, sunt alocati 250.000 de
    euro.

    Desi Valvis nu da repere concrete in privinta cifrei de afaceri
    pentru anul in curs, iar “despre profit vom putea vorbi abia peste
    cativa ani, daca pana acum am cheltuit 12 milioane de euro numai pe
    investitii”, spune totusi ca pana acum au fost vandute 50.000 de
    sticle de Cabernet Sauvignon. Adica in doar cateva luni de la
    lansare.

    La un pret mediu pe sticla intre 24 si 27 de lei, la raft,
    valoarea vanzarilor se plaseaza in jurul a 1,25 milioane de lei.
    Dar afacerile cu vin nu se coc pe perioade scurte – a fost nevoie
    de cativa ani buni numai pentru replantarea viei si innoirea
    tehnologiilor, pentru ca vinul este un produs care se poate strica,
    iremediabil, in oricare din etapele de productie, fie ca este vorba
    de strugurii crescuti in vie, procesul de fermentatie, invechire
    sau imbuteliere.

  • La un pahar de riesling. Chinezesc. La Berlin

    Pe masura ce in Germania continua discutiile privind integrarea
    imigrantilor, incurajate de o carte anti-imigratie scrisa de Thilo
    Sarrazin, un executiv al bancii centrale, proprietarul de
    restaurant Jianhua Wu e ocupat sa vanda vin, sa promoveze vin, sa
    ofere cu asiduitate mostre de vin si sa deguste vin. Nu doar orice
    vin, ci vin german.

    Wu, care a venit in Berlin din China in urma cu peste doua decenii
    ca sa studieze pentru a deveni inginer, reprezinta in multe feluri
    cealalta parte a dezbaterii privitoare la imigratie, nu
    sentimentele ostile, tematoare, antiimigrationiste starnite de
    cartea-soc a bancherului Thilo Sarrazin. El si familia lui
    reprezinta acea Germanie care devine incet si dureros o societate
    multiculturala, unde aromele picante ale mancarii chinezesti si
    dulceata florala subtila a unui riesling se pot potenta
    reciproc.

    “Rieslingul si mancarea chinezeasca merg bine impreuna”, crede Wu,
    care a devenit o atractie in oras pentru restaurantul lui, Hot
    Spot, care ofera o colectie bogata de vinuri germane impreuna cu
    feluri de mancare din Sichuan si Shanghai.

    “E pasiunea mea”, spune Wu, in timp ce se pregateste sa primeasca
    cinci dintre cei mai mari producatori de vin la un bufet cu
    degustare organizat la restaurantul lui.

    Dupa ce s-a zbatut sa-si faca un rost aici, trecand dintr-un
    restaurant chinezesc in altul, dupa ani de zile de manevrare a
    retetelor dulci-amarui indesate cu monoglutamat de sodiu, Wu spune
    ca a descoperit ca drumul catre succesul lui financiar in aceasta
    casa adoptiva este vinul sau felul cum dragostea lui pentru vinul
    german i-a facut pe germani sa-l priveasca. “E nitel maniac in ce
    priveste vinul german”, spune Holger Schwarz, negustorul de vin
    care a organizat intalnirea de la Hot Spot. “Iubeste vinul
    german.”

    Cartea lui Sarrazin, “Germania se autodistruge”, lansata in
    septembrie, ataca imigrantii musulmani din Germania pentru ca
    refuza sa se integreze, spunand ca “acestia prostesc societatea”.
    Sarrazin critica Islamul si da vina pe statul asistential german ca
    ar fi prea generos. Ca raspuns, banca centrala i-a cerut
    presedintelui german sa-l inlature din consiliul director al
    institutiei.


    Cartea se vinde insa bine, iar multi germani cred ca Sarrazin are
    dreptate si ca oameni ca Wu – dispusi sa faca unele sacrificii pe
    care alti imigranti refuza sau nu reusesc sa le faca – sunt dovada
    vie. “El si-a botezat fiul Martin; turcii n-ar face in veci asa
    ceva”, spune Monica Diel, al carei sot – Armin – este producator de
    vin, acompaniata de aprobarile din cap ale celor din jur. De fapt,
    Wu i-a dat fiului sau doua nume – Martin si unul chinezesc, Tao.
    Dar se pare ca Martin are mai mult succes, in vreme ce Tao paleste.
    Asta, zambeste Wu, sugereaza ca a reusit in Germania, nu insa fara
    niste costuri pentru identitatea familiei lui.
    Aceasta este una dintre cele mai acute chestiuni din dezbaterea de
    aici. Multi germani vor sa-si pastreze identitatea culturala a
    natiunii cerandu-le imigrantilor sa-si uite traditiile. Multi
    imigranti refuza, spunand ca vor sa-si pastreze propria
    cultura.

    In realitate, ambele parti se amesteca deja, in special in locuri
    ca Berlinul si, in particular, in Hot Spot. Wu si-a pastrat
    pasaportul chinezesc, in vreme ce sotia si fiul lui au devenit
    cetateni naturalizati. “N-am incercat din greu sa ma integrez”,
    spune el intr-o germana fluenta. “Fundamentul meu cultural este
    chinez si acolo ma simt ca acasa. Undeva in creierul meu, Germania
    este inca o tara straina.”

    Acasa, el si sotia lui, Huiqin Wang, incearca sa vorbeasca mai
    mult in chineza, dar sunt uneori nevoiti sa treaca pe germana,
    pentru ca fiul lor se exprima mai bine in aceasta limba. “Incerc
    sa-l invat bazele culturii si ale filozofiei chineze, astfel incat
    sa fie un chinez”, spune Wu. “Dar el locuieste aici si trebuie sa
    vorbeasca germana la perfectie. Ii place China, dar se simte acolo
    mai putin acasa decat ma simt eu.”

    Wu, care are acum 50 de ani, a venit in Germania in 1984 din
    Zhejiang. Rade frecvent, acel tip de ras al unui om inca amuzat de
    norocul pe care l-a avut. Si-a obtinut o diploma aici in inginerie,
    dar s-a lasat de scoala si a deschis un restaurant despre care
    spune ca era ca alte o mie de restaurante chinezesti. “Mancarea era
    toata la fel”, rememoreaza el acum. “Serios, chiar avea acelasi
    gust. Nu era bine.”

    Intr-o zi, in 1995, a vazut un fluturas care facea reclama la
    vinuri. Era interesat, asa ca a mers si a cumparat 10 lazi, toate
    de Bordeaux, gandindu-se ca-si va putea vinde vinurile la
    restaurant. N-a vandut nicio sticla, din cauza ca vinul scump nu-i
    atragea pe clientii care veneau pentru chop suey. Asa ca a luat
    vinul acasa, a cumparat un ghid, a baut si a invatat sa cunoasca
    bine domeniul. In 2003, s-a intersectat cu un om de afaceri chinez
    care i-a cerut sa caute vin german pentru vanzare in China.

    A ajuns astfel la Jos. Christoffel Jr., o podgorie din regiunea
    viticola Mosel, unde si-a gasit pasiunea. “Vinul m-a dat pe spate,
    era primul riesling cu adevarat frumos si interesant pe care-l
    intalnisem”, povesteste Wu zambind.
    Cu trei ani in urma, Wu si sotia lui au inchiriat un restaurant
    falimentar, sperand sa vanda mancare chinezeasca gatita cu legume
    proaspete si retete sofisticate, dar si vinuri germane. Vreme de un
    an, afacerea a fost moarta. “N-am fost acceptati”, crede el.

    Apoi, din intamplare, unul dintre cei mai cunoscuti bucatari din
    Germania, Christian Lohse, a observat o sticla de vin bun german pe
    masa, in vreme ce trecea pe langa magazin. Lohse si Wu au devenit
    prieteni, iar Lohse un client frecvent. In urma cu doi ani, Lohse a
    vizitat restaurantul lui Wu insotit de o echipa de televiziune. La
    o zi dupa ce emisiunea a fost difuzata, locul a devenit intesat de
    lume si asa e de atunci, adesea printre clienti fiind si vedete si
    oficialitati. De fapt, spune Wu, Thilo Sarrazin a luat si el
    pranzul la Hot Spot chiar in ziua cand i-a aparut cartea.

    “Cred ca germanii au impresia ca musulmanii nu-i plac”, spune
    Martin von Hermanni, programator si un impatimit dupa vinuri,
    participant la evenimentul organizat la Hot Spot, in acelasi timp
    critic la adresa cartii lui Sarrazin. “In cazul domnului Wu, vedem
    ca iubeste Germania, poate chiar mai mult decat germanii.”

    “Toata lumea vrea sa se faca placuta”, zice el, in vreme ce bea
    dintr-un pahar de riesling.

  • Revista presei economice din Romania

    Fabrica din Ghimbav este pe punctul de a pierde un contract
    Eurocopter de 500 milioane de euro, scrie Gandul, dupa
    ce Eurocopter, cel mai mare producator mondial de elicoptere, a
    decis sa anuleze modernizarea in Romania a 33 de elicoptere Puma
    apartinand armatei britanice, lucrarile urmand sa se faca in
    Anglia, la Oxford. Concurenta acerba la fondurile UE pe energie:
    firmele din domeniul energiei si gazelor au depus la Ministerul
    Economiei 52 de proiecte de finantare din fonduri europene in
    valoare totala de 771 milioane lei, suma de aproape sapte ori mai
    mare fata de bugetul alocat.

    “Cum a incurcat Sebastian Vladescu un milion de
    oameni”    , titreaza Evenimentul Zilei, referindu-se la
    calvarul birocratic al contribuabililor care trebuie sa alerge cu
    bani si declaratii intre Casa de Pensii, Casa de Sanatate si
    Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru a fi la zi cu plata
    taxelor catre stat. Companiile romanesti din domeniul tehnologiilor
    energetice şi de mediu isi pot prezenta oferta in Japonia prin
    programul EU Gateway, in cadrul unei misiuni economice pentru care
    termenul de inscriere esre 17 septembrie.

    RCS&RDS si UPC se lupta in cote de piata si in alte tari
    europene: RCS&RDS isi mentine suprematia in Slovacia pe
    segmentul televiziunii prin satelit si mizeaza pe transmisiunile
    sportive, iar UPC a castigat in Ungaria, pe cablu, scrie
    Adevarul. 2010, un an slab pe piata vinului: inghetul de la
    inceputul anului, grindina, inundatiile si canicula vor micsora
    productia de vin din acest an cu peste 15%, iar consumul de vin a
    scazut cu circa 10%, ceea ce i-a determinat pe producatori sa se
    orienteze catre export.

    Primaria Timisoara intentioneaza sa instaleze de la 1 septembrie
    camere video pe toate santierele din oras unde
    se efectueaza lucrari pe bani publici, ca sa-i responsabilizeze pe
    muncitori si sa impiedice tergiversarea lucrarilor, informeaza
    Romania Libera. Acelasi ziar prezinta afacerea unui roman
    care a ajuns patron al unei fabrici din New York ce produce
    suveniruri dupa simboluri americane; in mod ironic, romanul e
    concurat acum de o firma din China care a intrat pe piata cu
    preturi mult mai mici.

    Guvernul a reusit sa economiseasca numai 150 de milioane de euro din cheltuielile
    salariale ale bugetarilor in primele sase luni ale anului prin
    taierea de bonusuri si prime, prin eliminarea tichetelor de masa si
    de vacanta, precum si prin neplata orelor suplimentare, potrivit
    unui calcul al Ziarului Financiar. Creantele istorice ale
    lui Ceausescu fata de tari africane si din Orientul Mijlociu trag
    in jos dividendele Fondului Proprietatea, intrucat Finantele au
    majorat capitalul social al Fondului cu 3,24 miliarde de euro,
    contravaloarea creantelor recuperate.

  • Moda vinului la pahar

    “Este o perioada foarte propice pentru servirea vinului la
    pahar”, spune Talia Baiocchi, editor pentru SUA al Winechap.com,
    care a analizat si descris programele de vin la pahar a 30 de
    restaurante din New York.

    De unde aceasta tendinta? Unul din motive este legat de starea
    economiei, altele tin de publicul care nu se mai multumeste doar cu
    “vinul casei”, dar si de noile sisteme de servire, care pastreaza
    vinul proaspat mai multa vreme. Prohibition-Speakeasy Wine Club din
    Healdsburg, California, foloseste, de exemplu, sistemul Cruvinet,
    care poate pastra vinul proaspat timp de pana la 40 de zile. Iar in
    cadrul lantului de hoteluri si restaurante Kimpton s-a lansat de
    curand un sistem ecologic de servit vinul “la draft” direct din
    butoaie din otel inoxidabil sau din plastic, care folosesc un
    amestec de argon si azot pentru a propulsa vinul in afara.

  • Cum se face vin spumant dupa metoda Dom Perignon: la Azuga, reteta e neschimbata de un secol

    Turismul viticol, care in state precum Franta sau chiar in
    California atrage zeci de milioane de vizitatori anual, in Romania
    este slab dezvoltat, dar producatorii incearca cum pot sa aduca
    turistii in podgorii. Si ar avea ce sa le arate: in Romania sunt
    cultivate aproape 200.000 de hectare cu vita-de-vie, ceea ce ne
    claseaza pe locul cinci la nivelul Europei dupa suprafata
    cultivata.

    Putini sunt locuitorii din Azuga care stiu ca in orasul lor 10
    oameni fabrica anual aproximativ 200.000 de sticle de vin spumant
    care ajung pe mesele din Belgia, Danemarca, Olanda sau Germania si
    nimic din acest proces nu este automatizat, metoda fiind aceeasi de
    la 1892, cand s-a infiintat pivnita.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Vinurile lui Culcescu vor iesi pe piata, dupa investitii de 24 mil. euro

    Pentru a lansa vinul pe piata, Culcescu l-a adus pe Marian Moise
    de la Tohani, in functia de director executiv si pe Paul Voicila,
    directorul national de vanzari al importatorului de bere Bavarom,
    la conducerea departamentului de sales and trade marketing.

    “Investitiile au inceput in 2006 si au constat in reconversia a
    900 de ha de vita de vie, in sisteme de irigatii, constructia unei
    fabrici cu o capacitate de imbuteliere de 20.000 sticle de vin pe
    zi si retehnologizarea unei fabrici mai vechi”, a declarat Marian
    Moise, directorul executiv al companiei.

    Cele 20 de milioane euro investite pana acum in Ostrovit,
    compania care administreaza domeniile viticole dar si 700 ha de
    pomi fructiferi si 200 ha de legume si fructe, au provenit jumatate
    din celelalte afaceri ale omului de afaceri Horica Culcescu si
    jumatate din fonduri europene.

    “Ne propunem ca intr-un interval de 3 ani sa depasim 5% din
    piata romaneasca de vin”, a precizat Moise. Valoarea pietei de vin
    este estimata la circa 450 milioane euro, ceea ce ar insemna
    afaceri de 22,5 milioane euro pentru Ostrovit, ceea ce ar plasa
    compania in topul primilor 5 producatori de vinuri, in spatele
    Jidvei.

    In privinta volumelor comercializate, Ostrovit isi propune sa
    vanda 10 milioane de sticle in urmatorii doi ani. Vinurile se vor
    situa pe mai multe segmente de pret, incepand de la economic, pana
    la mediu si mediu spre premium, cu o valoare cuprinsa intre 6,5 lei
    pentru 1,5 litri si 30 lei pe litru pentru vinurile nobile.

    “Suntem nevoiti sa ne adresam si segmentului economic pentru ca
    oamenii nu mai au bani si pe aceasta categorie se pot face volume
    importante”, a precizat Paul Voicila, directorul de vanzari al
    Ostrovit.

    Pentru anul 2010 compania urmareste deschiderea unei retele de
    25-40 magazine proprii, in care sa comercializeze vin la vrac,
    proiect pentru care s-au alocat cateva sute de mii de euro,
    potrivit directorului executiv.

    Domeniile Ostrov vor iesi la export pe pietele asiatice din
    China, Thailanda si Japonia, dar si in Rusia, pentru acest proiect
    de patru ani fiind alocate 1,3 milioane euro.

    Piata vinurilor este dominata de jucatori cu traditie, liderul
    fiind Murfatlar, cu afaceri de 47 milioane euro in 2008, urmat de
    Vincon si Cotnari.

  • Mai mult vin in Dobrogea

    Potrivit producatorului de vin, cresterea se explica prin faptul
    ca anul acesta temperaturile au fost ideale pentru vie,
    reflectandu-se atat in cantitatea, cat si in calitatea vinurilor.
    In urma cu patru ani, Murfatlar a inceput un proces de reintinerire
    a viei, programul de reconversie, care a vizat soiuri rosii,
    majorand semnificativ recolta medie la hectar.

    Mai multe stiri pe www.gandul.info

  • Top BM: Cele mai scumpe vinuri vandute in Romania (VIDEO)

    |n lipsa unor specialisti independenti, care sa evalueze editiile si sa recomande cumparatorilor in ce sa investeasca (asa cum exista de pilda in Franta), clientii romani trebuie sa se bazeze pe evaluarile magazinelor. Topul celor mai scumpe vinuri vandute a fost realizat luand in considerare trei magazine de specialitate din categoria premium. Doar doua dintre ele, Le Manoir (care vinde delicatese si vinuri) si Vinexpert, au intrat in top, primul dominandu-l pe cel de-al doilea. O mentiune importanta ar fi ca pretul e o garantie a calitatii, insa si un vin mai ieftin poate fi o investitie buna.

    Trei dintre cele mai scumpe vinuri vandute in magazine sunt celebrele Chateau Pétrus, varful fiind ocupat de un Pétrus din anul 1975, de 12.000 lei sticla (75 cl), vandut de Le Manoir in 2008.

    “Chateau Pétrus este cel mai celebru vin din Bordeaux, chiar si din Franta. Cel din 1975 a fost cotat de catre Robert Parker (cel mai infl uent critic din lume al vinurilor frantuzesti) cu 98 de puncte din 100 si prezinta un potential de pastrare de peste 50 de ani, perioada in care se imbunatateste”, spune Cristian Preotu, proprietar Le Manoir. “Este deci un vin foarte bun, foarte rar si automat foarte scump, care de obicei se gaseste la casele de licitatii celebre”.

    Contrar unei opinii raspandite, vechimea nu e intotdeauna criteriul de baza in evaluarea unui vin. Calitatea lui depinde de recolta din anul fabricatiei si de momentul “vietii” in care e scos la vanzare. Astfel, vinurile rosii pot atinge varsta optima la opt ani, iar cele albe la doi ani, dupa care incep sa isi piarda din calitati. |n cazul vinurilor de lux, aceasta varsta poate fi atinsa chiar si dupa 50 de ani. Pretul inseamna, asadar, o combinatie intre selectie, an si renume.

    Chateau Pétrus din 1975, o opera de arta in lumea vinurilor, a fost achizitionat de un colectionar roman. “Pentru mine a fost o provocare vanzarea acestui vin. Am vandut multe vinuri scumpe, dar acesta se diferentiaza si prin raritatea lui, din acest motiv putem vorbi de o opera de arta in lumea vinurilor”, spune Preotu. Clientii magazinelor sale sunt in proportie de 90% clienti particulari, restul de 10% fiind restaurante din Bucuresti.

    |n topul romanesc al celor mai scumpe vinuri vandute urmeaza, in ordine descrescatoare, un Mouton Rothschild, 1999 D.O.C. Pauillac (3 litri), cu 10.500 de lei sticla si un Chateau Pétrus 1986 D.O.C. Pomerol 75 cl, cu 5.800 de lei sticla, ambele de la Le Manoir. Sticlele mari ale vinurilor , precum cea de 3 litri Mouton Rothschild, sunt facute in serii foarte mici de cateva sute de bucati.
    “Mouton Rothschild este un Premier Grand Cru Classe din 1855, care face parte din aristocratia vinurilor de Bordeaux si este o referinta a restaurantelor celebre din lume”, sustine Preotu. Anul trecut, Le Manoir a vandut peste 500 de sticle din Mouton Rothschild D.O.C. Pauillac (din mai multi ani, de la 1999 la 2005, cu preturi intre 1.200 de lei/sticla si 3.900).
    Sticlele din topul valoric sunt speciale si rare, iar cantitatile vandute sunt o sticla- doua, in general.

    Alt Pétrus, din 1997, a fost vandut de Vinexpert, cu 5.797 de lei. |n reteaua magazinelor Vinexpert, dupa Chateau Pétrus 1997, al doilea cel mai scump vin vandut este un Mouton Rothschild din 1995, A. O. C. Pauillac, cu pretul de 1.890 de lei, urmat de Haut Brion Rouge 1978 A.O.C. Pessac Leognan, cu 1.678 de lei. Din categoria premium se mai pot enumera Chateau Cheval Blanc 2001 A.O.C. St. Emilion (1.650 de lei) si Chateau Angelus 2005 A.O.C. St. Emilion (1.550 de lei).

    Cat despre cele mai bine vandute, indiferent de pret, topul cantitativ e condus de vinurile frantuzesti, apoi vinurile din Lumea Noua si cele romanesti, spaniole sau italienesti. “|n trecut, vinurile romanesti dominau preferintele publicului de la noi”, spune Catalin Paduraru, fondator si actionar al Vinexpert. “Astazi, vorbim de o balanta echilibrata, de alegeri mai nuantate ale iubitorilor de vin, cu criterii mai fi ne decat originea sau pretul”, adauga el. “Vinurile mai bune sunt si mai subtile. Contactul cu vinurile mari ale lumii a modifi cat orizontul de asteptare al romanilor. Astazi, se cer vinuri care sa se potriveasca strict unor memo-uri sau altele care sa poata fi baute de placere. Unele dintre ele sunt valorizate in subconstient si datorita numelui , ca Chateau Margaux, de pilda.”
    La Vinexpert, cele mai bine vandute vinuri romanesti sunt seriile limitate de la DaVino, Carl Reh, precum si vinurile premium Prince Stirbey, Crame Recas, Halewood, Rotenberg. Cel mai scump si mai vechi vin romanesc de vinoteca este un Cabernet Sauvignon de la Murfatlar din 1937, care se vinde cu 3.200 de lei, in timp ce cel mai scump vin romanesc nou este de la Carl Reh Winery, La Cetate Magnum Shiraz, cu 380 de lei. Magazinul care nu a intrat in top cinci este si cel mai nou deschis, Gourmandise Traiteur, care vinde atat delicatese, cat si vinuri. |n topul sau propriu, care contabilizeaza cele mai scumpe vinuri vandute din ianuarie pana acum, conduce un Chateau Margaux 1988, cu 2.300 de lei, cel mai scump de pe rafturile din magazin ramanand tot un Pétrus (1977), inca nevandut, care costa 5.100 de lei.
    Chateau Margaux a fost unul dintre cele patru vinuri care au obtinut titlul Premier Cru in clasamentul Bordeaux din 1855. Vinul facut in Margaux, pe malul stang al estuarului Garonne, regiunea Médoc, este printre cele mai prestigioase vinuri din lume.

     

    Piata vinului poate parea plina de paradoxuri. Un vin din 2005 poate fi si de 3-4 ori mai scump decat unul mai vechi, din 2000 sau 1996. Asta pentru ca anul 2005 e considerat un “millésime”, adica unul dintre cei mai buni, mai ales pentru zona Bordeaux. Si cum Pétrus este un Bordeaux, “o sticla din 2005 poate fi 8.000 de euro, in timp ce una din 2003 doar 6.000 de euro”, explica Sebastian Soltan, proprietarul Gourmandise Traiteur. Vinurile din Franta merg cel mai bine in magazinul deschis anul acesta de Soltan, urmate de cele romanesti si italienesti. Chateau Cantemerle (190 de lei) si Les Alées de Cantemerle (60 de sticle in 2 luni) sunt cele care au fost cel mai bine vandute.

    “Chateau Cantemerle e un vin sec, bazat pe Cabernet Sauvignon in general, aspru, puternic, dar in acelasi timp e foarte complex si chiar un necunoscator poate recunoaste multe arome. Apoi sunt oameni care cunosc acest vin, stiu preturile din afara si aici li s-a parut convenabil, deci au cumparat mai mult.” Asadar, sintagma “cele mai vandute” poate insemna o cantitate mai mare cumparata de aceeasi persoana, fapt care face statistica unui magazin nerelevanta pentru preferintele romanilor. Mai ales ca in cazul colectionarilor functioneaza principiul “nu lua doar o sticla dintr-un vin bun”.
    Desi spune in gluma ca nu stie cum e altfel decat in perioada de criza, Soltan observa deja ca s-a schimbat trendul: “Clientii prefera sa cumpere putin, dar testeaza noutatile”. Solutia ar fi deci improspatarea periodica a ofertei.
    Cristian Preotu, Le Manoir, estimeaza ca piata vinurilor premium va fi in stagnare anul acesta, insa cotele de piata vor fi impartite intre mai putini comercianti: “Clientii vinurilor premium sunt cunoscatori care foarte greu s-ar intoarce la o calitate inferioara, chiar daca . Piata vinului imbuteliat in general va fi in crestere, fi indca din punctul meu de vedere Romania nu a ajuns inca la o viteza de croaziera pe partea aceasta”.