BusinessMagazin

Tag: Fisc

  • Fiscul a sechestrat bunurile şi a pus poprire pe conturile Editurii Evenimentul şi Capital

    Virgil Munteanu, directorul executiv al Editura Evenimentul şi Capital, a confirmat, joi, pentru MEDIAFAX că au fost blocate conturile companiei.

    “Am primit de la bancă că s-au blocat conturile şi poprirea aia pe bunuri au făcut-o de ieri sau alaltăieri”, a spus Virgil Munteanu.

    El a precizat că Editura Evenimentul şi Capital a cerut deja intrarea în insolvenţă. “O să vedem ce o să facem. Probabil că vom putea funcţiona deocamdată. Noi suntem cu dosarul depus pentru insolvenţă. Aşteptăm decizia în privinţa intrării în insolvenţă. Noi am depus dosarul pentru a intra în insolvenţă înainte ca ei să facă asta”, a spus Munteanu

    “Spre deosebire de abordarea de până acum, în care industria mass-media era protejată, noua conducere a Fiscului a schimbat strategia şi a demarat o analiză de risc pe companiile din domeniu”, au spus pentru MEDIAFAX surse din ANAF.

    Potrivit acestora, o situaţia financiară dificilă şi datorii semnificative la buget în raport cu afacerile derulate s-au constatat şi la B1 TV şi Naşul TV, unde va fi demarată inspecţia fiscală. Din datele preliminare, singurele televiziuni care au aproape la zi plătite obligaţiile fiscale sunt Pro TV şi Antena.

    În cazul Editura Evenimentul şi Capital, al cărei acţionar majoritar este Dan Andronic, fiscul a primit informaţia că se încearcă înstrăinarea unor active şi a realizat miercuri un control inopinat, în urma căruia s-a decis instituirea sechestrului asigurător şi poprirea conturilor pentru o datorie către buget de circa 7 milioane de lei.

    “S-a demarat inspecţia fiscală, iar la finalul acesteia suma de datorat va fi actualizată”, au completat sursele citate.

    Editura Evenimentul şi Capital SRL, care editează cotidianul Evenimentul zilei şi săptămânalul Capital, şi-a cerut insolvenţa printr-un dosar depus la Tribunalul Bucureşti, primul termen de judecată fiind 26 februarie, potrivit datelor disponibile pe site-ul tmb.ro.

    Contactat luni de agenţia MEDIAFAX, Virgil Munteanu, directorul executiv al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, a declarat că decizia societăţii de a cere insolvenţa a fost influenţată de situaţia cu care se confruntă în prezent piaţa de difuzare a presei din România.

    “Situaţia cu care se confruntă presa tipărită, în special piaţa de difuzare a presei, ne-a tras un semnal de alarmă şi am decis că cea mai bună soluţie de protecţie a publicaţiilor Evenimentul zilei şi Capital este declanşarea procedurii de insolvenţă. În anul 2013, Editura Evenimentul şi Capital a înregistrat un profit operaţional considerabil, în ultimele trei semestre acest indicator a fost pozitiv, ceea ce ne face să fim încrezători în elaborarea unui plan de reorganizare care să ducă la sustenabilitatea afacerii”, a declarat Virgil Munteanu.

    Întrebat la cât se ridică datoriile Editurii Evenimentul şi Capital, Virgil Munteanu a spus: “În ultima perioadă datoriile societaţii Editura Evenimentul şi Capital către bugetul statului au fost diminuate cu aproximativ 3.000.000 de lei şi suntem încrezători că vom reuşi să ajungem la o înţelegere cu creditorii prin planul de reorganizare. O bună parte din aceste datorii pot fi achitate prin colectarea banilor care sunt în piaţă la debitorii noştri”.

    Pe de altă parte, întrebat dacă intrarea în insolvenţă va atrage şi o restrângere a activităţii Evenimentul şi Capital SRL şi dacă vor fi afectaţi în vreun fel angajaţii celor două publicaţii editate de această societate, Virgil Munteanu a spus că “decizia legată de structura planului de reorganizare va aparţine administratorului judiciar”.

    “Suntem convinşi că măsurile care vor fi luate nu vor afecta actuala structură de personal şi nici modalitatea de apariţie a publicaţiilor Evenimentul zilei şi Capital”, a mai spus Virgil Munteanu.

    Cotidianul Evenimentul zilei şi revista Capital au fost prelute, în februarie 2010, de la Ringier România, de către societatea Editura Evenimentul şi Capital, membră a grupului de firme Păunescu, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX la momentul respectiv.

    Societatea Editura Evenimentul şi Capital SRL a fost înregistrată la Registrul Comerţului pe 25 ianuarie 2010.

    În prezent, din acţionariatul societăţii Editura Evenimentul şi Capital SRL fac parte George Marius Păunescu (Bobby Păunescu) – 5%, Claudiu Alexandru Şerban – 5% şi Dan Andronic – 90%. Administratorul societăţii este Virgil Munteanu, potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerţului.

  • Penalităţi de 10-25% pentru firmele care nu-şi declară integral veniturile

    Sistemul va fi introdus de Guvern ca parte a unui set de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale.

    “Prin noul sistem, firmele care declară administraţiei fiscale un anumit venit care se dovedeşte însă a fi cu până la 10% mai mic decât valoarea reală vor fi penalizate cu 10% din diferenţă, iar cele care declară venituri mai mici cu peste 10% comparativ cu suma reală vor fi penalizate cu 25% din diferenţa nedeclarată”, au afirmat sursele.

    Pachetul de măsuri privind modificarea sistemului de penalităţi la plata datoriilor bugetare, limitarea comisioanelor interbancare, plafonarea plăţilor în numerar, introducerea caselor de marcat cu jurnal economic şi îmbunătăţirea procedurii de rambursare a TVA va fi adoptat de Guvern săptămâna viitoare.

  • Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca artificiale, dacă se obţine avantaj fiscal fără profit

     Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de lege prin care stabileşte condiţiile în care o tranzacţie sau chiar o serie de tranzacţii pot fi considerate de fisc drept artificiale, foarte multe dintre aceste criterii având un caracter general şi neclar.

    Potrivit proiectului de act normativ, tranzacţiile pot fi considerat artificiale dacă se derulează într-o manieră care în mod normal nu ar fi utilizată în cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile, dacă includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacă sunt circulare ca natură.

    De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacţie ca fiind artificială în cazul în care conduce la obţinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflectă în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în fluxurile sale de numerar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaţie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul vrea să intre pe proprietăţile persoanelor verificate fiscal

     “Indiferent de locul unde se desfăşoară verificarea fiscală, aveţi obligaţia de a permite funcţionarilor împuterniciţi de organul fiscal să efectueze o cercetare la faţa locului, precum şi experţilor folosiţi pentru această acţiune, intrarea acestora pe terenuri, în încăperi şi în orice alte incinte, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în interes fiscal. Aveţi dreptul de a refuza intrarea în domiciliu sau în reşedinţă, caz în care intrarea în domiciliul sau în reşedinţa dumneavoastră se face cu autorizarea instanţei judecătoreşti competente”, se arată într-un proiect de ordin al ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.

    Prin proiectul de ordin MFP intenţionează să statuteze Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale cu privire la impozitul pe venit, verificare prevăzută la art. 1091 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce durează atât de mult inspecţiile fiscale în România

    Acelaşi document arată că 86% dintre respondenţi consideră că autorităţile fiscale nu sunt suficient de transparente când vine vorba de inspecţii de preţuri de transfer şi că inspecţiile se concentrează mai mult pe forma tranzacţiilor, nu pe substanţa acestora.

    Totodată, combaterea evaziunii fiscale ar trebui să fie cea mai mare prioritate a ANAF (96% dintre opinii), urmată de informatizarea procesului de depunere a declaraţiilor şi de plată a taxelor (75%), reducerea numărului administraţiilor financiare (25%), pregătirea mai bună a inspectorilor fiscali (25%) şi reducerea numărului de personal (17%).

    Mihaela Mitroi a menţionat că principalele probleme cu care contribuabilii se confruntă în relaţia cu Fiscul sunt inspecţiile fiscale agresive, inspectorii temându-se de inspecţiile Curţii de Conturi, lipsa de consecvenţă în aplicarea legislaţiei fiscale şi nevoia de instruire profesională a angajaţilor ANAF. Ea a arătat că 70% din inspectorii fiscali se ocupă de cererile de rambursare de TVA, România riscând să intre totuşi într-o procedură de infrigement pentru că rambursările de TVA nu se efectuează la timp.

    Secretarul general al ANAF, Octavian Deaconu, a explicat că instituţia trece printr-un amplu proces de reorganizare, care s-a desfăşurat “pe repede înainte”, încât timpul foarte scurt în care s-a dorit această reorganizare a făcut uneori deficitară comunicarea cu contribuabilii. El a menţionat că ideea de reorganizare a Fiscului a pornit în primul rând de la nivelul redus al conformării voluntare, care este încă scăzută în România faţă de statele din Europa Occidentală şi presupune costuri suplimentare pentru partea de inspecţie fiscală. “Vrem să ajungem la un nivel de conformare voluntară de 95%, atunci eficienţa colectării va fi mult îmbunătăţită”, a spus Deaconu.

    Pe de altă parte, structura organizatorică, cu 42 de direcţii judeţene, era foarte complexă şi greoaie, iar distribuirea personalului ineficientă. Fluxurile de lucru sunt “greoaie” din cauza structurilor multiple şi proceselor descentralizate la nivel teritorial.

  • Guvernul bulgar nu va renunţa la cota unică

    Guvernul vrea să crească pensiile cu 3% de la 1 iulie, iar salariul minim va creşte de la 310 la 340 de leva (174 de euro). De asemenea, impozitul pe dobânzile la depozite va fi redus de la 10% la 8%, aceasta fiind deocamdată singura măsură de relaxare fiscală care se anunţă pentru 2014.

    Kornelia Ninova, deputat socialist, a explicat că formaţiunea nu-şi poate îndeplini promisiunea electorală de a renunţa la cota unică de impozitare de 10% în favoarea unui impozit progresiv, fiindcă nu există suficientă susţinere parlamentară.

    Cota unică de impozitare de 10%, cea mai mică din Europa, a fost introdusă în Bulgaria în 2008, înlocuind vechiul sistem progresiv cu trepte între 20% şi 24%.

    În campania electorală din acest an, socialiştii au promis înlocuirea cotei unice printr-un impozit progresiv cu trei trepte – zero pentru săraci, 10% impozit pentru bulgarii cu venituri medii şi unul mai mare pentru cei bogaţi, “deşi nu 70% ca în Franţa”, după cum spunea în februarie purtătorul de cuvânt al Partidului Socialist, citat de Novinite.

    Una dintre raţiunile revenirii la impozitul progresiv a fost împărţirea mai echitabilă a poverii crizei, cealaltă a fost legată de faptul că introducerea cotei unice nu a reuşit să diminueze economia subterană.

  • Atacantul echipei FC Barcelona Lionel Messi a plătit fiscului cinci mil. euro, în urma unor acuzaţii de fraudă

    Atacantul echipei FC Barcelona, Lionel Messi, şi tatăl său, acuzaţi în Spania de fraudă fiscală, au plătit cinci milioane de euro fiscului la mijlocul lunii august, informează AFP.

    Conform unei hotărâri a tribunalului din Gava, oraş de coastă de lângă Barcelona, tatăl fotbalistului, Jorge Horacio Messi, a plătit la 14 august suma de 5.016.542,27 de euro fiscului spaniol.

    Messi şi tatăl său au fost acuzaţi de fraudă fiscală pentru 4,16 milioane de euro, bani proveniţi din drepturile de imagine ale jucătorului în perioada 2006-2009.

    Lionel Messi ar fi simulat mutarea drepturilor sale de imagine pe nişte firme aflate în paradisuri fiscale, ca Belize şi Uruguay, şi în acelaşi timp a semnat acorduri de licenţă sau servicii cu alte companii situate în jurisdicţii de “confort”, precum Marea Britanie şi Elveţia.

    Veniturile fotbalistului ar fi fost transferate din aceste ţări europene către societăţi aflate în paradisuri fiscale şi astfel nu au fost supuse impozitării, deoarece trezoreria spaniolă nu avea acces la informaţii.

    Internaţionalul argentinian, de patru ori câştigător al Balonului de Aur, a fost inclus de revista Forbes, în luna iunie, pe locul zece al celor mai bogaţi sportivi. Forbes i-a atribuit lui Messi un salariu anual de 15 milioane de euro şi a precizat că acesta mai câştigă 15,53 milioane de euro din drepturi comerciale.

     

  • Opinie Dragoş Pătroi:Între legea forţei şi forţa legii în relaţiile fisc – contribuabili

    Până la o limită, pot înţelege chiar şi dorinţa inspectorilor fiscali de a stabili, cu orice preţ, debite suplimentare în sarcina contribuabililor; probabil aşa îşi dovedesc eficienţa în faţa şefilor şi pot fi feriţi de eventuale disponibilizări în cazul unor restructurări viitoare (care, apropo, se anunţă destul de ample la nivelul direcţiilor judeţene ale finanţelor publice, odată cu procesul de regionalizare şi de înfiinţare a Direcţiei de Antifraudă Fiscală).

    Nu pot însă înţelege cum deducerea TVA s-a transformat dintr-un drept legal şi legitim al contribuabililor mai mult
    într-o obligaţie a acestora de a-şi proba şi justifica bunele practici în materie fiscală. Asta deoarece organele fiscale le anulează acest drept, invocând – în baza unor criterii şi aprecieri, de regulă, pur subiective – existenţa unor practici frauduloase pe „circuit„.

    Fără a se ţine însă cont de înde-plinirea condiţiilor de fond şi de formă, reglementate de Codul fiscal în vederea exercitării dreptului de deducere, sau de jurisprudenţa comunitară din domeniu. Ceea ce mi se pare însă cu adevărat relevant privind atitudinea abuzivă a fiscului este faptul că această anulare a dreptului de deducere la nivel de TVA nu este structurată, de multe ori, pe niciun fel de analize corelative care să ofere măcar indicii privind participarea conştienţă şi voluntară a contribuabilului supus inspecţiei fiscale la mecanismul de fraudare al taxei.

    În condiţiile în care, pe fond, tocmai acesta ar trebui să fie argumentul forte al fiscului, respectiv să probeze dacă contribuabilul supus inspecţiei fiscale este sau nu parte directă a unei tranzacţii fictive, pentru a putea fi incidente în cauză prevederile Legii nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale. Nu mai vorbesc de situaţia hilară în care un contribuabil este înscris în lista contribuabililor inactivi, dar – în consecinţă – organul fiscal „uită„ să-i anuleze şi validitatea codului de TVA, deşi legislaţia fiscală impune „din oficiu„ această obligativitate a organelor fiscale.

    Astfel, dacă un alt contribuabil face o achiziţie de la cel menţionat anterior şi îl verifică, pe site-ul ANAF, numai din punctul de vedere al validităţii codului de TVA – pornind de la premisa că organele fiscale îşi fac treaba şi, dacă are cod valid de TVA, înseamnă că nu e inactiv – ulterior, pe parcursul unei inspecţii fiscale, va suporta consecinţele legale privind neadmiterea la deductibilitate fiscală a taxei aferente. Ce consecinţă suportă fiscul? Da, aţi ghicit, niciuna, au „uitat„ şi ei, ce să facă…

    În opinia mea, multe din stările conflictuale care apar în raporturile dintre fisc şi contribuabili se datorează limitelor, extrem de largi şi interpretabile, ale deja celebrului art.11 din Codul fiscal, ce oferă organelor fiscale prerogativele de a reîncadra substanţa economică a unei tranzacţii şi, pe cale de consecinţă, de a interveni asupra bazelor de impunere declarate de contribuabil, în situaţiile în care se apreciază că există neconcordanţe între substanţa economică a operaţiunilor efectuate de contribuabil şi calificarea juridică şi fiscală a acestora. Nu neg necesitatea existenţei procedurilor de autoritate – structurate pe dreptul de apreciere al organelor fiscale, în direcţia cuantificării relevanţei stărilor de fapt fiscale şi, eventual, atribuirii unei noi dimensiuni a acesteia – care se împart în trei mari categorii: ajustare, recalificare şi estimare.

    Susţin însă că, indiferent de operaţiunea la care ne raportăm, demersurile organelor fiscale trebuie să se circumscrie, din punct de vedere procedural, strict limitelor impuse de prevederile Titlului III Cap. III Cod procedură fiscală, referitoare la administrarea şi aprecierea probelor în domeniul fiscal şi nicidecum să se structureze pe practici neunitare sau subiective ale celor aflaţi, la un moment dat, în control.

    Spre exemplu, în cazul aplicării procedurii de stabilire a bazelor de impunere prin estimare, problema esenţială cred că rezidă în aria lor de aplicabilitate. În perversitatea lor subtilă, aparent nevinovată, textele de lege fac trimitere la situaţia în care „evidenţele fiscale şi contabile sunt incorecte…„. Adică, cum vine asta? Şi cu metodele clasice de control ce mai facem? Deci, te sustragi sau nu verificărilor fiscale, nu mai contează, ai greşit, organul fiscal poate aplica stabilirea bazelor de impunere prin estimare.

    Asta îmi aduce aminte de celebra baladă populară Mioriţa şi de soarta baciului moldovean! Referitor la operaţiunea de recalificare, şi aceasta comportă discuţii ample – în special, prin prisma implicaţiilor fiscale majore – privind posibilitatea practică de recalificare a unui contract de asociere în participaţiune în contract de închiriere sau din activitate independentă în activitate dependentă (iar aici am în vedere, în principal, convenţia civilă vs. contractul de muncă).

    Desigur, ar mai fi foarte multe de spus… Ceea ce trebuie să înţeleagă organele fiscale atunci când îi spun nonşalant contribuabilului – fără argumente! – să conteste dacă nu-i convine, este că, pe lângă contestaţia administrativă şi, ulterior, acţiunea în instanţă, contribuabilul poate să formuleze şi sesizare penală pentru abuz în serviciu. Şi să solicite, în civil, şi daune materiale direct în nume personal celor aflaţi în control!

    DRAGOŞ PĂTROI (consultant fiscal, cadru universitar asociat ASE Bucureşti)

     

  • Care sunt încasările Google în România?

    Cifra este de câteva zeci de ori mai mare decât afacerile declarate la fisc prin intermediul companiei Google Bucharest SRL.

    Veniturile obţinute de Google de la cei peste 10.000 de clienţi din România ai platformei de publicitate online Google Adwords au fost de 6 mil. euro în 2010, 10,2 mil. euro în 2011, 15,3 mil. euro în 2012 şi vor ajunge la 18,4 mil. euro în acest an, conform estimărilor Media Factbook.

    Veniturile Google ar urma să crească şi pe fondul lansării ediţiei locale a site-ului de partajare video YouTube, care are lunar 8,3 milioane de vizite unice.

  • Fiscul din Lituania caută evazioniştii pe Google

     Unele state europene au acuzat Google că încalcă dreptul oamenilor la viaţă privată, însă în Vilnius trecerea maşinilor Google Street View a pus la dispoziţia autorităţilor un nou instrument pentru descoperirea celor ce nu-şi plătesc taxele, potrivit cotidianului Wall Street Journal.

    Inspectorii din Vilnius au petrecut mai multe luni căutând imagini despre active nedeclarate pentru impozitare.

    “Am fost foarte impresionaţi. Ne-am dat seama că putem face mai mult şi într-un timp mai scurt”, a declarat şeful autorităţii pentru taxe, Modestas Kaseliauskas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro