BusinessMagazin

Tag: Europa de Est

  • Raiffeisen Bank, desemnata cea mai buna banca straina din Romania

    RBI a fost desemnata “Cea mai buna banca din Austria”, iar
    Raiffeisen Bank Bosnia-Hertegovina a primit titlul de “Cea mai buna
    banca din Bosnia”. Sucursalele RBI din Albania, Belarus, Romania si
    Rusia au primit titlul de “Cea mai buna banca straina”. Gala
    “Premiile Bancare Europene 2010” a avut loc in castelul Schoenbrunn
    din Viena.

    “Titlul este o recunoastere a eforturilor noastre de a ne pozitiona
    mai bine in fata provocarilor crizei economice globale prin
    intermediul fuziunii interne”, a spus Herbert Stepic, CEO al RBI,
    referindu-se la fuziunea intre RBI si grupul-mama, Raiffeisen
    Zentralbank Osterreich (RZB). In urma fuziunii, RBI a devenit
    subsidiara a RZB, care detine acum in mod indirect in jur de 78,5%
    din actiunile subsidiarei, restul tranzactionandu-se liber la bursa
    din Viena.

    Raiffeisen Bank International AG (RBI) considera atat Austria, unde
    este cea mai importanta banca corporate si de investitii, cat si
    Europa Centrala si de Est ca pietele sale principale. In Europa
    Centrala si de Est, RBI opereaza printr-o retea extinsa de banci
    subsidiare, companii de leasing si alti furnizori de servicii
    financiare specializate, pe 17 piete. In total, in jur de 60.000 de
    angajati Raiffeisen deservesc 14 milioane de clienti in aproximativ
    3.000 de agentii, majoritatea in Europa Centrala si de Est.

    In Romania, Raiffeisen este a treia banca din sistem dupa valoarea
    activelor, are in prezent peste 1,3 milioane de utilizatori de
    carduri de debit si aproximativ 300 de mii de utilizatori de
    carduri de credit. Reteaua teritoriala cuprinde 540 de agentii care
    deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000
    de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.

    EMEA Finance este o publicatie bilunara care discuta evenimentele
    financiare majore legate de industria financiara din Europa,
    Orientul Mijlociu si Africa (zona EMEA).

  • Erste: Odata ce ritmul consolidarii fiscale va incetini, economia Romaniei va creste mai repede

    “Continuarea consolidarii fiscale in multe tari din zona inca
    franeaza o relansare mai puternica a cererii interne, care ar
    diversifica sursele cresterii economice, pana acum limitate la
    exporturi”, apreciaza Juraj Kotian, analist al Erste Group. Dupa ce
    reformele si restrictiile fiscale isi vor incetini ritmul, avand in
    vedere ca deficitele structurale au fost reduse in toate tarile din
    zona, economia va putea creste insa mai repede.

    Anul acesta, cresterea economica a Romaniei ar urma sa fie de 2%,
    iar la anul de 3,9%, raportata la o medie a regiunii de 3,2%,
    respectiv 3,8%.

    Dupa iesirea Romaniei din recesiune in trimestrul I, singura tara
    care a ramas pe minus, dar care isi va reveni si ea in acest an
    este Croatia, remarca analistul Erste, care estimeaza ca in 2012
    doar doua tari vor consemna o incetinire a cresterii economice:
    Turcia (considerata in analizele Erste ca facand parte din Europa
    Centrala si de Est) si Polonia.

    Polonia, spre deosebire de Romania, Ungaria sau alte tari estice, a
    fost “relativ inactiva” in privinta reformelor fiscale pentru o
    perioada lunga, ceea ce a avut ca rezultat cel mai mare deficit din
    regiune (7,9% in 2010). Consolidarea fiscala pe care trebuie deci
    s-o faca Polonia, una dintre cele mai ample din regiune, va fi un
    factor de risc pentru cresterea economica din 2012, asteptata
    totusi sa atinga 4%, fata de 4,2% in acest an.

    In ce priveste Turcia, Juraj Kotian apreciaza ca aici cresterea
    puternica a cererii interne a majorat periculos deficitul de cont
    curent, astfel incat a facut economia vulnerabila la tensiunile de
    pe pietele financiare.

  • Situatia din Romania si Ucraina a dus pe pierdere afacerile Volksbank din Europa de Est

    Volksbanken International (VBI) a raportat o pierdere de 22,4
    milioane de euro in 2010, comparativ cu un profit net de 33,3
    milioane de euro cu un an in urma, conform bilantului preluat de
    Bloomberg. Provizioanele de risc au crescut de la 174,6 la 238 de
    milioane de euro, iar in Romania au fost mai mult decat duble fata
    de 2010, respectiv 153,5 milioane.

    Seful bancii rusesti Sberbank, Gherman Gref, a confirmat marti ca
    se afla in negocieri pentru o achizitie care sa implice Volksbanken
    International. Agentia Reuters a relatat marti ca Sberbank ar fi
    facut o oferta de 700-750 de milioane de euro pentru VBI, mult sub
    asteptarile OVAG, care spera sa obtina cel putin 1,5 miliarde.
    Presa austriaca si ruseasca au scris ca Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca ruseasca, detinuta de stat, nu ar dori sa preia si
    Volksbank Romania, motivul prezentat fiind insa ori lichiditatea
    mai slaba a pietei romanesti, ori relatiile mai reci ale Romaniei
    cu Rusia.

    Grupul-mama, Oesterreichische Volksbanken AG, a scos la vanzare in
    decembrie Volksbanken International, spre a rambursa statului
    austriac ajutorul de 1 miliard de euro primit in 2009 si pentru a
    scapa de activele cu risc mai mare. Divizia sa Kommunalkredit AG a
    fost nationalizata inca din 2008 din cauza problemelor financiare,
    iar grupul nu a platit dobanzi pentru ajutorul primit de la stat,
    din cauza pierderilor.

    Grupul Oesterreichische Volksbanken (OVAG) detine 51% din VBI,
    restul fiind impartit intre DZ Bank din Germania si Groupe BPCE din
    Franta. Pe primul trimestru, profitul net grupului a fost de patro
    ori mai mare decat in aceeasi perioada a lui 2010, la 31,6 milioane
    de euro, iar tinta de profit pentru 2011 este de pese 100 de
    milioane de euro.

    Volksbank Romania este cea mai mare unitate a VBI, care are afaceri
    in inca opt tari – Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
    Ucraina, Serbia si Bosnia. In primul trimestru, activele Volksbank
    Romania au scazut cu 2% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
    la 4,7 miliarde de euro. Activele VBI erau de 13,7 miliarde de
    euro.

  • Investitorii: Privatizarile promise de statul roman, insuficiente ca sa faca BVB comparabila cu bursa din Varsovia

    “Programul de privatizare va stimula piata de capital”,
    apreciaza Richad Soundardjee, seful diviziei CEEMEA pentru piete de
    capital la Société Générale din Paris, citat de publicatia Emerging
    Markets. In afara de aceasta, Fondul Proprietatea, actionar la
    multe companii de stat listate si nelistate, are acum manager
    profesionist, compania Franklin Templeton, care l-a transformat
    deja in piesa cea mai grea a bursei.

    “Totusi, la dimensiunile de acum, programul de oferte nu va fi
    suficient de amplu ca sa faca bursa din Bucuresti sa arate ca o a
    doua bursa din Varsovia, unde companiile straine vin sa profite de
    lichiditate”, declara analistul. Statul roman a promis initial sa
    vanda anul acesta aproape 10% din Petrom si cate 15% din
    Transelectrica si Transgaz, urmand ca la anul sa scoata la vanzare
    un pachet similar din Romgaz, insa lista exacta si calendarul vor
    fi cunoscute oficial doar odata cu publicarea scrisorii de intentie
    catre FMI.


    “Sunt impresionat de felul cum bursa din Varsovia s-a pozitionat ca
    un centru regional, atragand companii ucrainene si in curand si
    cehe, romanesti sau rusesti”, adauga Soundardjee. “Daca tendinta
    lor de a se lista aici se mentine, are potential de a creste si mai
    mult.” Inclusiv cei de la Franklin Templeton au anuntat ca studiaza
    posibilitatea listarii secundare a Fondului Proprietatea pe o alta
    piata, fie Londra, fie Varsovia sau Viena.

    Richard Cormack, seful diviziei EMEA pentru piete de capital la
    Goldman Sachs din Londra, adauga ca Europa de Est are acum
    potential pentru investitori inclusiv gratie ofertelor secundare de
    actiuni (pachete noi scoase la vanzare ale unor companii deja
    listate): “Un numar tot mai mare de companii s-au listat deja, asa
    ca potentialul pentru oferte secundare a crescut”.

    Analistii sunt de acord ca grosul cresterii pietelor de capital din
    Europa Centrala si de Est va fi sustinut de Rusia, Polonia si
    Turcia, insa regiunea ramane atractiva pe ansamblu, pentru ca are
    active mult mai ieftine, nu doar in comparatie cu tarile
    dezvoltate, dar si cu celelale piete emergente, din Asia si America
    Latina. Fundamentele economice sunt bune, redresarea dupa recesiune
    e vizibila simultan in aproape toate tarile din Est, iar aceasta
    atrage capitalurile straine. “Europa de Est era ratusca cea urata,
    dar acum a inceput sa vina tare din urma”, sustine Liesbeth
    Rubinstein, manager al fondului Invesco Perpetual specializat
    pentru Europa de Est.

  • Romanii din strainatate au trimis in tara anul trecut 4,51 mld. dolari

    Pentru comparatie, fluxul net de investitii straine a fost anul
    trecut de 13,9 miliarde de dolari.

    Autorii studiului estimeaza numarul de emigranti proveniti din
    Romania la 2,77 milioane de oameni (13,1% din populatia tarii),
    care au plecat cu precadere in Italia, Spania, Ungaria, Israel,
    SUA, Germania, Canada, Austria, Franta si Marea Britanie.

    Studiul Bancii Mondiale calculeaza ca fluxurile de bani trimise de
    emigranti catre tarile in curs de dezvoltare din care provin au
    crescut la 325 de miliarde de dolari in 2010, de la 308 miliarde in
    2009 si sunt asteptate sa creasca in urmatorii doi ani cu rate mai
    scazute decat inainte de criza, dar mai constante, de 7-8%, urmand
    sa ajunga in 2013 la 404 miliarde de dolari.

    In Europa de Est si zona Asiei Centrale, unde totalul remiterilor a
    crescut usor, de la 35 la 36 de miliarde, piata slaba a muncii din
    Europa de Vest creeaza presiuni in directia reducerii migrarii,
    afirma studiul Bancii Mondiale. In plus, atat aici, ca si in alte
    parti ale lumii, cresterea influxului de bani n-a tinut pasul cu
    majorarea accelerata a preturilor in tarile de origine ale
    emigrantilor.

    In a doua parte a anului trecut, remiterile de la emigranti au
    scazut din nou fata de prima jumatate a anului, remarca Banca
    Mondiala: fluxurile de bani dinspre Marea Britanie, Spania si
    Italia au scazut, ceea ce a facut ca in tari ca Polonia, Romania si
    Bosnia, tari cu o emigratie puternica spre aceste tari din Vest,
    influxul de bani sa ramana in teritoriu negativ.

  • FMI: Cresterea economica din Europa de Est ar trebui sa accelereze in acest an, cu anumite riscuri

    Fondul Monetar International (FMI) estimeaza, in prognoza
    economica regionala pentur Europa, ca economia regiunii va creste
    cu 4,3% in acest an si in 2012, fata de 4,2% anul trecut, transmite
    Reuters. Institutia financiara avertizeaza insa ca nivelul ridicat
    al creditelor neperformante continua sa puna presiune pe sectoarele
    bancare, iar cotatiile ridicate ale marfurilor pot alimenta
    cresterea inflatiei. FMI anticipeaza o inflatie de 7,3% in 2011 in
    Europa de Est, care ar urma sa incetineasca la 6,2% anul viitor, si
    a cerut bancilor centrale din regiune sa ramana vigilente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • The Economist: In Europa de Est, napasta coruptiei a inlocuit napasta comunismului

    “Un scandal de coruptie care are legaturi cu un partid politic
    afecteaza guvernul Cehiei. In Bulgaria, eforturile de aranjare a
    unei licitatii pentru construirea unei centrale nucleare par sa-i
    fi lasat pe politicieni lipsiti de parghii de actiune. In Romania
    si Slovacia, tentativele de reformare a justitiei au stagnat. Chiar
    si politicienii care castiga alegerile cu promisiuni privind
    combaterea coruptiei par sa fie inghititi de sistem in cateva
    luni”, noteaza The Economist.

    Potrivit revistei financiare, nici presa nu mai are influenta pe
    care o avea: profiturile din presa au scazut pe fondul crizei
    financiare, iar reducerea bugetelor editoriale conduce la
    disparitia investigatiilor de presa. Inclusiv miliardele de euro
    oferite de Bruxelles pentru modernizarea infrastructurii si a
    serviciilor publice se dovedesc adesea un izvor de coruptie.
    Companiile, politicienii si demnitarii manipuleaza cot la cot
    licitatiile pentru contracte, de obicei fara riscul de a raspunde
    in fata legii: justitia e slaba, iar electoratele par apatice si
    cinice”, mai scrie revista britanica. In opinia autorului
    articolului, “napasta coruptiei a inlocuit in Europa de Est napasta
    comunismului”.

  • Coca-Cola, Jacobs, Tchibo si Nescafe, de calitate inferioara in magazinele din Europa de Est

    Reprezentantii Asociatiei au testat mai multe produse cumparate
    din supermarketuri din opt state membre UE: Germania, Austria,
    Republica Ceha, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania si Bulgaria.
    “Produsele de o mai proasta calitate erau destinate «noilor» state
    membre UE. Produsele de calitate inferioara nu erau niciodata
    prezente in supermarketurile nemtesti sau austriece”, a declarat
    presedintele Asociatiei, Milos Lauko, jurnalistilor la prezentarea
    rezultatelor anchetei, potrivit site-ului www.euractiv.com.
    Produsele controlate erau Coca-Cola, ciocolata Milka, piper negru
    si rosu Kotanyi, cafea instant Nescafe Gold, boabe de cafea Jacobs
    Kronung si cafea Tchibo Espresso.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Seful Erste: Creditele neperformante in Romania se vor reduce abia din a doua jumatate a anului

    Totusi, volumul pierderilor de pe urma creditelor nerecuperate
    variaza de la tara la tara. “In Romania, varful acestora va fi
    atins abia la jumatatea anului. In Cehia, Polonia si Slovacia,
    varful a fost deja depasit. Pe ansamblul grupului, ce a fost mai
    rau a trecut”, a afirmat Treichl, intr-un interviu pentru
    publicatia austriaca Der Standard.

    Treichl a subliniat ca in aceasta perioada este pentru prima data
    cand valoarea CDS-urilor (asigurarile de incapacitate de plata)
    pentru Europa de Est se situeaza sub cea corespunzatoare pentru
    Europa de Vest. “Estul va intrece Vestul, inclusiv pentru ca povara
    creditelor este mai mica”, spune bancherul.

    Andreas Treichl a vorbit despre politica de achizitii a grupului,
    mentionand Polonia, Ungaria si Balcanii de Vest ca posibile zone
    unde ar putea exista banci de cumparat. “Noi suntem banca estului
    Uniunii Europene si dorim sa ne intarim pozitia. Avem in vedere
    cateva tinte de achizitie”, a explicat el, fara a mentiona bancile
    vizate.

    Rezultatele din Romania si Ungaria au afectat bilantul Erste pe
    trimestrul al treilea, in ciuda unei cresteri pe ansamblu a
    profitului la nivel de grup. BCR, detinuta de Erste, a avut in
    primele noua luni ale anului un profit net de 42,9 milioane de
    euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi interval din 2009,
    din cauza cheltuielilor mai mari cu provizioanele, a scaderii
    veniturilor din comisioane si a scaderii rezultatului net din
    tranzactionare.

    Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a mentionat recent ca banca a avut
    “o politica conservatoare”, precizand ca imprumuturile negarantate
    au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat niciodata
    amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura creditele cu
    probleme. Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte responsabil de retail
    banking, de la inceputul anului si pana acum au fost restructurate
    circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane fizice.

  • Raiffeisen Capital Management prevede pentru Romania instabilitate politica si proteste ale populatiei

    Spre deosebire de moneda Bulgariei, leul romanesc “s-a depreciat
    semnificativ in contextul crizei”, apreciaza austriecii, “fapt care
    ar trebui sa conduca la o crestere a competitivitatii”. Raportul
    RCM noteaza ca Romania si Bulgaria sunt singurele tari din regiune
    cu un PIB in scadere, insa pentru anul 2011 in ambele tari este
    anticipata o crestere a PIB.

    In noiembrie, randamentele euroobligatiunilor est-europene au
    crescut, miscare indusa de agravarea crizei datoriilor din zona
    euro. In mod deosebit monedele poloneza şi maghiara s-au depreciat:
    este vorba aici de tarile care au profitat cel mai mult in aceasta
    toamna de redresarea economica puternica constatata in Europa
    Occidentala, in special Germania. “Pe termen lung, nivelurile
    actuale ale randamentelor continua sa fie atractive. Volatilitatea
    ar trebui sa ramana ridicata atata timp cat temerile legate de
    indatorarea tarilor periferice ale zonei euro se mentin”, considera
    autorii raportului.

    Economiile din Europa Centrala şi de Est continua sa prezinte
    semne de redresare; este in special cazul Poloniei şi al Cehiei.
    Situatia este, de asemenea, pozitiva şi in cazul Turciei.
    Intensificarea eforturilor de consolidare bugetara se va resimti
    “semnificativ” in anii urmatori la nivelul creşterii economice in
    Uniunea Europeana, asa incat cererea interna va juca un rol din ce
    in ce mai important in redresarea economica sustenabila a Europei
    Centrale şi de Est, apreciaza Raiffeisen Capital Management.

    RUSIA
    In trimestrul al treilea economia Rusiei a inregistrat o scadere
    uşoara; la nivel anual, cresterea PIB este acum de doar 2,7%. Piata
    rusa de actiuni a fost caracterizata in ultimul timp prin lansarea
    de numeroase oferte publice initiale (in special in constructii,
    transporturi, internet şi comert). Dezbaterile legate de o reforma
    in ceea ce priveşte impozitarea sectorului petrolier continua. In
    ansamblu, schimbarile fiscale cel mai probabil vor inaspri povara
    impozitarii decat sa o reduca, astfel incat incertitudinile legate
    de acest aspect vor continua.

    UNGARIA
    Situatia economica ramane pozitiva, sustinuta fiind de cererea
    externa robusta care a condus la o creştere a productiei
    industriale şi a contribuit la mentinerea unei balante comerciale
    din nou pozitive de la inceputul anului. Perspectivele de creştere
    economica sunt umbrite de vulnerabilitati structurale, de genul
    celei evidentiate de cresterea inflatiei peste asteptari, la 4,2%.
    Pe termen lung, nivelul de randament al obligatiunilor maghiare
    pare atractiv. Cel mai probabil, randamentele işi vor pastra
    volatilitatea, in special avand in vedere incertitudinile existente
    cu privire la reformele viitoare.

    POLONIA
    Economia Poloniei se mentine solida. Datele privind creşterea
    economica date publicitatii recent pentru al treilea trimestru din
    2010, au surprins printr-o creştere a PIB-ului de 4,2% anual.
    Trebuie mentionata reducerea dinamicii comertului extern; creşterea
    economica a fost sustinuta in special de o cerere interna pozitiva
    şi de refacerea stocurilor. In comparatie anuala, inflatia a
    crescut la 2,8%, in special datorita majorarii preturilor la
    produsele alimentare. in cursul urmatoarelor luni, banca centrala
    ar putea inaspri politica monetara, majorand dobanda de
    referinta.

    CEHIA
    Economia ceha continua sa recupereze puternic, sustinuta in special
    de o cerere externa crescuta. Rata inflatiei a crescut uşor,
    ajungand la 2%, valoare anuala. Daca acesta valoare corespunde
    limitei superioare a nivelului dorit de banca centrala, pentru
    urmatoarele luni nu trebuie sa ne aşteptam la nicio majorare a
    dobanzii de referinta – cu atat mai mult daca dobanzile de
    referinta din zona euro işi mentin nivelurile scazute.

    TURCIA
    In al doilea trimestru din 2010, creşterea economiei Turciei,
    sustinuta de o cerere interna solida, a fost de 10,3% in valoare
    reala (valoare anuala). Productia industriala continua un proces de
    apreciere accentuat, cu 12,9% valoare ajustata raportat la numarul
    zilelor de lucru (valoare anuala); nivelul de utilizare al
    capacitatilor a atins aproape valoarea inregistrata inainte de
    criza. In schimb, rata somajului a continuat sa urce. Rata
    inflatiei a crescut neasteptat de mult, cu scumpiri in special la
    alimente ( circa 17% valoare anuala). Inainte de 2011 nu pot avea
    loc majorari ale dobanzii de referinta.