BusinessMagazin

Tag: despagubiri

  • Autorităţile din SUA vor să sancţioneze Bank of America cu 6 miliarde de dolari

    Agenţia Federală pentru Finanţarea Locuinţelor a dat în judecată 17 instituţii de credit, acuzându-le că au încălcat mai multe legi la vânzarea de instrumente financiare garantate prin ipoteci către Fannie Mae şi Freddie Mac. Cele două companii au ajuns în 2008 aproape de colaps, din cauza tranzacţiilor încheiate cu aceste bănci.

    Suma vizată de la Bank of America este mai mare decât despăgubirile pe care agenţia federală le-ar primi de la banca JPMorgan în urma unei înţelegeri amiabile record, de 13 miliarde de dolari, a instituţiei de credit cu autorităţile americane într-un caz similar. Agenţia Federală pentru Finanţarea Locuinţelor ar încasa 4 miliarde de dolari din acordul cu JPMorgan, dacă acesta se confirmă.

    Bank of America are cea mai mare potenţială expunere dintre cele 17 bănci aduse în faţa instanţei de către ageţia federală, cu instrumente financiare în valoare totală de 57 de miliarde de dolari, faţă de 33 de miliarde de dolari în cazul JPMorgan.

    Royal Bank of Scotland are o expunere de 30 de miliarde de dolari şi ar putea primi o amendă de mai multe miliarde de dolari, notează cotidianul britanic.

    Printre instituţiile de credit care ar putea primi amenzi mai mici se numără Credit Suisse, Goldman Sachs şi Barclays. UBS, Citigroup şi divizia financiară a General Electric au încheiat deja acorduri amiabile cu autorităţile.

  • Produse contrafăcute vândute pe internet: Gucci a obţinut despăgubiri de 144,2 milioane de dolari

     Într-o hotărâre din 16 octombrie, judecătorul William P. Dimitrouleas de la Tribunalul Federal din Florida a interzis site-urilor încriminate orice “fabricare, import, promovare, distribuţie, vânzare şi ofertă de vânzare” a contrafacerilor care imită produsele celebrei case de modă italiene. Judecătorul a interzis acelor site-uri să folosească marca şi “orice logo care vizează lăudarea frauduloasă a serviciilor şi produselor lor” şi orice “imitaţie” a mărcii şi le-a ordonat să plătească casei Gucci despăgubiri totale de 144,2 milioane de dolari.

    Judecătorul a ordonat, de asemenea, transferul imediat în proprietatea Gucci US a numelor de domeniu încriminate sau suspendarea lor definitivă. Hotărârea sa se aplică pentru toate acele site-uri. Cele mai multe dintre ele nu mai funcţionau joi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proprietarii ar putea acoperi o parte din despăgubiri în cazul poliţelor obligatorii de locuinţe

     “Există situaţii când cheltuielile legate de constatarea unei daune sunt mai mari decât despăgubirea pe care urmează s-o primească asiguratul. În acest context, aplicarea unei franşize poate fi o măsură pe care am putea s-o adoptăm peste şase luni, după ce vom analiza istoricul daunelor din portofoliul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), societatea care emite poliţele obligatorii pentru locuinţe”, a spus Tudor, prezent la un eveniment de specialitate.

    Franşiza este partea din daună ce urmează a fi suportată de către asigurat şi poate fi exprimată ca şi valoare fixă sau procentuală din suma asigurată sau din valoarea despăgubirii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JPMorgan Chase ar putea plăti 11 mld. dolari pentru nereguli din perioada premergătoare crizei

     Suma uriaşă include despăgubiri de 4 miliarde de dolari către consumatorii păgubiţi, potrivit sursei citate.

    Valoarea acordului nu este finală. La negocieri participă Departamentului Justiţiei, Departamentul pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană şi biroul procurorului general al statului New York, Eric Schneiderman.

    Schneiderman este co-preşedinte al unui grup de lucru format din autorităţi federale şi locale, responsabil de anchetarea conduitei băncilor pe piaţa creditelor ipotecare în perioada premergătoare crizei financiare.

    O altă sursă apropiată situaţiei a precizat că JPMorgan şi autorităţile sunt aproape de un acord, cu valoarea sancţiunilor şi despăgubirilor plasată în jurul a 11 miliarde de dolari, însă discuţiile sunt “fluide” şi suma se schimbă frecvent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM a avizat favorabil proiectul privind pensiile torţionarilor comunişti

     Proiectul de lege a fost propus spre avizare în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii după suplimentarea ordinii de zi a şedinţei de joi.

    Plenul CSM a avizat favorabil ultima variantă a proiectului de lege, respectiv cea care prevede despăgubiri între 25 şi 70 la sută.

    Torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25 şi 70 la sută din venitul lor lunar, iar durata plăţii va fi stabilită la cinci ani, potrivit unui proiect de lege aprobat, miercuri, de Guvern.

    În forma iniţială, proiectul prevedea că torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25 şi 50 la sută din venitul lor lunar, durata plăţii acestora urmând să nu fie mai mică de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Torţionarii vor fi obligaţi să plătească despăgubiri victimelor

     În forma iniţială, proiectul prevedea că torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 50% din venitul lor lunar, durata plăţii acestora urmând să nu fie mai mică de doi ani.

    “În legătură cu pensiile torţionarilor, să trimitem astăzi legea spre Parlament. Sunt două cazuri, poate că o să fie mai multe, e târziu, dar e important, mai bine mai târziu şi vreau să luăm această măsură”, a spus Ponta miniştrilor în şedinţa de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aurul de la Roşia Montană şi “platforma democratică de manifestare” pro şi contra

    Stângăcia (aparentă?) cu care reprezentanţii Executivului au negociat cu Roşia Montană Gold Corporation s-a îmbinat cu stângăcia (aparentă?) cu care premierul Victor Ponta a anunţat pasul înapoi şi posibilitatea respingerii în Parlament a proiectului de exploatare a aurului la Roşia Montană, precum şi cu şirul de declaraţii ulterioare, care nici nu mai merită categorisite: sumele avansate de oficialii români, cele 2 sau 4 miliarde de dolari despăgubiri către Gabriel Resources (pe ce bază?), dar şi toate bălmăjelile care încep cu “soluţia respingerii proiectului” şi se termină cu “votul conform cu conştiinţa”; iar toate acestea se traduc printr-un comportament tipic de “yesman” cu care nu se negociază, ci i se trasează sarcini. În acelaşi timp, devine tot mai evidentă necesitatea sporirii rolului, a implicării autorităţilor locale în dezvoltarea socială şi economică a zonelor pe care le gospodăresc.

    În ton cu cele de mai sus, prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu declara că un litigiu cu Gold Corporation poate însemna cereri de despăgubiri din partea ambelor părţi şi s-ar putea încheia chiar cu renunţarea la proiect. Compania a fost “invitată” de comportamentul imprudent al premierului Victor Ponta şi al ministrului Dan Şova, spune Cătălin Predoiu: “Nu vorbeşti de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atât de simplu companiei să înceapă un proces”.

    Nu se ştie în ce măsură comisia parlamentară care s-ar putea pronunţa asupra proiectului, anunţată vineri de liderii USL, ar putea ajunge la un rezultat fezabil şi mulţumitor; o “platformă democratică de manifestare” a celor care contestă proiectul, dar şi a celor care îl susţin, aşa cum a denumit-o premierul Victor Ponta, nu va face decât să încurce şi mai mult situaţia.

  • Cum să faci opoziţie în România când eşti la guvernare

    Antonescu a ales să se desolidarizeze public de partenerul de coaliţie, nu doar declarându-se brusc contra proiectului Roşia Montană după ce iniţial ceruse dezbatere parlamentară pentru a-şi putea face o opinie, dar şi acuzându-l pe premierul Victor Ponta de exact acelaşi lucru ca şi preşedintele Traian Băsescu – anume că nu şi-a asumat răspunderea de a da o hotărâre de guvern în loc să trimită spre dezbatere Parlamentului proiectul Şova.

    Intenţia lui Antonescu a fost clară şi dublă – de a-şi arăta muşchii politici în faţa lui Ponta (nu însă şi de a rupe USL, cel puţin deocamdată) şi de a câştiga în sondaje pozând în “salvatorul Roşiei Montane”, cum l-au numit admiratorii săi, atâta vreme cât protestele de stradă contra proiectului sunt în continuare consistente. Antonescu a mizat, probabil, pe faptul că nimeni nu-şi mai aminteşte că anul trecut, USL a promis cu subiect şi predicat că orice lege privind Roşia Montană va fi supusă dezbaterii parlamentare şi nu asumată prin hotărâre de guvern.

    Mai mult, însuşi liderul PNL explica, la 5 septembrie, faimoasa “dedublare a lui Ponta” (premierul care girează proiectul şi deputatul care votează contra lui) prin intenţia Guvernului de a trimite la Parlament proiectul Şova anume pentru ca RMGC să nu poată cere despăgubiri statului român fiindcă n-a făcut eforturi pentru realizarea exploatării miniere (chiar dacă ar fi urmat ca aceste eforturi să eşueze fatalmente, din cauza slăbiciunilor evidente ale proiectului Şova).

    Partea cea mai hazlie a acestei mici ciondăneli între capii USL este că ambii au început să curteze public PDL şi pe Vasile Blaga, la fel cum pe vremuri atât PDL, cât şi USL curtau UDMR când fiecare pregătea terenul pentru o posibilă guvernare împreună cu maghiarii. Partea mult mai puţin hazlie este legată de instabilitatea enervantă a oricărei guvernări de coaliţie din România: limitarea interesului la cel strict electoral face ca PNL, din postura de partener junior al guvernării, să facă în continuare figură de opoziţie eternă în interiorul guvernării (Antonescu şi-a asumat, mai nou, chiar explicit postura de “lider al opoziţiei”), la fel cum au făcut-o pe vremuri PD, susţinut de preşedintele Băsescu, în guvernul Tăriceanu, şi PSD în primul guvern Boc.

  • Predoiu: Un litigiu cu RMGC poate însemna cereri de despăgubiri de ambele părţi

     “Nu e rău să-ţi aperi interesele până la capăt. E mai rău să cedezi, să te speli pe mâini”, spune el.

    Predoiu susţine, potrivit Digi 24, că un litigiu cu Gold Corporation poate înseamna cereri de despăgubiri din partea ambelor părţi şi s-ar putea încheia chiar cu renunţarea la proiect.

    Compania a fost “invitată” de un comportament imprudent al lui Ponta şi Şova, spune Cătălin Predoiu: “Nu vorbeşti de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atat de simplu companiei să înceapă un proces”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre proiectul Roşia Montană: Vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale pentru a nu plăti despăgubiri

     Declaraţiile premierului despre proiectul Roşia Montană:

    – Vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale pentru a nu plăti aceste despăgubiri

    – În măsura în care proiectul nu se face, ecologizarea ne va costa 150 mililoane euro.

    – Duranţa licenţei e de 20 de ani. Titularul plăteşte statului o redevenţă de 2%, renegociat la 6%.

    – Referitor la proiectul de lege trimis Parlamentului: licenţa de exploatare emisă în 1999 de Guvernul României are gradul de secretizare “CONFIDENŢIAL”. Consider, şi-mi asum asta, că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro