BusinessMagazin

Tag: despagubiri

  • Despăgubiri de 10.000 de euro pentru un director care a fost umilit la locul de muncă in Romania . Ce a fost pus să facă

    „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă astăzi o poveste ireală de hărţuire la locul de muncă. Un director a fost obligat să strângă excrementele câinilor. Disperaţi că acest angajat cu funcţie de conducere a obţinut de două ori reintegrarea pe post, după tot atâtea concedieri abuzive, şefii unei mari şi cunoscute companii au inventat umilinţa supremă la locul de muncă. Victima este un bărbat din Iaşi, care a apelat la instanţă şi, recent, a obţinut daune morale de 10.000 de euro. Ddetaliile cazului, prezentate de judecătorii din Iaşi, sunt halucinante

    Judecătorii din Iaşi i-au dat dreptate unui angajat într-o luptă pe care acesta a dus-o cu angajatorul său, Romexpo S.A. M.G, originar din Iaşi, a câştigat în instanţă daune morale de 10.000 de euro, după ce a demonstrat în cadrul procesului că a fost umilit la locul de muncă şi că a ajuns ca, de pe funcţia de director, să „supervizeze” strângerea dejecţiilor de animale din curtea societăţii.

    Ieşeanul a fost angajat ca director în cadrul Romexpo în 2010. Din cauza unor conflicte cu şefii, în anii următori, M.G. a fost concediat de două ori. De fiecare dată a apelat la justiţie şi a reuşist să demonstreze că fusese dat afară abuziv, fiind reintegrat. După ultima reîncadrare pe post, din 2016, a urmat umilinţa de la locul de muncă. Pentru asta, M.G. a deschis un nou proces, în care a cerut daune morale de 1 milion de euro, obţinând însă doar 10.000 de euro.

    Deşi reîncadrat pe funcţia de director, lui M.G. i s-au trasat sarcini specifice unui om de serviciu sau unui şef de echipă de curăţenie. „Monitorizarea WC – urilor şi pisoarelor în ceea ce priveşte curăţenia şi consumabilele, strângerea excrementelor de animale, numărarea copacilor din cadrul complexului expoziţional Romexpo, colectarea selectivă şi degajarea deşeurilor, atribuţii directe de curăţenie pe aleile şi spaţiul verde din cadrul complexului, deratizarea şi dezinsecţia, monitorizarea tăierii ierbii”, sunt câteva dintre sarcinile de serviciu umilitoare stabilite, în anii 2016 şi 2017, pentru M.G.

    Judecătorii ieşeni amintesc în motivarea sentinţei şi de noţiunea de mobbing. „Într-o manieră particulară, cu referire strictă la relaţiile interumane din cadrul raporturilor de muncă, mobbingul este definit ca fiind persecutarea sistematică a unui coleg, subordonat sau superior, care, dacă este continuată, poate cauza grave probleme sociale, psihologice şi psihosomatice victimei”, au precizat judecătorii. Aceştia au mai arătat că M.G. a fost victima unor acţiuni necorespunzătoare în perioada februarie 2016 – septembrie 2017. „Instanţa reţine acţiuni ale pârâtei de discreditare profesională şi desconsiderare a reclamantului, manifestate prin acordarea de activităţi inferioare competenţelor”, au arătat judecătorii, care au exemplificat sarcinile de om de serviciu pe care M.G. le-a primit după reintegrarea pe post, scrie www.ziaruldeiasi.ro

  • Despăgubiri de 10.000 de euro pentru un director care a fost umilit la locul de muncă in Romania . Ce a fost pus să facă

    „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă astăzi o poveste ireală de hărţuire la locul de muncă. Un director a fost obligat să strângă excrementele câinilor. Disperaţi că acest angajat cu funcţie de conducere a obţinut de două ori reintegrarea pe post, după tot atâtea concedieri abuzive, şefii unei mari şi cunoscute companii au inventat umilinţa supremă la locul de muncă. Victima este un bărbat din Iaşi, care a apelat la instanţă şi, recent, a obţinut daune morale de 10.000 de euro. Ddetaliile cazului, prezentate de judecătorii din Iaşi, sunt halucinante

    Judecătorii din Iaşi i-au dat dreptate unui angajat într-o luptă pe care acesta a dus-o cu angajatorul său, Romexpo S.A. M.G, originar din Iaşi, a câştigat în instanţă daune morale de 10.000 de euro, după ce a demonstrat în cadrul procesului că a fost umilit la locul de muncă şi că a ajuns ca, de pe funcţia de director, să „supervizeze” strângerea dejecţiilor de animale din curtea societăţii.

    Ieşeanul a fost angajat ca director în cadrul Romexpo în 2010. Din cauza unor conflicte cu şefii, în anii următori, M.G. a fost concediat de două ori. De fiecare dată a apelat la justiţie şi a reuşist să demonstreze că fusese dat afară abuziv, fiind reintegrat. După ultima reîncadrare pe post, din 2016, a urmat umilinţa de la locul de muncă. Pentru asta, M.G. a deschis un nou proces, în care a cerut daune morale de 1 milion de euro, obţinând însă doar 10.000 de euro.

    Deşi reîncadrat pe funcţia de director, lui M.G. i s-au trasat sarcini specifice unui om de serviciu sau unui şef de echipă de curăţenie. „Monitorizarea WC – urilor şi pisoarelor în ceea ce priveşte curăţenia şi consumabilele, strângerea excrementelor de animale, numărarea copacilor din cadrul complexului expoziţional Romexpo, colectarea selectivă şi degajarea deşeurilor, atribuţii directe de curăţenie pe aleile şi spaţiul verde din cadrul complexului, deratizarea şi dezinsecţia, monitorizarea tăierii ierbii”, sunt câteva dintre sarcinile de serviciu umilitoare stabilite, în anii 2016 şi 2017, pentru M.G.

    Judecătorii ieşeni amintesc în motivarea sentinţei şi de noţiunea de mobbing. „Într-o manieră particulară, cu referire strictă la relaţiile interumane din cadrul raporturilor de muncă, mobbingul este definit ca fiind persecutarea sistematică a unui coleg, subordonat sau superior, care, dacă este continuată, poate cauza grave probleme sociale, psihologice şi psihosomatice victimei”, au precizat judecătorii. Aceştia au mai arătat că M.G. a fost victima unor acţiuni necorespunzătoare în perioada februarie 2016 – septembrie 2017. „Instanţa reţine acţiuni ale pârâtei de discreditare profesională şi desconsiderare a reclamantului, manifestate prin acordarea de activităţi inferioare competenţelor”, au arătat judecătorii, care au exemplificat sarcinile de om de serviciu pe care M.G. le-a primit după reintegrarea pe post, scrie www.ziaruldeiasi.ro

  • Contracte de milioane de euro „zboară” pe lângă Boeing: Una dintre cele mai importante linii aeriene din lume cere despăgubiri de la Boeing

    Avioanele Boeing MAX au fost reţinute la sol în întreaga lume, iar companiile aeriene anulează contracte de milioane în urma accidentelor din octombrie şi martie, care au dus la moartea a aproape 350 de persoane.
     
    “La Qatar Airways nu operăm niciun avion MAX, însă ne-a afectat investiţia în Air Italy. Air Italia operează cu trei avioane MAX în flota sa şi au fost reţinute la sol, aducându-ne pagube – a trebuit să apelăm la rute suplimentare”, a spus al-Baker, potrivit Reuters.
     
    În 2017, Qatar a achiziţionat 49% din compania Air Italia, cel mai mare transportator din Italia, dincolo de Alitalia, care, la rândul său, este parţial deţinută de Etihad Airways din Abu Dhabi.
     

  • Grecii vor peste 350 miliarde euro de la Germania în urma războiului

    Grecia i-a cerut Germaniei să plătească „reparaţii şi compensaţii” de circa 377 miliarde euro pentru daunele şi pagubele produse în al Doilea Război Mondial, potrivit unei scrisori trimise de oficialii greci către guvernul din Berlin, citată de Express.

    Sub ocupaţia Germaniei lui Hitler, circa 300.000 de greci au fost ucişi între aprilie 1941 şi septembrie 1944. Regimul nazist a comis masacre în mai multe părţi ale ţării, în special în Lyngiades, Distomo, Kalavryta, Kandanos şi Viannos.

    Atena a trimis marţi nota de plată către Berlin pe motivul distrugerii unor patrimonii naţionale, distrugerii de fabrici precum şi înapoierea unui împrumut luat de la banca statului de atunci.

    Grecia a mai cerut înapoierea comorilor arheologice, iar lista lungă de cereri include şi un împrumut pe care Grecia a fost obligată să îl acorde băncii germane Reichsbank în timpul războiului.

    Astfel, Atena a cerut daune de 171,4 miliarde euro pentru daunele produse infrastucturii, încă 33,8 miliarde euro pentru resursele pierdute – inclusiv petrol şi resurse din agricultură  – între 1940 şi 1944.

    Pentru prima dată după război, Grecia a menţionat şi daune individuale. Comisia menţionează două variante posibile: fie o compensaţie pentru rudele celor 120.000 de oameni care au murit pe front sau în lagăre de concentrare, ceea ce s-ar ridica la 15,1 miliarde euro, fie o compensaţie pentru toţi civilii care au murit în timpul ocupaţiei naziste, ceea  ce ar însemna 107,2 miliarde euro.

    Ministerul Afacerilor Externe din Germania a declarat pentru publicaţia Bild că „nota verbală transmisă de Grecia este analizată în prezent”.

     

     

     

     

  • Prinţul Harry a primit despăgubiri „substanţiale” din partea unei agenţii de presă pentru încălcarea vieţii private

    Avocatul prinţului a spus că reporteri ai Splash News and Picture Agency au realizat fotografii şi înregistrări video cu locuinţa din Oxfordshire, centrul Marii Britanii, a lui Harry. Imaginile au fost realizate dintr-un elicopter care a survolat reşedinţa ducilor Harry şi Meghan de Sussex.

    Cei doi au fost nevoiţi să se mute după ce au fost realizate imaginile, din motive de securitate, potrivit avocatului.

    Ducii de Sussex reprezintă un subiect de mare interes pentru presa din Marea Britanie, fiind trataţi ca nişte staruri de la Hollywood. Ei au cerut presei în numeroase rânduri să le fie respectat dreptul la viaţă privată.

    Fotografii Splash – una dintre cele mai mari agenţii specializate în informaţii despre vedete – au reuşit să fotografieze inclusiv interiorul unor camere din acea locuinţă. Fotografiile au fost publicate de cotidianul The Times şi alte site-uri.

    Reprezentanţii Splash au declarat că decizia de a fotografia locuinţa a fost “o eroare de judecată”.

    Harry şi fratele său, prinţul William, nu au făcut un secret din faptul că nu suportă presa, după moartea mamei lor, prinţesa Diana, în 1997, într-un accident de maşină produs pe când era vânată de paparazzi la Paris.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie fără precedent: Bayer trebuie să plătească unui cuplu despăgubiri de 2 miliarde de dolari pentru că un produs Monsanto le-a provocat cancer

    Un tribunal din California a decis că Monsanto trebuie să plătească despăgubiri de 2 miliarde de dolari unui cuplu care s-a îmbolnăvit de cancer după ce a folosit un erbicid produs de companie, potrivit The Guardian.

    Un juriu din Oakland a decis luni că Monsanto, acum deţinută de gigantul farmaceutic german Bayer, este vinovată pentru că le-a provocat cancer lui Alva şi Alberta Pilliod. Compania trebuie să plătească câte 1 miliard de dolari pentru fiecare dintre ei şi peste 55 milioane dolari în daune compensatorii.

    Victoria vine după alte două procese împotriva Monsanto pentru produsul Roundup – cel mai folosit erbicid din lume – iar cercetătorii au descoperit legătura între substanţă şi NHL (un tip de cancer care afectează sistemul imunitar).

    Monsanto este pusă în faţa acestor acuzaţii în alte peste 11.000 de procese, însă Bayer respinge în continuarea acuzaţiilor şi susţine că produsul a trecut toate testele şi cercetările.

     

  • Woody Allen dă în judecată Amazon şi cere despăgubiri de 68 de milioane de dolari

    Woody Allen acuză platforma de streaming Amazon că a anulat distribuirea unui film pe care el l-a regizat, din cauza unor acuzaţii “nefondate” la adresa sa, potrivit cărora el şi-ar fi abuzat sexual una dintre fiice.

    Allen şi Amazon au încheiat un contract pentru producerea mai multor filme, după ce cineastul premiat cu Oscar a realizat pentru platforma de streaming programul “Crisis in six scenes”, în 2016.

    Potrivit documentelor depuse de avocaţii lui Allen la o instanţă din New York, joi, Amazon a încercat să anuleze înţelegerea în iunie 2018 şi a refuzat să îi plătească suma de 9 milioane de dolari datorată pentru producţia celui mai recent film al său, “A Rainy Day in New York”, programat pentru lansare anul acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul Mineriadei: Mai multe instituţii, printre care SRI şi Guvernul, ar putea plăti despăgubiri victimelor

    „Admite, în parte, cererile formulate având ca obiect introducerea în cauză de părţi responsabile civilmente Dispune introducerea în cauză a următoarelor părţi responsabile civilmente: 1. Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice; 2. Ministerul Afacerilor Interne; 3. Serviciul Român de Informaţii (SRI); 4. Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 5. Guvernul României; 6. Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 7. Ministerul Apărării Naţionale; 8. Ministerul Economiei; 9. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”; 10. Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului; 11. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 12. Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 13. Societatea Comercială DOOSAN IMGB SA. Respinge toate celelalte cereri având ca obiect introducerea în cauză a părţilor responsabile civilmente”, se arată în minuta instanţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul scandalor pentru care unui violator din România i s-a redus pedeapsa cu 180 de zile. Mai mult, deţinutul a primit despăgubiri de mii de euro de la stat

    Potrivit unei sentinţe definitive a Curţii de Apel Oradea emisă la sfârşitul lunii decembrie 2018, inculpatul Petru Cristea Hera a primit şi despăgubiri în valoare de 3.000 euro de la Statul Român în urma sesizării Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

    ”Curtea de Apel Oradea constată că inculpatul Hera Cristea Petru a primit despăgubiri în valoare de 3.000 euro de la Statul Român pentru perioada de privare de libertate cuprinsă între 20.04.2014 – 23.01.2015, în urma sesizării Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
     
    Constată că a executat în condiţii necorespunzătoare de detenţie începând cu data de 24 ianuarie 2015 un număr de 912 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani şi 520 de zile închisoare pentru tentativă de viol, pentru care beneficiază de 180 zile închisoare considerate executate suplimentar cu titlul de măsură compensatorie. Având în vedere decizia ÎCCJ din aprilie 2018 scade 180 de zile închisoare considerate executate suplimentar ca urmare a compensării din restul de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani şi 520 zile închisoare”, se arată în documentul citat.
     

  • Motivul scandalor pentru care unui violator din România i s-a redus pedeapsa cu 180 de zile. Mai mult, deţinutul a primit despăgubiri de mii de euro de la stat

    Potrivit unei sentinţe definitive a Curţii de Apel Oradea emisă la sfârşitul lunii decembrie 2018, inculpatul Petru Cristea Hera a primit şi despăgubiri în valoare de 3.000 euro de la Statul Român în urma sesizării Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

    ”Curtea de Apel Oradea constată că inculpatul Hera Cristea Petru a primit despăgubiri în valoare de 3.000 euro de la Statul Român pentru perioada de privare de libertate cuprinsă între 20.04.2014 – 23.01.2015, în urma sesizării Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
     
    Constată că a executat în condiţii necorespunzătoare de detenţie începând cu data de 24 ianuarie 2015 un număr de 912 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani şi 520 de zile închisoare pentru tentativă de viol, pentru care beneficiază de 180 zile închisoare considerate executate suplimentar cu titlul de măsură compensatorie. Având în vedere decizia ÎCCJ din aprilie 2018 scade 180 de zile închisoare considerate executate suplimentar ca urmare a compensării din restul de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani şi 520 zile închisoare”, se arată în documentul citat.