BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Guvernul se reuneşte joi pentru Codul Fiscal. Ponta: Stadiul este pe final, dar procedurile ne ucid

    “Ca de obicei, procedurile ne omoară. Stadiul este aproape final, însă procedurile ne ucid şi, dacă nu ne mişcăm noi mai repede, o să stăm după proceduri şi hârtii care se plimbă între ministere”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    El a susţinut din nou că taxele locale nu vor fi majorate, aşa cum este scris în proiectul actualizat de Cod Fiscal.

    “Nu mărim taxele la locale, pur şi simplu trecem în Codul Fiscal ceea ce era până acum, că o dată la trei ani se actualizează cu inflaţia, doar că autorităţile locale pot să scadă taxele sau pot să le crească”, a arătat Ponta.

    În expunerea de motive la varianta actualizată a Codului Fiscal, proiect de Cod datat de Ministerul Finanţelor 13 martie şi obţinut de MEDIAFAX, la capitolul Indexarea impozitelor şi taxelor locale se spune: “Se propune ca, impozitele şi taxele locale să se indexeaze, anual, de către consiliile locale, ţinînd cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare, comunicată pe site-ul oficial al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, până la data de 30 aprilie a anului anterior celui pentru care se aplică indexarea. Având în vedere că de la ultima indexare au trecut 3 ani şi rata de inflaţie a crescut cu 6,46% , în proiect au fost indexate toate impozitele şi taxele locale în suma fixă, inclusiv nivelul amenzilor”.

    Astfel, impozitul pentru locuinţe pregătit pentru populaţie începând cu anul viitor a fost majorat în proiectul actualizat de Cod Fiscal redactat de Guvern, comparativ cu documentul anunţat în urmă cu o lună, prin creşterea valorii impozabile în funcţie de care este calculată suma finală de plată.

    Noul document prevede creşteri de peste 6% ale valorii impozabile la toate categoriile de clădiri.

    De asemenea, impozitul pe terenul intravilan şi cel extravilan a fost majorat în proiectul actualizat, prin creşterea valorilor la care este înmulţită suprafaţa terenului, pentru stabilirea sumei de plată.

    Şi impozitul pe maşini a fost majorat în proiectul actualizat de Cod Fiscal, prin creşterea sumelor fixe luate în calcul la stabilirea sumei finale de plată.

    Luni, premierul Ponta a declarat că decizia de majorare sau de reducere a impozitelor aparţine autorităţii locale.

    Conform legii, autorităţile locale pot stabili un anumit cuantum al taxei, dar între limitele minime şi maxime valorice stabilite prin Codul Fiscal.

    În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor a comunicat că a decis să nu mai preia în Codul Fiscal propunerea de creştere a impozitului pentru locuinţe datorat de populaţie.

    Ministerul susţine că a hotărât să nu introducă în Codul Fiscal creşterea impozitului ca urmare a consultărilor din dezbaterile publice, fără să precizeze când au avut loc aceste consultări, în condiiţiile în care noua formă a Codului Fiscal a fost finalizată vineri.

    Ulterior, marţi, premierul Ponta a declarat că proiectul Codului Fiscal nu conţine modificări majore faţă de ultima variantă şi nu măreşte vreo taxă, dar creează o marjă mai mare în care decizia aparţine autorităţii locale, adăugând că, dacă Guvernul “a greşit” cu ceva, Parlamentul va îndrepta lucrurile.

    În vara anului trecut, Ministerul Finanţelor a redactat de asemenea un proiect de Cod Fiscal care prevedea creşteri ale taxelor şi impozitelor locale, document retras ulterior la cererea premierului Ponta.

    Documentul mai prevede că lista produselor pentru care Guvernul promite TVA de 9%, şi care a inclus iniţial doar pâinea, carnea, peştele, legumele şi fructele, a fost extinsă prin includerea şi altor produse, precum lapte, ouă, animale şi păsări vii.

    TVA de 9% va fi introdusă, începând cu anul viitor, şi pentru accesul la evenimentele sportive, cu argumentul că sportul este un fenomen social şi economic care prezintă un grad înalt de interes pentru populaţie.

    În schimb, ţigaretele electronice vor fi accizate, începând cu anul viitor, cu o sumă care va creşte anual în raport cu inflaţia, Guvernul pregătind introducerea acestei noi taxe cu argumentul că măsura este dictată de practicile la nivel european.

     

  • Ponta, despre impozitele majorate în Codul Fiscal actualizat: Decizia aparţine autorităţii locale – VIDEO

    “Dacă vreţi, taxele nu o să crească niciodată în următorii 100 de ani. Este decizia autorităţilor locale, pot să le scadă sau pot să le crească, în funcţie de cum consideră autorităţile locale. Până acum, a fost bun Codul, acum nu mai e bun. Forma finală se discută în Parlament. Dacă autorităţile locale consideră că e bine, pot să scadă toată taxele sau pot să le crească, în nişte limite “, a răspuns Ponta întrebărilor presei privind proiectul actualizat de Cod Fiscal.

    El a reluat ideea că noul Cod Fiscal va fi adoptat de Parlament.

    “Alea bune, adică reducerea TVA, nu le face Guvernul, dar dacă e ceva de rău, face Guvernul”, a adăugat Ponta.

    Premierul a mai afirmat, anterior, că nu Guvernul impune noul Cod Fiscal, deoarece documentul va fi aprobat de Parlament, arătând însă în acelaşi timp că este luată în calcul angajarea răspunderii dacă opoziţia blochează adoptarea noului Cod.

    Impozitul pentru locuinţe pregătit pentru populaţie începând cu anul viitor a fost majorat în proiectul actualizat de Cod Fiscal redactat de Guvern, comparativ cu documentul anunţat în urmă cu o lună, prin creşterea valorii impozabile în funcţie de care este calculată suma finală de plată.

    Noul document, datat 13 martie şi obţinut de MEDIAFAX, prevede creşteri de peste 6% ale valorii impozabile la toate categoriile de clădiri.

    De asemenea, impozitul pe terenul intravilan şi cel extravilan a fost majorat în proiectul actualizat, prin creşterea valorilor la care este înmulţită suprafaţa terenului, pentru stabilirea sumei de plată.

    Şi impozitul pe maşini a fost majorat în proiectul actualizat de Cod Fiscal, prin creşterea sumelor fixe luate în calcul la stabilirea sumei finale de plată.

    Documentul mai prevede că lista produselor pentru care Guvernul promite TVA de 9%, şi care a inclus iniţial doar pâinea, carnea, peştele, legumele şi fructele, a fost extinsă prin includerea şi altor produse, precum lapte, ouă, animale şi păsări vii.

    TVA de 9% va fi introdusă, începând cu anul viitor, şi pentru accesul la evenimentele sportive, cu argumentul că sportul este un fenomen social şi economic care prezintă un grad înalt de interes pentru populaţie.

     

  • EXCLUSIV: Impozitul pentru locuinţele populaţiei a fost majorat în Codul Fiscal actualizat

    Noul document, datat 13 martie şi obţinut de MEDIAFAX, prevede creşteri de peste 6% ale valorii impozabile la toate categoriile de clădiri.

    Astfel, valoarea impozabilă pentru o clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă a fost ridicată de la 935 lei/metru pătrat la 995 lei/metru pătrat, pentru cele dotate cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire, şi de la 555 lei/mp la 591 lei/mp pentru cele fără astfel de instalaţii.

    Pentru clădirile cu pereţii exteriori din lemn sau piatră naturală, valoarea impozabilă a fost urcată de la 254 lei/mp la 270 lei/mp, cu instalaţii, respectiv de la 159 lei/mp la 169 lei/mp, fără instalaţii, iar pentru clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă a fost ridicată de la 159 lei/mp la 169 lei/mp, respectiv de la 143 lei/mp la 152 lei/mp.

    Şi clădirile-anexă cu pereţii exteriori din lemn sau din piatră naturală, valoarea impozabilă a fost ridicată de la 95 lei/mp la 101 lei/mp, respectiv de la 63 lei/mp la 67 lei/mp.

    Conform legii, valoarea impozabilă a unei clădiri este determinată prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă, exprimată în lei/metru pătrat, la care se adaugă un coeficient de ajustare în funcţie de zonă şi rangul localităţii de domiciliu.

    Premierul Victor Ponta a anunţat lni că proiectul noului Cod Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală vor fi transmise Parlamentului de căte Guvern cel târziu pe 25 martie, cu solicitarea către Senat pentru dezbatere în regim de urgenţă imediat după Paşte, astfel încât documentele să intre la Camera Deputaţilor până la finele lunii aprilie.

    Şeful Executivului a precizat că ia în calcul angajarea răspunderii Guvernului dacă va constata că PNL va bloca adoptarea celor două acte pe motive procedurale.

     

  • Ponta, pe Facebook: Cel mai important proiect este Codul Fiscal, Vâlcov va continua să aibă un rol determinant

    “Cel mai important proiect al Guvernului în anul 2015 este Codul Fiscal (la care Darius Vâlcov a avut şi va continua să aibă un rol determinant!). Vreau să asigur pe toată lumea că acest proiect merge mai departe, cu orice preţ şi în orice conjunctură politică! Dezvoltarea economică a ţării este direct legată de adoptarea şi implementarea acestui nou Cod – posibilă datorită muncii oamenilor din această ţară şi rezultatelor guvernării din 2012-2015!”, scrie Ponta pe Facebook.

    Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, este acuzat de trafic de influenţă, fiind suspectat că, în calitate de primar al oraşului Slatina, ar fi intervenit în favoarea unui om de afaceri în atribuirea unor contracte, cel din urmă promiţându-i 20 la sută din sumele încasate.

    Darius Vâlcov a fost audiat, vineri seară, de procurorii DNA, în calitate de suspect.

    La ieşirea din sediul direcţiei, el le-a declarat jurnaliştilor că se consideră nevinovat şi că nu a luat mită.

    Potrivit unui comunicat al procurorilor DNA, în cursul anului 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Vâlcov, în calitate de primar al municipiului Slatina, judeţul Olt, căruia i-a propus, ca în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără T.V.A.), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    Astfel, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) “Oltul” (ADI) a delegat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, în aria de implementare a proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Olt”.

    În cadrul acestui proiect au fost încheiate contractele “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt”.

    Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei omului de afaceri, spun procurorii.

    În urma acceptării propunerii făcute, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”.

    Administratorul societăţii şi fostul primar al Slatinei au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise celui din urmă, în numerar, în lei, şi numai la sediul firmei.

    Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii, mai arată anchetatorii.

    Începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către primar.

    În acest context, Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu o persoană cu funcţie de conducere din cadrul primăriei, care, având cunoştinţă de înţelegerea frauduloasă dintre cei doi, a hotărât, în scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens, se mai spune în comunicat.

    Potrivit anchetatorilor, urmare a înţelegerii cu omul de afaceri, Darius Vâlcov a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ 2 milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.

    Transferul sumelor a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul unor persoane faţă de care se desfăşoară acte de urmărire penală, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani, se mai spune în comunicat.

    Darius Vâlcov este ministru al Finanţelor Publice din decembrie 2014.

    El a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012.

    Pe 27 martie 2012 Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în data de 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. În data de 10 iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales în funcţia de primar al Slatinei cu un procent de peste 80 la sută.

    În decembrie 2012, a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 până în decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 este ministru al Finanţelor Publice.

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Varianta fiscală a principiilor “lăsaţi-mă să cumpăr” şi “lăsaţi-mă să vând”

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    Am lecturat, într-o primă fază, acest proiect de act normativ, aflat în prezent în dezbatere publică şi trebuie să recunosc că forma propusă este una foarte curajoasă, de natură să stimuleze – în forma sa generală, fără a lua în calcul unele aspecte particulare – atât mediul investiţional, cât şi consumul, printr-o fiscalitate mai competitivă ca în prezent.

    Însă, pe lângă o fiscalitate competitivă – aflată, cel puţin deocamdată, doar la nivel de bune intenţii – cred că mediul de afaceri are nevoie de ceva mai mult: de predictibilitate şi de securizarea afacerii. Altfel spus, de materializarea în doctrina şi practica fiscală de zi cu zi a două principii absolut necesare, pe care personal le-aş denumi simplu şi sugestiv “lăsaţi-mă să cumpăr” şi “lăsaţi-mă să vând”.

    Ce ar însemna materializarea în practica fiscală a principiului “lăsaţi-mă să cumpăr” ? Că un contribuabil nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziţii de la un anumit furnizor, organele de inspecţie fiscală îi vor limita ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere (atât la nivelul impozitului pe profit, cât şi al TVA), pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat.

    Dacă e aşa, apare întrebarea firească de ce fiscul nu l-a inclus în lista contribuabililor inactivi şi, pe cale de consecinţă directă, de ce nu i-a anulat validitatea codului de TVA? Cred că dreptul de deducere al taxei se poate exercita în condiţiile îndeplinirii corelative a cerinţelor formale şi a criteriilor de fond prevăzute de legislaţia fiscală, iar atitudinea organelor fiscale – nu generalizată, dar dominantă – de limitare a acestui drept al contribuabililor, doar pe baza unor aprecieri subiective care au la bază prerogativele conferite de art.11 din codul fiscal, este o atitudine discreţionară (asta ca să fiu elegant în exprimare şi să nu zic direct abuzivă). 

    Nu sunt atât de naiv să neg că există mecanisme – unele chiar foarte ingenioase – de fraudare a obligaţiilor fiscale în materie de TVA, prin clasica metodă de tip carusel, prin firme de tip suveică sau de tip bidon. Foarte bine, cine aderă la aceste practici, să suporte toate consecinţele legale care se impun, cred că toată lumea e de acord cu asta. Eu doresc însă să mă refer aici strict la contribuabilii de bună credinţă – care efectuează achiziţii ale căror substanţă economică poate fi probată, din punct de vedere al relevanţei stării de fapt fiscale – şi nu la cei implicaţi în circuitele infracţionale de fraudare a obligaţiilor fiscale prin aşa-numitul „comerţ cu hârtii”.

    Cu atât mai mult în situaţia în care intrările de la furnizorii prezumaţi a fi de tip fantomă sunt din categoria unor bunuri refacturate ulterior către alţi beneficiari. Atâta timp cât un contribuabil deţine un înscris care îndeplineşte – din punct de vedere contabil şi fiscal – rolul de document justificativ de aprovizionare (chiar dacă este emis de un contribuabil cu un comportament fiscal inadecvat) şi, ulterior, derulează operaţiuni taxabile (prin refacturarea bunurilor aprovizionate iniţial) nu văd care ar putea fi problema în exercitarea dreptului de deducere din punct de vedere fiscal, cu atât mai mult cu cât se poate identifica şi trasabilitatea produselor respective, prin circuitul lor de facto corelativ cu circuitul scriptic al documentelor aferente şi întocmite în cauză.

    În opinia mea, problema esenţială este aceea că – de cele mai multe ori – demersul organelor fiscale nu are la bază (aşa cum ar fi normal, pentru anularea exercitării dreptului de deducere) stabilirea unei legături de cauzalitate între deducerea taxei şi participarea – voluntară şi conştientă – a contribuabilului supus inspecţiei fiscale la mecanismul de fraudare a TVA.

    Ori, în jurisprudenţa europeană există Decizii ale Curţii Europene de Justiţie care reglementează tocmai acest principiu, în mod transparent şi explicit – am în vedere chiar o Hotărâre recentă a Curţii, pronunţată în data de 21 iunie 2012, în Cauzele reunite C80/11 şi C142/11. Pe fond, este de reţinut că nu se poate invoca – în anularea exercitării dreptului de deducere a TVA de către contribuabil – motivul că emitentul facturii sau unul din furnizorii săi a săvârşit nereguli, fără ca autoritate fiscală să probeze, în baza unor elemente obiective, că persoana impozabilă în cauză ştia sau ar fi trebuit să ştie de mecanismul de fraudare.

    De asemenea, reţinem şi faptul că persoana impozabilă nu are obligaţia de a se asigura că emitentul facturii – privind livrarea unor bunuri – dispunea legal de bunurile respective şi era în măsură să le livreze, sau că acesta şi-a îndeplinit obligaţiile sale legale privind declararea şi plata taxei în cauză. Altfel spus, persoana impozabilă este exonerată de obligaţia de a identifica indicii privind presupunerea existenţei unor fraude în materie de TVA în sfera emitentului facturii.

    În acest sens, cred că o soluţie de compromis – care ar putea totuşi detensiona situaţia actuală în cadrul derulării unor inspecţii fiscale – ar fi ca autoritatea publică să creeze o bază de date cu firmele cu risc fiscal, astfel încât un contribuabil să ştie, prin consultarea respectivei baze de date – înainte de efectuarea unei operaţiuni de achiziţii de la firmele care figurează în această bază de date – riscurile fiscale la care se poate expune efectuând tranzacţii comerciale cu funizorii în cauză.

    Pe de altă parte, materializarea în practică a principiului “lăsaţi-mă să vând”, s-ar referi la faptul ca, în momentul în care vând, agenţii economici ar trebui să aibă posibilitatea să solicite un instrument de plată care să le garanteze efectiv posibilitatea de a-şi încasa contravaloarea mărfurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate – într-un termen rezonabil, de maxim 30 de zile de la scadenţă – chiar dacă clienţii lor nu-şi onorează obligaţiile de plată care le revin sau emit CEC-uri fără acoperire.

    Eventual, ar trebui să se structureze o modalitate prin care să se introducă un instrument de plată cu clauză penală, iar – ulterior – autoritatea publică să aibă posibilitatea să se îndrepte către acei clienţi rău platnici, dar fără a afecta dreptul contribuabililor oneşti de a-şi încasa sumele care le revin, cu atât mai mult cu cât aceştia ar solicita unele garanţii specifice (reglementate prin cadrul normativ) în acest sens şi, astfel, şi-ar lua măsurile de precauţie necesare. 

    În absenţa introducerii şi transpunerii în procedura fiscală a acestor principii, contribuabil se va simţi permanent pe o poziţie de inferioritate faţă de organele fiscale, ca şi cum exercitarea unor drepturi legitime ale sale de deductibilitate fiscală ar fi un semn de bunăvoinţă (sau nu !) din partea organelor fiscale, aspect ce ar putea genera, pe viitor, noi stări şi situaţii conflictuale.

  • Ponta: Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru proiectul Codului Fiscal dacă liberalii îl vor bloca

    El a făcut această declaraţie, după şedinţa liderilor coaliţiei, care a avut loc la Senat, întrebat dacă asumarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal rămâne o variantă.

    ”Nu am renunţat. Am văzut întâi reacţiile PNL care s-a opus: «nu e bine Codul fiscal, nu vrem, nu suntem de acord», dar între timp văd că le-a trecut şi apreciez faptul că le-a venit mintea de pe urmă şi sunt de acord cu propunerile noastre şi sper să le sprijine”, a explicat liderul PSD.

    El a adăugat că, dacă PNL nu blochează (adoptarea noului Cod fiscal – n.r.), nu are de ce să angajeze răspunderea.

    ”Tocmai am constat, dar au avut un ton mai conciliant în sfârşit. Au zis să discutăm în Parlament. Foarte bine, dacă nu blochează… Prima opţiune normală şi pe care de altfel o şi punem în practică pe 20 martie este trimiterea în Parlament. Este luna aprilie, mai, iunie – sunt trei luni în care Parlamentul pot să dezbată, să îmbunătăţească ce e de îmbunătăţit. Dacă nu ne blochează PNL, dacă nu ne contestă la CCR, dacă nu folosesc lucrurile pe care PDL, de obicei, le folosea ca să ne blocheze, nu avem de ce să angajăm răspunderea. A fost, dacă vreţi, un cartonaş galben pe care l-au înţeles şi mă bucur că sunt dispuşi la dialog”, a spus Ponta.

    Premierul şi-a exprimat speranţa că proiectul noului Cod Fiscal să fie dezbătut şi aprobat cât se poate de repede de Senat, ca să meargă la Camera Deputaţilor, unde să fie supus votului înainte de finalul sesiunii, astfel încât să fie şase luni de pregătire, de implementare a noului Cod fiscal şi Codului de procedură fiscală.

    Întrebat despre posibilitatea ca termenul de dezbatere la acest proiect să fie prelungit, Ponta a spus: ”Mai mult decât cele trei luni în care este în Parlament? Deja proiectul este pe site-ul Ministerului de Finanţe de o lună şi jumătate, cu încă trei luni – patru luni şi jumătate. Şi şase luni pentru intrarea în vigoare. Eu cred că este mai mult decât de bun simţ. Nu am vorbit de azi pe mâine. E mai mult decât rezonabil”.


     

  • PNL îl invită pe Vâlcov în Parlament pentru a explica cum acoperă deficitul dat de Codul Fiscal

    “PNL îl invită pe ministrul de Finanţe Vâlcov să vină în faţa grupurilor parlamentare şi să-şi prezinte soluţiile pentru acoperirea deficitului bugetar, care ar fi creat prin aplicarea soluţiilor din Codul Fscal. De asemenea, o să-l invităm să explice în ce stadiu se află discuţiile cu mediul de afaceri, cu partenerii strategici ai României, faţă de soluţiile pe care le-a preconizat în Codul Fiscal. Ne exprimăm în continuare îngrijorarea faţă de comunicarea făcută de Comisia Europeană privind deschiderea unei proceduri de monitorizare a României pentru risc de deficit excesiv în cazul în care reformele stagnează şi măsurile preconizate prin Codul Fiscal ar fi introduse, fără o pregătire prealabilă a economiei”, a declarat Predoiu, care este şi premier al guvernului-alternativă al PNL

    Liderul PNL a solicitat premierului Victor Ponta să renunţe la ideea de a-şi asuma răspunderea pe Codul Fiscal.

    “Cele 1000 de amendamente care deja au ajuns la Ministerul Finanţelor reprezintă în sine o probă că acest Cod Fiscal trebuie discutat îndelung în societate, iar soluţia adoptării lui prin asumarea răspunderii, fără o discuţie în prealabil în Parlament este o dovadă că nu este sincer Guvernul atunci când cere opoziţiei să dialogheze. Iată, noi suntem deschişi la acest dialog”, a mai spus Predoiu.

    El a amintit că angajarea răspunderii pe Codurile juridice, din perioada în care deţinea calitatea de ministru al Justiţiei, s-a petrecut după o amplă dezbatere în Parlament în cadrul unei comisii speciale care era condusă la acel moment de Victor Ponta.

    De asemenea, Predoiu a menţionat că relaxarea fiscală poate fi realizată doar după finalizarea reformelor în privinţa colectării de taxe şi impozite.

    “Până nu reuşim informatizarea ANAF, până nu reuşim să facem plata impozitelor şi taxelor mai uşoară, până nu reuşim să îmbunătăţim colectarea, este periculos să treci la o relaxare fiscală care după toate calculele ar pune în pericol echilibrele macro-economice”, a susţinut liderul PNL.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a anunţat, luni, după şedinţa BPN a PSD, că proiectul Codului fiscal va fi finalizat în cadrul Guvernului în jurul datei de 18-20 martie.

    “Mi-am anunţat colegii parlamentari, voi anunţa şi la grupurile parlamentare, despre faptul că în jurul datei de 18-20 vom finaliza în cadrul Guvernului proiectul de Cod fiscal şi va pleca spre Parlament – primă Cameră sesizată, Senatul – în aşa fel încât cel mai important document de politică publică pentru România anului 2015 – Codul fiscal – să intre în dezbaterea Parlamentului şi să poată fi adoptat cu minim şase luni înainte de intrarea în vigoare la 1 ianurie 2016”, a spus Ponta, după şedinţa BPN a PSD.

     

  • Ponta: Proiectul Codului fiscal, finalizat în cadrul Guvernului în jurul lui 18-20 martie

    “Mi-am anunţat colegii parlamentari, voi anunţa şi la grupurile parlamentare, despre faptul că în jurul datei de 18-20 vom finaliza în cadrul Guvernului proiectul de Cod fiscal şi va pleca spre Parlament – primă Cameră sesizată, Senatul – în aşa fel încât cel mai important document de politică publică pentru România anului 2015 – Codul fiscal – să intre în dezbaterea Parlamentului şi să poată fi adoptat cu minim şase luni înainte de intrarea în vigoare la 1 ianurie 2016”, a spus Ponta, după şedinţa BPN a PSD.

    Ponta declara, în 20 februarie, că ia în calcul inclusiv angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal, dacă acesta va fi blocat în Parlament şi riscă să nu fie adoptat în circuitul legislativ în această sesiune parlamentară.

    “Vă spun un lucru: voi face toate eforturile ca acest Cod fiscal să se adopte până la sfârşitul sesiunii parlamentare, inclusiv iau în calcul angajarea răspunderii Guvernului dacă la un moment dat se blochează politicianist de către PNL sau de altcineva”, spunea Ponta.

    Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu, premierul guvernului-alternativă, declara, în 23 februarie, că i se pare “imposibil” şi o ipoteză care nu este “fezabilă” ca guvernul condus de Victor Ponta să-şi angajeze răspunderea în Parlament pe noul Cod fiscal, menţionând că actul normativ este o “stratagemă politică”.

    El a susţinut că ceea ce face “în mod periculos acum premierul este să compromită o temă valoroasă care este relaxarea fiscală, o temă care ţine de o doctrină liberală, lansând-o într-o dezbatere publică, ameninţând implementarea ei fără să pregătească terenul”.

     

  • Vâlcov: Vom lua în considerare TVA de 9% pentru lapte când fermierii şi producătorii ajung la consens

    “Singurul motiv pentru care laptele nu a fost introdus în prima variantă (a Codului Fiscal – n.r.) a fost acela că fermierii nu au dorit acest lucru, au susţinut producătorii un lucru şi fermierii alt lucru, se pare că acum au ajuns la un consens sau încearcă să ajungă la un consens. Există mai multe posibilităţi şi în următoarea prezentare (a Codului – n.r.), dar şi în dezbaterea din Parlament, dumnealor să ajungă la un consens pentru că, practic, din alimentele de bază doar laptele a fost scos pe acest singur considerent”, a afirmat Vâlcov, după o conferinţă pe tema Codului Fiscal.

    El a arătat că impactul bugetar nu este foarte mare prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9% şi pentru lapte, însă aşteaptă să se ajungă la un consens înainte de a lua în considerare propunerea.

    “Impactul bugetar nu este foarte mare, dar nu vrem să creăm în piaţă aceste dezechilibre şi contre între diferiţi actori. În momentul când vom avea un consens, aşa cum am avut la carne şi celelalte produse, vom lua în considerare această propunere, până atunci nu ar fi corect să facem acest lucru”, a spus Vâlcov.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe la 9%.

    Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) a trimis joi o scrisoare către ministerele Finanţelor şi Agriculturii şi către Parlament în care solicită reducerea TVA la 9% şi la lapte şi produse lactate, considerând discriminatorie scăderea taxei doar pentru unele alimente.

    Reprezentanţii APRIL apreciază că introducerea laptelui şi produselor lactate între alimentele care vor beneficia de reducerea la 9 % a cotei TVA va corecta o mare eroare care s-ar putea reflecta negativ asupra viitorului industriei laptelui din România şi al consumatorilor.

    “Excluderea lactatelor din măsurile de reducere semnificativă a TVA-ului poate crea premisele unei discriminări pentru consumatorii de produse lactate, în special copii, adolescenţi şi populaţie de vârsta a treia, care au cea mai mare nevoie de beneficiile nutriţionale ale lactatelor într-o alimentaţie echilibrată. Totodată, excluderea laptelui şi lactatelor din măsurile de reducere a TVA va perpetua concurenţa inegală între produsele din UE şi produsele româneşti comercializate pe piaţa românescă, concurenţă accentuată după instituirea embargoului impus de Rusia”, se arată în scrisoarea APRIL, transmisă joi MEDIAFAX.

    Consumul scăzut de produse lactate din România, aflat sub media europeană, şi condiţiile dificile ale pieţei fac ca numărul de fabrici de procesare a laptelui din România sã scadă continuu.

    Situaţia dificilă în care se află producţia primara de lapte şi industria lactatelor din România va fi supusă, potrivit APRIL, unui nou şoc odată cu desfiinţarea cotelor de lapte, de la 1 aprilie 2015. Astfel, în condiţiile în care se menţine TVA de 24% pentru lapte, fermierii români vor fi dezavantajaţi în comparaţie cu cei din alte ţări europene, care aplică taxe mai mici, şi acest lucru poate avea consecinţe severe asupra exploataţiilor producatoare de lapte din România.

    “Scăderea numărului de fabrici de procesare a laptelui din România duce la un dezechilibru grav între cererea şi oferta de lapte produs în fermele româneşti, ferme în care statul român a investit mulţi bani prin diverse instrumente financiare (ajutoare de minimis, subvenţii şi cofinanţare în proiecte de dezvoltare). Reducerea TVA la lapte şi produse lactate va diminua comerţul cu produse lactate nefiscalizate, va creşte calitatea nutritivă şi siguranţa alimentară pe filiera laptelui, având un beneficiu final semnificativ asupra coşului zilnic al consumatorului român”, se mai arată în documentul citat.

    Potrivit APRIL, piaţa lactatelor este estimată la aproape 900 de milioane de euro. Cei mai importanţi producători la nivel naţional sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco şi Hochland.

     

  • Asociaţie: Dacă acciza la spirtoase nu scade din toamnă, bugetul pierde 15 milioane euro în acest an

    “Propunerile din noul Cod Fiscal, în care se regăsesc măsuri legate de scăderea accizelor la băuturi spirtoase şi la vinuri spumante sunt nişte măsuri reparatorii. În 2013 accizele la spirtoase au crescut cu 40%, iar acum le reducem cu 30%. Creşterea accizei la alcool a venit atunci ca o măsură compensatorie pentru reducerea TVA la pâine. În consecinţă, piaţa fiscalizată de băuturi spirtoase a scăzut după această măsură, în 2014, cu 20%”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Florin Rădulescu, preşedintele asociaţiei Spirits România.

    El a amintit că acciza scade, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, de la 1.065 de euro, echivalent în lei, pe hectolitru de alcool pur, la 750 de euro. În Bulgaria, acciza este cea minimă admisă, respectiv 550 de euro.

    Rădulescu estimează piaţa totală de băuturi spirtoase – import şi producţia internă – la aproximativ 165 de milioane de litri, din care 45 de milioane de litri este piaţa fiscalizată, care în bani înseamnă 180 de milioane de euro.

    “Scăderea accizei la băuturi spirtoase are ca beneficiu încercarea de a reduce evaziunea fiscală. Există posibilitatea să mai scoatem la suprafaţă nişte litri din piaţa neagră. Această măsură ne va aduce şi o creştere a vânzărilor, deci o creştere a încasărilor la buget. Problema este că dacă vom aplica această măsură cu începere de la 1 ianuarie 2016, aşa cum s-a anunţat, va fi dezastruos pentru noi, pentru că ultimul trimestru reprezintă în jur de 35-40% din afacerea cu băuturi spirtoase din România. Dacă măsura o luăm de la 1 ianuarie, magazinele şi barurile nu se vor aproviziona în noiembrie şi decembrie, aşteptând să cumpere la preţurile noi din ianuarie. Practic, pierdem exact vârful de vânzări, iar după 1 ianuarie este oricum o relaxare la consumul de alcool în piaţă”, a explicat Rădulescu.

    Asociaţia cere astfel Ministerului Finanţelor reducerea accizei să fie operată de la 1 octombrie, pentru că altfel şi producătorii, şi bugetul, vor pierde bani.

    “Astăzi depunem la Finanţe documentul prin care cerem ca reducerea accizei să se facă de la 1 octombrie. Am făcut un calcul şi am estimat că bugetul ar pierde din taxe în jur de 15 milioane de euro, dacă măsura se va lua de la 1 ianuarie şi nu de la 1 octombrie”, a mai spus Florin Rădulescu.

    Potrivit reprezentantului asociaţiei, preţurile după scăderea accizei s-ar putea reduce la 10% în cazul produselor premium, iar la băuturile ieftine, scăderea ar putea ajunge până la 15-18%.

    “În România sunt mai scumpe spirtoasele decât în alte ţări din zonă, iar acciza a ajuns să fie mai mare decât în Italia sau Austria. Ce va face românul în decembrie, dacă acciza rămâne aşa? Se va duce la Metro la Ruse, de unde poate să-şi cumpere cu băutură cu acciză 550 de euro şi cu TVA de 20%. Deja există firme de distribuţie româneşti care iau de la Metro din Bulgaria şi aduc aici. Sigur că în bar trebuie să regăseşti băuturi cu timbru românesc, dar odată desprins timbrul de pe sticlă cine mai stă să verifice?”, a mai spus Rădulescu.

    Producătorii de spirtoase nu sunt singurii care solicită ca măsurile de relaxare fiscală să fie operate de la 1 ianuarie 2016.

    Marii retaileri au cerut miercuri ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, ca reducerea la TVA să nu intre în vigoare în ianuarie, pentru că ar afecta lunile cu cele mai mare vânzări pentru ei, noiembrie şi decembrie, consumatorii aşteptând ieftinirile.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Proiectul noului Cod Fiscal mai include reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.