BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Finanţele modifică Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală

    Instituţia precizează că a purtat un dialog permanent cu reprezentanţii mediului de afaceri şi au fost dezbătute şi agreate mai multe măsuri fiscale.

    “Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală sunt documente vii, care trebuie adaptate în conformitate cu observaţiile şi propunerilor celor care produc bani şi plusvaloare în România: mediul de afaceri. Nu am fost şi nu voi fi adeptul modificărilor pompieristice ale Codului Fiscal, dar voi susţine mereu îmbunătăţiri cerute imperios de cei care activează în economia reală. Dialogul cu mediul de afaceri pentru aceste modificări a început în urmă cu mai bine de un an, iar după sintetizarea propunerilor şi analizarea lor, au reieşit nişte modificări care sunt pozitive pentru economia românească. O ţară este atât de puternică pe cât de puternică îi este economia, iar o economie nu poate fi puternică decât dacă are un mediu de afaceri stimulat, competitiv şi angajat către producerea de plusvaloare. Mulţumesc tuturor celor care au participat la conversaţia pentru aceste modificări ale Codului Fiscal şi ale Codului de Procedură Fiscală şi-i asigur că voi rămâne în continuare partenerul şi aliatul lor”, a subliniat Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câte zile au mai rămas până la termenul limită pentru depunerea declaraţiei unice 2019 şi cine trebuie să depună declaraţia

    “Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate, care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

    Declaraţia se completează şi se depune şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    Care este termenul de depunere?

    “Declaraţia se depune până la data de 31 iulie 2019, inclusiv, de către persoanele fizice care au obligaţia:

    – declarării impozitului pe veniturile realizate din România sau/şi din străinătate în anul 2018;

    – declarării impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza din România în anul 2019;

    – declarării venitului estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuţii sociale pentru anul 2019 şi, după caz, a declarării contribuţiilor sociale datorate în anul fiscal 2018.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Ce cote de TVA sunt aplicabile în acest moment după ultima modificare a Codului Fiscal

    Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu, aşa cum defineşte Legea 227/2015.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă o categorie de salariaţi ar putea fi scutită de la plata impozitului pe venit

    Jurnaliştii ar putea fi scutiţi de plata impozitului pe venit pe fondul unui proiect de lege pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, după ce Senatul a adoptat tacit propunerea – care s-ar putea oficializa după şedinţa de astăzi.

    Astfel, potrivit propunerii, Codul Fiscal ar urma să fie completat cu un nou punct la articolul 7 – „48. Activitate de jurnalism – cercetarea, investigarea, interpretarea şi comunicarea ştirilor şi informaţiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului şi altor mijloace de informare în masă, respectiv controlul funcţionării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra şi edita imaginile şi sunetul şi pentru transmiterea pentru emisiunile radio şi televiziune a imaginilor şi sunetelor, precum şi a altor tipuri de semnale de telecomunicaţii terestre, amrine sau aeriene, care se desfăşoara în baza unui contract de muncă şi a unui contract de drepturi de autor”, în conformitate cu forma iniţiatorului.

    Propunerea a fost trimisă spre Senat încă din luna februarie şi a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, ALDE şi PMP.

    „Mass-media reprezintă un fenomen valoros şi eficient în transmiterea informaţiilor, având, în acest context, receptivitate şi influenţe modelatoare şi educaţionale deosebite asupra publicului larg de toate vârstele, de toate profesiile, de toate convingerile. Jurnaliştii se ocupă atât cu informarea cetăţenilor cu privire la lucrurile relevante din societate, dar şi cu obţinerea de informaţii concrete şi corecte, deoarece nu orice informaţie are putere de a stârni curiozitatea publicului. Fiecare jurnalist intră în contact cu diferite informaţii şi le alege numai pe acelea pe care le consideră demne de interes, demne de a fi făcute publice, demne de a justifica efortul necesar verificării şi prelucrării lor pentru a deveni material de presă. Principala valoare la care ţin jurnaliştii şi la care trebuie să ţină societatea este libertatea presei, aceasta presupune recunoaşterea dreptului jurnalistului de a căuta informaţii şi de a exprima opinii, fără a fi îngrădit de vreo autoritate”, se arată în expunerea de motive.

    Astfel, jurnaliştii s-ar alătura celorlalte categorii de salariaţi scutite de la plata impozitului, precum programatorii, muncitorii din construcţii, sezonierii din turism, cercetătorii şi persoanele cu handicap.

    Scutirea ar fi aplicată atât veniturilor obţinute dintr-un contract de muncă, cât şi celor din drepturi de autor.

    Pentru ca proiectul să devină lege trebuie să primească şi aprobarea deputaţilor.

     

     

  • Klaus Iohannis a promulgat Legea de modificare a Codului Fiscal

    Modificările aduse Codului Fiscal vizează şi serviciile furnizate pe cale electronică.

    “Serviciile furnizate pe cale electronică includ, în special, serviciile prevăzute în Anexa II a Directivei 112 şi la art. 7 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care prestatorul unui serviciu şi clientul său comunică prin intermediul poştei electronice, acest lucru nu înseamnă, în sine, că serviciul furnizat este un serviciu furnizat pe cale electronică;”, arată legea trimisă de Camera Deputaţilor, for decizional în Parlament, preşedintelui, pentru promulgare.

    De asemenea, la Codul Fiscal mai este introdus un articol privind livrările de bunuri şi prestarea de servicii în schimbul cupoanelor valorice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CUTREMUR total în piaţa muncii! Guvernul vrea să scutească o nouă categorie profesională de la plata impozitului

    Propunerea legislativă, depusă la Senat pe 7 februarie 2019, prevede introducerea unui nou punct, pct.5, la articolul 60 din Codul Fiscal(Scutiri) şi are următorul conţinut:  “persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art.76 alin. (1)-(3) şi pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, ca urmare a desfăşurării activităţii de jurnalism, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice.”, conform documentului oficial.

  • Schimbări majore pentru investitorii în bitcoin: În România, câştigurile se declară şi se impozitează prin Declaraţia Unică. Ce trebuie să ştii

    Legea 30/2019 ce modifică Codul Fiscal a intrat în vigoare din data de 20 ianuarie şi aduce o noutate în sistemul din România, şi anume încadrarea câştigurilor din bitcoin şi alte monede digitale drept venituri din alte surse.

    „Acum, câştigurile din bitcoin se impozitează şi se declară prin Declaraţia Unică. Deci doar câştigurile se impozitează”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa.

    În cazul în care câştigurile dintr-o tranzacţie sunt sub 200 de lei, acestea nu trebuie declarate. Însă, în cazul în care aceste câştiguri întâmplătoare depăşesc 600 lei pe an, se impozitează.

    „Impozitul este de 10% pe câştig şi la criptomonede. Este generos legiuitorul, înainte aveam o procedură mai greoaie în care trebuia să faci PFA dacă faci tranzacţionare în mod repetitiv. Acum este tratat ca un venit extrasalarial încadrat la alte surse”, spune consultantul.

    Cum se va dovedi însă că cei care tranzacţionează declară corect câştigurile?

    „Toate veniturile din Declaraţia Unică sunt pe autodeclarare, se presupune că acţionezi de bună credinţă. La chirii există contracte prin care se poate verifica, dar la bitcoin nu există. Aici procedurile sunt mai lejere, dar dacă vrei poţi să verifici oricând, pentru că toţi investitorii în bitcoin vor euro şi dolari, nu monede digitale, şi poţi vedea ce încasări are fiecare şi e problema respectivului să îşi justifice cheltuielile cu bitcoin”, explică Benţa.

    În ansamblu legislaţia devine permisivă şi pentru cei care tranzacţionează criptomonede, încât pe plan internaţional se vehicula o reglementare mult mai riguroasă. Acum, legiuitorii oferă o serie de avantaje şi pentru cei care tranzacţionează.

    „Există o încercare a Curţii Europene de Justiţie ca schimbul acestor monede în bani fiat să nu intre în sfera TVA. Se reglementează şi situaţia acestor monede”, conchide consultantul.

     

  • Schimbări majore pentru investitorii în bitcoin: În România, câştigurile se declară şi se impozitează prin Declaraţia Unică. Ce trebuie să ştii

    Legea 30/2019 ce modifică Codul Fiscal a intrat în vigoare din data de 20 ianuarie şi aduce o noutate în sistemul din România, şi anume încadrarea câştigurilor din bitcoin şi alte monede digitale drept venituri din alte surse.

    „Acum, câştigurile din bitcoin se impozitează şi se declară prin Declaraţia Unică. Deci doar câştigurile se impozitează”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa.

    În cazul în care câştigurile dintr-o tranzacţie sunt sub 200 de lei, acestea nu trebuie declarate. Însă, în cazul în care aceste câştiguri întâmplătoare depăşesc 600 lei pe an, se impozitează.

    „Impozitul este de 10% pe câştig şi la criptomonede. Este generos legiuitorul, înainte aveam o procedură mai greoaie în care trebuia să faci PFA dacă faci tranzacţionare în mod repetitiv. Acum este tratat ca un venit extrasalarial încadrat la alte surse”, spune consultantul.

    Cum se va dovedi însă că cei care tranzacţionează declară corect câştigurile?

    „Toate veniturile din Declaraţia Unică sunt pe autodeclarare, se presupune că acţionezi de bună credinţă. La chirii există contracte prin care se poate verifica, dar la bitcoin nu există. Aici procedurile sunt mai lejere, dar dacă vrei poţi să verifici oricând, pentru că toţi investitorii în bitcoin vor euro şi dolari, nu monede digitale, şi poţi vedea ce încasări are fiecare şi e problema respectivului să îşi justifice cheltuielile cu bitcoin”, explică Benţa.

    În ansamblu legislaţia devine permisivă şi pentru cei care tranzacţionează criptomonede, încât pe plan internaţional se vehicula o reglementare mult mai riguroasă. Acum, legiuitorii oferă o serie de avantaje şi pentru cei care tranzacţionează.

    „Există o încercare a Curţii Europene de Justiţie ca schimbul acestor monede în bani fiat să nu intre în sfera TVA. Se reglementează şi situaţia acestor monede”, conchide consultantul.

     

  • Schimbări majore pentru persoanele fizice cu venituri extrasalariale: Cum trebuie depusă Declaraţia Unică şi care este termenul

    Persoanele fizice care au realizat anul trecut venituri extrasalariale din activităţi independente, dividend, jocuri de noroc, chirii şi alte surse au obligaţia de a-şi definitiva impozitul pe venit pentru 2018 până pe data de 15 martie.

    „Partea foarte bună este că lucrurile par mai clare. Nu avem multe modificări. Aş spune că devine mai uşor, dar persoanele în vârstă vor fi afectate, încât declaraţia unică nu mai poate fi depusă anul acesta decât în format electronic. Ordinul cu formatul declaraţiei a fost publicat în Monitorul Oficial, iar programul electronic va fi pus pe site-ul ANAF unde este şi programul de anul trecut”, explică Adrian Benţa, consultant fiscal.

    Şi în 2019 se păstrează obligaţia de a plăti contribuţia la sănătate pentru veniturile extrasalariale dacă realizezi mai mult de 12 ori salariul minim pe economie, adică 24.960 lei. „Pentru ce este peste, se percepe 10% din salariul minim, adică 208 lei pe lună”.

    Anul aceste se păstrează scutirea la plata contribuţiei la sănătate şi a celei la pensie pentru persoanele cu venituri din drepturi de autor dacă sunt şi salariate.

    Pe de altă parte, „se păstrează plata la pensii pentru persoanele care înregistrează venituri din activităţi independente chiar dacă sunt salariate, dacă sunt peste plafon. Acum, codul fiscal face referire la mai multe salarii minime. (…) Există un proiect de modificare a Codului Fiscal, ca sigurările sociale pentru veniturile extrasalariale vor fi calculate la nivelul de 2080 lei ori 12 luni”.