Khamenei, în vârstă de 74 de ani, nu a mai fost văzut în public de trei săptămâni, iar surse iraniene susţin că acesta suferă de probleme de sănătate acute.
Citând surse iraniene, cotidianul londonez The Times a anunţat joi că ayatollahul, care este Ghid suprem din 1989 şi care încă nu şi-a desemnat un succesor, ar suferi de o revenire a unei boli cronice şi s-ar afla în convalescenţă după ce s-a prăbuşit în timpul unei întâlniri private.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Sub sloganul “Noi ne-am pus inima la treabă! Tu ce faci?”, Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Română de Cardiologie au lansat, miercuri, “Săptămâna Inimii”, campanie menită să atragă atenţia asupra riscurilor apariţiei bolilor de inimă.
“În România sunt, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile cardiovasculare, majoritatea de ateroscleroză, boală care poate fi prevenită. Numărul bolnavilor este mult mai mare, este de ordinul milioanelor. Putem vorbi de şase-şapte milioane de oameni care suferă de boli de inimă şi ştim că peste cinci milioane au hipertensiune arterială. Alarmant este că a scăzut şi vârsta la care apare boala, pentru că toată această patologie aterosclerotică este cauzată de modul nostru de viaţă. (…) Boli care apăreau la 40-50-60 de ani apar acum la 20 de ani”, a declarat, cu acest prilej, prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.
Potrivit lui Gaiţă, consumul mare de sare reprezintă unul dintre riscurile multor afecţiuni, fiind necesară reducerea ingestiei de sare cu 30%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In conformitate cu termenii acordului, Roche va plăti acţionarilor CMI 220 milioane USD în avans, precum şi alte plăţi contingente, în funcţie de parcurgerea anumitor etape. CMI va funcţiona ca un centru de excelenţă în domeniul hematologiei în cadrul Roche Diagnostics Division.
„Cu această achiziţie, ne vom consolida în continuare angajamentul faţă de domeniul hematologiei şi de a aduce in continuare soluţii integrate de laborator cu produse inovatoare, care să ofere valoare medicală clienţilor şi pacienţilor noştri. Astfel, pacienţii vor beneficia de diagnostice mai rapide şi mai precise pentru boli de sange precum anemia şi leucemia. Ne bucurăm că angajaţii CMI, un grup de oameni foarte talentaţi cu experienţă solidă şi cunoştinţe temeinice în domeniul hematologiei, vor face parte din Grupul Roche”, a declarat Roland Diggelmann, Director de Operaţiuni al Roche Diagnostics.
Noile capacităţi în hematologie vor sprijini extinderea Roche şi îi vor consolida poziţia competitivă în domeniul testelor hematologice de laborator, estimate la o cotă de piaţă, la nivel global de două miliarde de dolari .
În 13,5 la sută dintre cazuri, respectiv la 68 de persoane, a fost vorba despre leziuni provocate de pisici, porci de Guineea, şobolani, iepuri, cai sau măgari.
“Până în 12 mai, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase «Matei Balş» din Capitală – Centrul Naţional Antirabic, au ajuns 584 de persoane, dintre care 426, adică 72,94 la sută, sunt adulţi. De asemenea, 363 de persoane, adică 62,15 la sută, sunt din Bucureşti, iar restul, din alte zone ale ţării”, potrivit datelor remise agenţiei MEDIAFAX de managerul Institutului “Matei Balş”, prof. dr. Adrian Streinu Cercel.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cei care cumpără carnea şi organele de miel trebuie să se asigure că merg în spaţii autorizate, unde produsele sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare, precum şi după sacrificare, iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.
Din punctul de vedere al originii cărnii, se identifică două tipuri de carne: cea de miel (ied) care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare şi cea care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar, precizează sursa citată.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Denumit Cyberplasm, microrobotul va aplica cele mai noi realizări din domeniul microeletronicii în cadrul unui design biomimetic (în care tehnologia este inspirată de natură). El va beneficia de un sistem nervos electronic, urmând să fie dotat cu “ochi” şi cu “nas” – senzori derivaţi din celule de mamifer şi cu muşchi artificiali ce vor folosi glucoza ca sursă de energie.
Microrobotul Cyberplasm va fi proiectat să imite funcţiile esenţiale ale lampretei, o creatură ce trăieşte în Oceanul Atlantic. Lampreta prezintă un sistem nervos extrem de primitiv, mai uşor de imitat decât sistemele nervoase mai sofisticate. Sistemul nervos al lampretei şi faptul că acest animal înoată l-au făcut candidatul ideal pentru acest proiect.
Cercetătorii vor să introducă acest microrobot în corpul uman, unde va “înota” fără probleme, detectând afecţiunile de care suferă pacientul. Proiectul Cyberplasm este realizat la Universitatea Newcastle, în cadrul unei colaborări internaţionale finanţate de o instituţie din Marea Britanie, Engineering and Physical Sciences Research Council, şi de o instituţie din SUA, National Science Foundation.
Mai mult pe www.descopera.ro.
Afisele ce promovau diverse solutii de vindecare a unor boli au
inceput sa castige teren in a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
cand ilustratiile au putut fi realizate in mai multe culori, pentru
a atrage cumparatorii, scrie publicatia The New York Times.
Unele afise din perioada de inceput sufera de pacatul recursului la
prea multe cuvinte, cum este cel pentru unguentul Green Balm,
laudat drept cel mai bun care exista, dupa care urmeaza o insiruire
lunga cu litere mici a tuturor bolilor pentru care este folositor.
Un oarecare doctor Trikos, ce vindea lotiunea omonima ce trata
iritatii ale pielii sau caderea parului, afirma: “M-am vindecat pe
mine, mi-am vindecat prietenii si doresc sa-i vindec pe toti cei in
suferinta”.
Reclamele de altadata: cum se combateau tusea, chelia si
sifilisul (GALERIE FOTO)
Publicitatea prin afise si-a gasit adepti pe ambele maluri ale
Atlanticului. Un doctor francez, Guillame Dupuytren, preocupat de
problema cheliei, crease o pomada de intarire a parului care se
vindea bine si la ani buni dupa moartea sa, iar un Prof. P.H. van
der Weyde din SUA isi anunta prin afise inventia, Centura
Electrogalvanica Nemteasca, utila in boli de ficat, stomac sau
rinichi, neuitand sa previna cumparatorii de aparitia unor imitatii
dupa inventia lui.
Cu timpul, cuvintele au devenit mai putin importante, iar imaginile
mai graitoare. Un afis din aceasta categorie este cel pentru
Uricure, creat de artistul francez de origine italiana Leonetto
Cappiello, considerat “parintele publicitatii moderne”, in care un
batran in rochie si papuci danseaza fericit dupa ce medicamentul
i-a reparat articulatiile. Altele nu promoveaza un medicament
anume, ci sunt postere de “campanii sociale”, cum le-am spune
astazi, care atrag atentia asupra nenorocirilor aduse de alcoolism,
sifilis sau consumul de marijuana.
Posterele expuse la muzeul din Philadelphia pana la 31 iulie provin
din colectia lui William H. Helfand, fost director in cadrul
companiei farmaceutice Merck.
“Nu exista niciun element care sa indice suspiciune ca nu a fost
sinucidere. Madalina Manole nu avea nicio boala grava, respectiv
cancer, care sa-i dea dureri mari asa cum s-a spus”, au spus
sursele citate. Totodata, acestea au precizat ca lovitura la cap a
fost provocata prin cadere.
Medicii-legisti recolteaza probe pentru examenul toxicologic,
care va dovedi daca, pe langa furadan, exista si alte substante
ingerate. Rezultatele vor fi gata in 2-3 saptamani, au precizat
sursele citate.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Bolile cardiovasculare sunt cele mai raspandite in Europa de
Est, iar tratamentul impotriva colesterolului cred ca va deveni cel
mai bine vandut dintre toate medicamentele aici”, este de parere
Dennis Gillings, fondator si CEO al Quintiles, companie
specializata in cercetare clinica, care a condus in Romania studii
in care au fost implicati peste 10.000 de pacienti in ultimul
deceniu. Pentru Quintiles, o companie cu venituri de peste 2
miliarde de euro, cercetarea pentru tratamente impotriva
afectiunilor cardiovasculare a antrenat in ultimii opt ani peste
700.000 de pacienti la nivel international.
Spre deosebire de alte arii terapeutice, studiile clinice pentru
cardiovasculare implica foarte multi pacienti, chiar de peste
10.000, de aceea costurile pot depasi 70 de milioane de euro. “Este
nevoie de supraveghere indelungata a unui numar insemnat de
pacienti, astfel incat sa fie studiate suficiente crize cardiace
pentru a observa diferentele”, explica Gillings. El afirma ca spre
deosebire de alte industrii, criza financiara nu a afectat decat
foarte putin volumul de investitii in studii clinice. “Industria
biotehnologica a fost afectata, intrucat sursa lor de finantare a
studiilor este bursa, care a scazut mult, ceea ce le ingreuneaza
posibilitatea strangerii de capital.
Pe de alta parte, producatorii farmaceutici mari au continuat
studiile in pofida crizei, fiindca sunt multe patente care urmeaza
sa expire, iar presiunea aducerii de noi medicamente pe piata a
crescut.” Iar tendinta se respecta si in Romania, unde grupul
britanic GlaxoSmithKline, de exemplu, a alocat anul acesta 3 mil.
euro pentru cercetarea clinica in Romania. “Lucrurile se indreapta
intr-o directie buna, medicii isi respecta deadline-urile si au
inceput sa invete ce inseamna managementul unui studiu, iar in
functie de capacitatea cadrelor medicale de a respecta standardele
unei cercetari ne vom orienta investitiile si in viitor in
Romania”, a declarat Patrick Desbiens, directorul general al GSK la
nivel local. In prezent, producatorul are 27 de studii clinice in
derulare pe piata romaneasca, in diverse arii terapeutice:
respirator, oncologie, boli infectioase, vaccinologie, boli
metabolice.
In zona oncologiei, de exemplu, care este o arie noua de cercetare
pentru companie, GSK va lansa patru produse in urmatoarele 24 de
luni. Majoritatea studiilor companiei sunt conduse prin intermediul
echipei locale, intrucat se urmareste pastrarea contactului direct
cu medicii investigatori. Insa in mod obisnuit, chiar daca
producatorii detin cea mai mare pondere in ceea ce priveste numarul
studiilor companiile specializate in coordonarea cercetarilor
(Clinical Research Organizations) incep sa preia tot mai mult din
volum. Cheltuielile globale pentru cercetare si dezvoltare de
medicamente ale companiilor farma se ridica la aproximativ 70 mld.
euro, din care in jur de doua treimi sunt pentru studii aflate in
faza clinica si o treime in faza pre-clinica. In general, in cadrul
unui studiu clinic se cheltuiesc intre 2.000 si 5.500 de euro pe
pacient, iar un studiu implica intre 100 si 20.000 de pacienti,
potrivit lui Gillings.