BusinessMagazin

Blog

  • Vin americanii

    Probleme? Compania americana cu sediul intr-o suburbie din Detroit a fost infiintata in 1903. In 2006, vanzarile Ford au ajuns la 160 mld. dolari (127 mld. euro), in conditiile unei pierderi nete de 12,6 mld. dolari (10 mld. euro). La nivel mondial, Ford este al treilea producator din punctul de vedere al unitatilor vandute, in urma Toyota si General Motors, compania producand anul trecut 6,6 milioane de autovehicule in cele 82 de unitati de productie din lume, cu 89.000 de angajati.

     

    Sub sigla Ford. Ford Motor Company s-a extins prin achizitii puternice, dar a trebuit sa renunte la o parte a marcilor din portofoliu. Cel mai recent caz este Aston Martin, vandut in aceasta primavara unui fond de investitii. Acum, pe langa marca Ford, care asigura cea mai mare parte a veniturilor, constructorul american controleaza producatori ca Land Rover, Jaguar, Mazda (partial), Mercury sau Lincoln.

     

    Ford in Europa. Cu cele 15 unitati de productie in Europa, Ford face fata cu greu comenzilor pentru modele din clasa mica sau compacta, cum sunt Fiesta si Focus. Tocmai de aceea constructorul urmareste cresterea capacitatii prin achizitia fabricii de la Craiova. Reteaua de 5.500 de dealeri a Ford din Europa, a doua ca marime de pe continent, a vandut anul trecut in Europa 1,85 milioane de vehicule. 8,5% din toate masinile vandute in Europa au purtat marca Ford.

  • O pensie mare=un alegator fericit

    Guvernul vrea sa majoreze pensiile cel putin in 2008, an electoral; de partea cealalta, presedintele Basescu are si el in fata un 2009 cu alegeri prezidentiale. Financiar, marirea pensiilor este o ecuatie cu multe incertitudini.

     

    In 2001, la insistentele FMI, autoritatile au renuntat la o crestere a punctului de pensie pana la 45% din salariul mediu brut, ca sa nu puna in pericol deficitul bugetar si inflatia. In 2007, autoritatile de acum nici nu concep sa renunte la o crestere a punctului de pensie la 37,5% din salariul mediu brut pentru 2008 si la 45% pentru 2009, desi FMI trage iar semnale de alarma, iar economistii, laolalta cu presedintele Basescu, acuza eventuale dezechilibre bugetare. Fabulospirit? Mai degraba strategie electorala.

     

    Executivul condus de Calin Popescu-Tariceanu a reusit acum sa-i mai dea pe mana presedintelui Traian Basescu o sabie, una cu doua taisuri foarte ascutite, iar abilitatea sefului statului de a o manevra va avea un efect vizibil inca din aceasta toamna, cu ocazia alegerilor pentru desemnarea europarlamentarilor, cand e de asteptat ca tema sa fie indelung dezbatuta. Saptamana trecuta, presedintele Basescu a acuzat un raport intre cresterea pensiilor si reducerea pe masura a alocatiilor bugetare pentru educatie (care din 2008 va trebui sa primeasca 6% din PIB, in loc de 5% in prezent), sanatate, infrastructura si aparare. O astfel de declaratie il arata pe Basescu din nou in dezacord cu opinia majoritara a parlamentarilor, care au ales sa dea mai multi bani pentru pensii, ceea ce prelungeste intr-o alta forma conflictul dintre Presedintie si Legislativ, acutizat cu prilejul referendumului de suspendare, din primavara.

     

    Privita din punctul de vedere al presedintelui, problema este simpla: pozitia Guvernului are parfum populist si incearca sa atraga (pentru PNL sau pentru PSD) voturile pensionarilor la viitoarele alegeri. In discursul sau, presedintele a reusit insa sa desparta in doua societatea: pe de o parte, pensionarii care vor beneficia direct de lege, iar, pe de alta parte, restul de pana la 100% din electorat ce va fi afectat de reducerea alocatiilor pentru educatie, sanatate, dezvoltarea infrastructurii, aparare etc. Numai ca aici Traian Basescu s-a expus pe un teren foarte alunecos: adversarii sai ii pot reprosa, cum de altfel au si inceput sa o faca, cinismul de care da dovada in impartirea bugetului, fiind dispus cu alte cuvinte sa sacrifice cresterea nivelului de trai al pensionarilor pentru investitii in, sa zicem, inzestrarea armatei. „Sa nu ne aflam cumva in fata unei tentative de a insela niste amarati, pensionarii cu pensii mici“, a spus presedintele, dupa ce a calculat ca „raman descoperiti 1,5 miliarde de euro“ ce nu vor putea fi obtinuti din cresterea economica. Prin urmare, seful statului a anuntat ca amana promulgarea legii pana ce se va lamuri de unde vin banii de crestere a pensiilor, „pentru a sti ca legea pe care o promulg nu va duce la prabusirea sistemului de pensii in 2009“. Anul 2009 coincide cu sorocul alegerilor prezidentiale, iar o criza in acest domeniu n-ar fi deloc de bun augur pentru candidatul in functie.

     

    In ceea ce priveste Guvernul, acesta a vrut sa dea impresia ca si-a calculat cu grija toti pasii si ca nu va fi nevoit sa reduca din alocarile bugetare pentru alte sectoare ca sa faca rost de banii necesari pensiilor. Astfel, pesimisti critici de genul fostului ministru al finantelor si actual secretar de stat Sebastian Vladescu au fost redusi la tacere (Vladescu a evitat si o discutie cu BUSINESS Magazin pe aceasta tema), pentru a nu mai strica sarbatoarea cu caracterizari de genul celor pe care le-a facut in primele zile – „un pericol de destabilizare a echilibrului bugetar, o presiune inflationista solida si un pericol pentru sistemul de pensii pe termen lung, in general“.

     

    Avantul cu care ministrul economiei, Varujan Vosganian, a enumerat sursele de finantare identificate de subordonatii sai n-a linistit insa criticile venite atat din partea organismelor internationale, cat si a analistilor economici autohtoni. La fel, nici optimismul prin care ministrul a prevazut ca resursele pentru marirea pensiilor vor rezulta in mare parte din evolutia naturala a economiei: „banii astia ne vin basca“ sau „cresterea asta o facem din sold“.

     

    Acest optimism se poate explica prin convingerea sincera a demnitarului ca a identificat corect sursele necesare pentru sustinerea masurii cel putin in 2008; daca mai luam in calcul si ca in programul economic al Aliantei D.A., Vosganian angajase PNL si PD la o crestere a pensiilor cu 30% in termeni reali pana in 2008, este evident de ce legea adoptata de Parlament le va veni manusa liberalilor – singurii ramasi la guvernare din defuncta constructie – in viitoarele campanii electorale.

     

    Presedintele Basescu se numara insa printre putinii politicieni preocupati de anul 2009, cand pensiile vor creste mult mai mult decat in 2008. Motive de griji sunt insa destule si pentru 2008: potrivit calculelor facute chiar de Ministerul Economiei, bugetul public de pensii ar trebui sa fie anul viitor aproape de 9,1 miliarde de euro, in conditiile in care in acest an se merge spre 6,7 miliarde. Ca aceasta crestere nu se poate face fara a ignora o serie de principii liberale de intocmire a bugetului este o realitate pe care pana si promotorii masurii de crestere a pensiilor o recunosc. Iar principala derogare este suplimentarea bugetului asigurarilor sociale cu sume de la bugetul de stat, diminuand in mod echivalent alocarile pentru alte domenii ale economiei.

     

    Fostul ministru social-democrat al muncii, Marian Sarbu, este convins ca pe termen lung bugetul asigurarilor sociale nu va putea strange singur cuantumul necesar pentru respectarea legii in fiecare an. „Sa crezi ca se vor putea sustine aceste masuri doar din bugetul de pensii, fara transferuri de la bugetul de stat, este o aberatie“, a spus Sarbu intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Deocamdata, Varujan Vosganian a incercat sa mascheze practica respectiva prin formule perifrastice gen „pensiile mai mari inseamna ca pensionarii vor cumpara mai mult, iar statul va percepe mai mult TVA, taxa care va fi luata din bugetul de stat si directionata spre bugetul asigurarilor sociale“.

     

    Lucrurile nu sunt insa atat de transante pentru actualul ministru al muncii, Paul Pacuraru, pentru ca, potrivit propriilor declaratii, in vistieria ministerului se afla deja „un sfert din suma necesara“ pentru cresterea pensiilor, urmand ca pana la sfarsitul anului suma sa se dubleze. „Am surse de finantare pentru cresterea pensiilor in 2008 si o s-o demonstrez de cate ori e nevoie“, a declarat Pacuraru pentru BUSINESS Magazin. Concret, potrivit estimarilor ministrului, cele „7,5-8 miliarde de euro“ rezultate din incasarile la bugetul asigurarilor sociale, alaturi de eliminarea barierei de impozitare pentru veniturile mai mari de cinci salarii medii brute pe economie, vor fi bani destui ca sa acopere majorarile de anul viitor. In ce priveste 2009 insa, optimismul lui Pacuraru se mai diminueaza: „Deja ma puneti sa fac poezie… nu stiu daca cresterea economica se va mentine, sunt multe necunoscute“.

     

    Scepticismul cu privire la cat de sustenabila e majorarea pensiilor tine pe de o parte de pasul generos de crestere intr-o perioada scurta, dar si, dupa cum spune analistul economic Ilie Serbanescu, de o deficienta a sistemului. In opinia analistului, situatia actuala are trei mari cauze: scaderea natalitatii („Romania trebuie sa faca fata acestui fenomen propriu tarilor dezvoltate cu o economie de tara subdezvoltata“); pensionarile anticipate din anii ’90, care la un moment dat au reprezentat o supapa pentru somajul in crestere, dar apoi au dus la pierderea artificiala a 2,5 milioane de contribuabili; in fine, ceea ce el numeste „iresponsabilitatea guvernelor de dupa 1990“ fata de banii excedentari acumulati de bugetul de pensii, care au fost cheltuiti in alte zone.

     

    „E imposibil sa gasesti o solutie viabila pe termen lung, atat timp cat numarul pensionarilor il depaseste pe cel al contributorilor“, transeaza discutia Ilie Serbanescu, la randul sau fost ministru de finante. „Daca statul considera ca prioritatea sa e trecutul si nu viitorul, poate sa mareasca pensiile si sa sustina aceasta masura pe termen lung“, sustine Serbanescu. Deocamdata insa, politicienii par sa-si defineasca prioritatile pe termene mai rezonabile, de un an sau doi, intamplator electorali.

  • Cum cresc pensiile

    La sfarsitul lunii trecute, Camera Deputatilor a adoptat in unanimitate – cu 210 voturi – un proiect de lege privind majorarea pensiilor care stabileste cresterea punctului de pensie la 37,5% din salariul mediu brut de la 1 ianuarie 2008 si la 45% din acelasi indicator de la 1 ianuarie 2009.

     

    IMPLICATII. Tinand cont de evolutia previzibila a salariului mediu brut si de conditionarile din lege, aceasta inseamna ca pensiile aproape ca se vor dubla in urmatorii doi ani, cresterea din 2008 fiind de aproximativ 40%. In plus, potrivit prevederilor aceleiasi legi, pensiile din agricultura se vor dubla, prin dublarea valorii indicelui care este folosit la calcularea lor.

     

    DE UNDE BANII. Sursele de finantare identificate de ministrul de finante Varujan Vosganian pentru a sustine majorarea pensiilor pentru 2008:

    • cresterea economica: 1,1-1,2 miliarde de euro
    • majorarea bazei de impozitare a salariilor si eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute (6.350 de lei) peste care nu se mai datoreaza CAS: 300-400 mil. euro
    • cresterea numarului de salariati (cel putin 2%) si cresterea salariilor: 500 mil. euro
    • transferuri de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale: 400-500 mil. euro.

  • Lupta pentru prizele din Bucuresti

    Dupa ce au semnat, in sfarsit, contractul de privatizare pentru Electrica Muntenia Sud, companie pentru care au oferit 820 de milioane de euro in iunie 2006, italienii de la Enel si-au facut planul ca pana in 2010 sa vanda in Bucuresti, Ilfov si Giurgiu 5.000 GWh pe an. Tinta e fixata pe consumatorii eligibili, singurii care pot aduce profit companiei.

     

    Brunello Botte, fostul country manager al Enel Romania, spunea cu un an in urma ca liberalizarea totala a pietei de electricitate pentru marii consumatori a adus numai lucruri bune celor doua distributii pe care italienii le aveau atunci in portofoliu: Banat si Dobrogea. Dupa momentul 1 iulie 2005 (cand piata de energie s-a liberalizat pentru marii consumatori), consumatorii captivi ai italienilor din cele doua distributii ramasesera la acelasi numar (1,4 milioane), iar consumatorii eligibili castigati au fost 55. „Numarul lor nu este insa relevant – consumul pe care il genereaza este cel mai important“, sustinea atunci Brunello Botte.

     

    Consumul pe care il generau consumatorii eligibili de atunci ai celor doua distributii era in jur de o treime din consumul total. A fost si motivul pentru care rezultatele financiare prezentate de Enel pe Romania pentru 2005 si apoi pentru 2006 au fost in crestere fata de cele inregistrate inainte de privatizare, ajungand la 470 de milioane de euro. Mai important decat volumul afacerilor – generat si de cresterea economica a zonelor respective – a fost profitul, de 20  de milioane de euro in 2006. Net, in conditiile in care cele doua distributii erau pe pierderi inainte de privatizare. Avantajul care a permis companiei italiene sa ia „crema“ consumatorilor eligibili din cele doua zone a constat in faptul ca prezenta furnizorilor alternativi in Banat si Dobrogea a fost destul de scazuta, interesul acestora fiind predominant in zona de sud-vest: Muntenia Sud, Muntenia Nord sau Oltenia. Aici, marile afaceri consumatoare de energie din aceste zone au fost preluate rapid de furnizori independenti, scazand numarul de clienti eligibili ai companiilor precum CEZ Romania (care opereaza pe zona Oltenia) sau ai Electrica SA. Pentru Dobrogea si Banat insa, cei de la Enel au intrat in piata liberalizata cu echipe de vanzari specializate pentru consumatorii eligibili si au pastrat si anul trecut, respectiv la inceputul lui 2007 majoritatea clientilor importanti din cele doua zone.

     

    Planul celor de la Enel de a  aplica aceeasi strategie si in Bucuresti, acum dupa ce au intrat in posesia actiunilor Electrica Muntenia Sud (semnarea contractului a fost amanata timp de un an din cauza unor cercetari privind procesul de privatizare), s-ar putea lovi insa atat de prezenta agresiva a furnizorilor alternativi, dar si de faptul ca, odata cu liberalizarea totala a pietei energiei, din ce in ce mai multi consumatori eligibili – in special cei mari, dar nu numai ei  – si-au luat licenta de furnizor pentru a cumpara energia necesara functionarii propriilor afaceri de pe bursa sau direct de la producatori.

     

    Planul de afaceri al Enel, aprobat la semnarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud de conducerea AVAS, prevede ca, odata ce va intra efectiv la conducerea companiei, sa livreze o cantitate de energie din ce in ce mai mare, de la 4.800 GWh, in primul an (2008), la 4.900 GWh si 5.000 GWh in 2010 (ceea ce ar insemna mai mult cu 10% fata de cat va livra anul acesta).

     

    In acelasi timp insa, va scadea progresiv cantitatea de energie livrata consumatorilor captivi si va creste cea livrata consumatorilor eligibili. Mai precis, Enel a prevazut in planul de afaceri ca in 2010, cantitatea de energie livrata clientilor captivi, care reprezinta acum mai mult de doua treimi din total, sa se reduca pana la circa 60% din total. Daca in primul an cand vor intra efectiv la conducerea companiei, din 4.800 GWh, 3.500 vor intra pe reteaua consumatorilor captivi (80% din total), planul este ca, atunci cand vor ajunge la 5.000 GWh distribuiti, adica in 2010, captivii sa primeasca doar 3.200.

     

    „Variatia in cantitatile de electricitate furnizate consumatorilor captivi si clientilor eligibili ai Electrica Muntenia Sud este o prevedere care face parte din planul de afaceri al Enel si nu o clauza contractuala“, precizeaza oficialii Enel. Prevederea respectiva se refera la urmatorii trei ani si ia in considerare schimbarile asteptate in urma liberalizarii totale a pietei de energie electrica, si anume o crestere a numarului de clienti eligibili, care va determina o sporire a volumului de electricitate furnizata acestei categorii de clienti. 

     

    Dat fiind ca majoritatea clientilor eligibili care au preferat sa nu isi exercite eligibilitatea au luat aceasta decizie deoarece pe piata concurentiala nu ar fi reusit sa obtina un pret bun (fie din cauza consumului prea mic, fie din cauza lipsei unor „conexiuni“ pe piata), Agentia Nationala pentru Reglementarea Energiei (ANRE) a decis sa-i oblige treptat pe toti, incepand cu 1 iulie 2007, sa treaca pe piata libera. 

     

    Consumatorul captiv are de platit un pret fix, prestabilit de ANRE si subventionat de la buget, explica oficialii agentiei. Furnizorii de energie care au in portofoliu si clienti captivi (este vorba de filialele desprinse din Electrica SA, privatizate sau nu) nu isi pot acoperi, asadar, costurile cu acestia, astfel ca o parte din bani este recuperata de la consumatorii medii si mari, de medie si inalta tensiune. „Astfel, preturile la consumatorii medii si mari va trebui sa creasca, si poate multi dintre ei vor mai dori sa ramana in piata captivilor, dar nu se stie cat vor mai putea“, comenteaza Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata. 

     

    Pe de alta parte, furnizorii spun ca aceasta perspectiva va fi inabusita de evolutia pietei, care nu va indrepta preturile in sus, ci in jos: „Liberalizarea va genera mai ales o competitivitate sporita, cu beneficii clare pentru clienti: furnizorii vor acorda o atentie mai mare nevoilor clientilor, oferta de produse si servicii va fi diversificata si extinsa, iar pe termen lung ne putem astepta la o scadere a pretului energiei electrice“, sustine Matteo Codazzi, noul country manager al Enel Romania.

     

    Codazzi a venit la conducerea Enel Romania de la sfarsitul anului trecut si a semnat in prima parte a lunii iunie contractul de privatizare pentru achizitia EMS. Mandatul lui Codazzi in Romania prevede nu numai integrarea afacerilor celor trei distributii, dar si cautarea oportunitatilor pentru achizitii de producatori de electricitate si investitii in retele: „Noi avem un plan de investitii masiv pentru urmatorii 15 ani, care prevede alocarea a 1 miliard de euro pentru Enel Electrica Banat si Enel Electrica Dobrogea, iar un alt miliard de euro va fi destinat pentru Electrica Muntenia Sud in acelasi interval“. Odata cu intrarea EMS in portofoliu, afacerile Enel in Romania se dubleaza, ajungand la 2,5 milioane de clienti si 1 miliard de euro cifra de afaceri.

  • Comert 2.0

    Se poate face intr-un an de zile un milion de dolari, sau macar jumatate, fara cine stie ce efort? Pentru Dragos Manac (25 de ani), raspunsul e simplu: se ia piata comertului online, se adauga un model putin mai neconventional de business si mult marketing viral.

    Pe o piata asa de concurentiala, controlata in cea mai mare parte de eMag, nu prea este loc de crestere printr-un model de business traditional”, spune Dragos Manac, lead operations al System & Network Solutions (SNS), companie care se ocupa cu dezvoltarea de software si administrarea sistemelor si a retelelor. Manac s-a incumetat sa intre insa in afacerea comertului online acum mai putin de doua luni, cu site-ul Ghelir.ro, care daca a adus vanzari de 40.000 de dolari in prima luna de functionare si totul va merge la fel si de acum incolo, ar insemna ca dupa un an sa stranga venituri de aproape jumatate de milion de dolari (tinta „oficiala“ e chiar de un milion).

    Numele de „ghelir“, un cuvant care provine din limba turca, inseamna „castig obtinut fara prea multa munca“. Dar se poate intra fara munca in concurenta cu magazine virtuale mari, de talia eMag sau PCFun, si cu multimea de magazine mai mici de pe piata, dar cu baza lor de clientela deja castigata? Elementul prin care spera sa se diferentieze pe piata Ghelir este tocmai saracia ofertei – faptul ca oferta variata de produse de la alte magazine este inlocuita aici de un singur produs, care este schimbat de la o zi la alta. In ziua lansarii, la 17 mai, pe site a fost oferit un sistem de sunet CJC 2.1, care s-a vandut in cinci exemplare la pretul de 100 de lei, urmand ca ziua urmatoare stick-ul de memorie USB Kingston de 2GB sa se vanda peste 100 de bucati, la putin peste 50 de lei.

    „Ideea Ghelir nu e originala“, recunoaste Manac. „Modelul de business nu este altceva decat o cascadorie de marketing despre care am citit pentru prima data intr-o carte americana de specialitate, unde era dat drept exemplu magazinul online american Woot.com.“ Povestea a inceput in decembrie anul trecut, cand Dragos Manac, care detine 75% din SNS, impreuna cu partenerii sai, in proprietatea carora se afla restul de 25% din companie, au decis sa investeasca fiecare cate 1.000 de dolari in carti de marketing cumparate din libraria virtuala Amazon, carti care sa stea la baza documentarii lor pentru o afacere online.

    Magazinul online Ghelir.ro a debutat astfel in aceeasi maniera in care a inceput si Woot.com, singura diferenta fiind aceea ca Matt Rutledge, un inginer din suburbia Carrolton a Dallasului, care a lansat site-ul in 2004, a decis sa deschida un magazin cu un singur produs pe zi pur si simplu fiindca se plictisea. Site-ul american a inregistrat anul trecut un profit de 40 de milioane de dolari (aproape 30 de milioane de euro). „Avand in vedere ca marja de profit este in general foarte mica, Woot.com trebuie sa fi vandut de multe sute de milioane de dolari, daca nu chiar de un miliard“, crede Dragos Manac.

    Ghelir.ro a adus SNS in prima luna vanzari de 40.000 de dolari (aproape 30.000 de euro), in conditiile unui profit de cel mult 5%. „Marja de profit, in cea mai fericita formulare, se invarte undeva in jurul a 5%, dar de multe ori scade pana la 3%“, precizeaza Manac, adaugand orgolios: „Daca avem insa in vedere ca piata comertului online din SUA este doar de 1.000 de ori mai mare decat cea din Romania, daca ajungem la un profit anual de 40.000 de dolari, business-ul Ghelir va fi comparabil cu cel al Woot“. Pana la finalul anului, compania estimeaza afaceri de aproximativ 500.000 de dolari (peste 365.000 de euro), gratie mai ales perioadei de sarbatori, urmand ca pana in mai anul viitor vanzarile sa urce chiar pana la un milion de dolari.

    Modelul de business este extrem de simplu, prin comparatie cu modelul eMag, cel mai mare magazin online din Romania, cu afaceri care se estimeaza ca vor atinge anul acesta valoarea de 70 de milioane de euro. eMag a inceput in 2001, pe vremea cand piata de comert electronic nu era inca definita, avand la baza ideea de a vinde pe Internet o gama cat mai mare de produse – echipamente IT si electrocasnice, achizitionate de la importatori si vandute cu o marja de profit mai mica decat cea practicata de magazinele traditionale de retail de electronice si electrocasnice precum Altex, Domo sau Flamingo, dar suficient de mare cat sa acopere si cheltuielile suplimentare (de pilda cele cu stocurile, pentru produsele procurate de la importatori).

    La Ghelir, in schimb, in oferta e doar un produs pe zi: daca le place il iau, daca nu, il asteapta pana a doua zi pe urmatorul. „Clientii iau mai usor decizia de cumparare“, comenteaza Dragos Manac, care se lauda ca a vandut aproape 40 de aparate foto BenQ C540 de 5 megapixeli sau peste 10 laptopuri Dell Inspiron 6400 intr-o singura zi.

    Site-ul Ghelir a fost facut de unul dintre programatorii SNS. „Daca as fi ales sa angajez o companie specializata care sa faca site-ul, as fi cheltuit probabil intre 1.500 si 2.500 de euro“, spune Manac. Pasul urmator a fost crearea unei platforme software care sa stea in spatele site-ului, platforma la care au lucrat cativa programatori din companie, timp de trei luni. „Daca ar fi sa fac un calcul, as spune ca investitia initiala nu a depasit 15.000 de euro, dintre care o mare parte o reprezinta salariile programatorilor care au dezvoltat site-ul si platforma software“, explica seful SNS.

    Cat despre publicitate, totul a fost facut prin marketing viral, avand in vedere ca Dragos Manac este un blogger destul de cunoscut, iar stirea lansarii magazinului online Ghelir a circulat pe bloguri imediat dupa lansare. Mai nou, Ghelir se foloseste de reteaua sociala online Twitter, unde membrii comunitatii scriu pur si simplu despre ocupatia lor din momentul respectiv, iar cei din cercul lor de prieteni afla asta prin mesagerie instant sau prin SMS gratuite. Asa incat cei de la Ghelir posteaza in fiecare zi pe Twitter ce produs au la oferta, iar clientii primesc prin SMS cate o avertizare zilnica pe aceasta tema.

    In afara de veniturile pe care le va genera Ghelir, SNS are in plan sa scoata la vanzare si platforma software, cu mentiunea ca vanzarea nu se va face pe site. Ideea a fost generata de faptul ca, la doar cateva zile de la lansarea magazinului online, Manac a fost contactat de o firma germana interesata sa deschida o afacere similara pe piata din Germania. „Ma gandesc ca in business totul este de vanzare si prin urmare suntem in discutii avansate cu firma respectiva. Eu vreau sa vand platforma pentru 18.000 de dolari (aproximativ 13.500 de euro).“

    Produsele care se vand pe site sunt alese de pe o zi pe alta de Manac impreuna cu partenerii de la care ia produsele, printre care si cei mai mari distribuitori din Romania ? Tornado, Omnilogic, Scop, RHS sau KTech. „De obicei alegem produse care stim ca se cauta, cum ar fi aparate foto, memorii de laptop, laptopuri sau monitoare si televizoare LCD sau produse care sunt pe stocul importatorilor si distribuitorilor“, spune Manac. „Iar stocul este virtual, pentru ca nu cumparam dinainte produsele, ci le rezervam din stocul deja existent al distribuitorilor. In general am rezervat un numar acoperitor de produse.“  In prima luna de la lansare, cei 15.000 de vizitatori unici, dintre care 700 sunt clienti activi, au realizat aproximativ 1.000 de comenzi pe Ghelir, produsele fiind livrate a doua zi de la efectuarea comenzii prin curier.

    Pana acum, produsele vandute au fost numai din zona electronicelor si a componentelor IT, dar la un moment dat gama s-ar putea extinde la aplicatii software, carti, excursii in tara sau in strainatate, dupa sugestiile potentialilor clienti. Cea mai neobisnuita cerere plasata in prima luna pe site vorbea de un catel si ceva mai recent de o pisica. Greu de spus insa daca Ghelir va gasi o solutie pentru a asigura, spre exemplu, un stoc de caini rasa Golden Retriever.

  • GHID DE PENSII: Nu va place fondul, schimbati-l

    Participantii la fondurile de pensii facultative pot, dupa o perioada, sa decida schimbarea acestuia cu unul nou (si poate mai performant) sau sa isi modifice nivelul contributiei. Astfel de decizii costa insa, iar contributiile trebuie sa se incadreze in anumite limite, minime si maxime.

    Pentru cei ce se decid sa contribuie la un fond de pensii facultativ, semnarea actului de aderare (prin care se dobandeste calitatea de participant) nu este decat primul pas dintr-un drum cu mult mai lung. Un drum la capatul caruia, dupa minim 90 de contributii lunare (nu neaparat consecutive) si dupa implinirea varstei de 60 de ani, va primi o pensie suplimentara celei incasate de la stat si celei obligatorii private (care in Romania se va lansa in luna august, fiind obligatorie pentru angajatii cu varsta de pana la 35 de ani si optionala pentru cei de maxim 45 de ani).

     

    Inrolarea intr-un astfel de fond, administrat de una dintre companiile ce sunt (sau vor fi) autorizate sa administreze pensii facultative, nu inseamna insa ca, in timp, contributorul nu se poate razgandi. Legislatia in vigoare permite participantilor sa se razgandeasca atat in privinta fondului la care vor sa participe, dand posibilitatea transferului catre un alt fond administrat de aceeasi companie dar, poate, cu un alt profil de risc sau cu totul, de la o companie la alta.

    Nici contributia la un fond de pensii facultativ nu este „batuta in cuie“, atat timp cat se incadreaza in limitele impuse de lege si in cele stipulate de administratorul fondului respectiv. Aceste limitari sunt prezentate, in mod obligatoriu, in prospectul schemei de pensii, alaturi de informatii precum modalitatea de plata a contributiilor, informatiile privind politica de investitii, comisioanele si taxele suportate din contributii si din activul fondului, modalitatile de transfer la un alt fond si valoarea penalitatilor.

    Limita maxima a contributiei este stabilita prin lege: un salariat poate sa directioneze spre un fond de pensii cel mult 15% din venitul salarial brut lunar. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, cu conditia ca acest maxim sa nu fie depasit. Atat contributorul, cat si angajatorul beneficiaza de deductibilitate fiscala, in limita a 200 euro/an fiecare. In privinta sumei minime cu care poate contribui lunar un angajat la fondul de pensii, regulile sunt facute de administrator – iar valorile care exista in prezent in piata variaza. Astfel, ING Asigurari de Viata impune pentru participantii la fondul sau de pensii facultativ, ING Clasic, o contributie minima de 45 de lei (circa 14 euro), in timp ce la Aviva, suma lunara minima de plata pentru fondul Pensia Mea este de 60 de lei (19 euro). La fondul AZT Moderato, administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private, minimul lunar de plata e de 50 de lei (aproape 16 euro), iar la BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata – de 35 de lei (11 euro).

    Pe de alta parte, un contribuabil poate participa la oricate fonduri de pensii facultative doreste, legea nelimitandu-i aceasta optiune, dar ramane in picioare conditia ca suma maxima a contributiilor sa nu depaseasca 15% din venitul lunar. Se pare insa ca aceasta limitare va fi eliminata, spun reprezentantii companiilor din piata, chiar daca nu imediat, macar dupa o vreme. Tot ei mai puncteaza un lucru: investitiile in pensii au din start un castig de 16%, tocmai pentru ca in cuantum de 200 de euro ele nu sunt impozitate, aducand din start un randament de 16%.

    Un contributor isi poate modifica oricand contributia sau, dupa caz, poate inceta cu totul plata, cu conditia sa anunte in scris administratorul si angajatorul cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte de data suspendarii sau incetarii platii. Platile se pot relua, pe de alta parte, in orice moment.

    Din contributiile facute la fondurile de pensii se deduc, mai intai, comisioanele administratorilor, rezultand o contributie neta – iar aceasta se transforma in unitati de fond, a caror valoare initiala este de 10 lei. Administratorul investeste banii colectati in diferite instrumente financiare, potrivit politicii de investitii definite in prospectul schemei. Suma care se acumuleaza in contul contributorului (egala cu numarul de unitati de fond inmultit cu valoarea la zi a unei unitati de fond) este activul sau personal – care se transforma, dupa perioada legala de contributii, in pensie facultativa.

    Pentru angajati, contributia se retine si se vireaza de catre angajator in contul fondului de pensii facultative specificat in actul de aderare. Pentru cei care desfasoara o activitate independenta sau realizeaza activitati profesionale agricole, modalitatea de plata a contributiei se stabileste prin prospectul schemei de pensii facultative.

    La fel, contributorul la un fond poate decide in orice moment transferul catre un alt fond sau chiar alta companie. Activul personal acumulat in contul propriu poate fi mutat oricand, cu plata unor penalizari de maxim 5% in primii doi ani si fara penalizare dupa aceasta perioada. In cazul fondurilor BCR Prudent, AZT Moderato si ING Classic, transferul inaintea celor doi ani se taxeaza cu 5% din activul net, in timp ce la Aviva Pensia Mea este prevazuta o penalitate de 5% daca transferul are loc in termen de un an si de 2,5% atunci cand transferul se realizeaza in al doilea an. Daca transferul are loc spre un alt fond gestionat de acelasi administrator, participantul nu datoreaza administratorului penalitati de transfer. In ambele cazuri, procedura este simpla: se depune o cerere de transfer la administratorul fondului de pensii si se semneaza actul de aderare la alt fond. Mai simpla si mai putin costisitoare e insa alegerea fondului in cunostinta de cauza si pastrarea investitiei macar pe primii doi ani. Oricum, inainte de doi ani va fi si destul de greu sa se vada cine performeaza cu adevarat bine si cine nu.

  • Puncte cheie

    OFERTA: Pe piata pensiilor facultative exista deja patru companii ce au lansat cate un fond si au inceput sa colecteze contributii de la participanti. La fondul de pensii al Aviva, numit Pensia Mea, contributia minima lunara este de 60 de lei. La fondul ING Clasic, administrat de ING Asigurari de Viata, contributia lunara minima este de 45 de lei. La AZT Moderato, administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private, minimul lunar de plata e de 50 de lei, iar la BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata – 35 de lei.

     

    IN ASTEPTARE: Allianz-Tiriac Pensii Private se pregateste de lansare cu un al doilea fond, AZT Vivace (cu un profil de risc mediu, la care vanzarea va incepe cel mai probabil luna aceasta). ING Asigurari de Viata mai are un fond aproape de lansare, ING Optim, care va investi 75% din contributii in titluri cu venit fix si 25% in actiuni. OTP Garancia, compania de asigurari a OTP Group, a primit aprobarea pentru prospectul schemei primului sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, cu risc mediu, pentru care va incepe vanzarile cel mai probabil in luna august. Pe piata sunt asteptati insa pana la finele anului 8-9 administratori de pensii facultative, printre care Raiffeisen Asset Management, Interamerican si Omniasig.

     

    CONTRIBUTII: Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, iar in limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. Contributia neta (respectiv suma platita de catre participanti si/sau in numele acestora din care s-a dedus comisioanele) se transforma in unitati de fond, intr-un cont al participantului. Administratorul investeste banii in instrumente financiare, potrivit politicii de investitii, definita in prospectul schemei. Suma care se acumuleaza in contul contributorului (egala cu numarul de unitati de fond inmultit cu valoarea la zi a unei unitati de fond) este activul sau personal – care se transforma, dupa perioada legala de contributii, in pensie facultativa.

     

    PLATA PENSIEI FACULTATIVE: Contributorul are dreptul sa isi incaseze pensia facultativa daca indeplineste cumulat trei conditii: a implinit varsta de 60 ani, a platit minim 90 de contributii lunare si activul sau este cel putin egal cu o suma minima ce va fi stabilita prin lege. Daca un participant nu indeplineste una dintre ultimele doua conditii, el poate sa primeasca suma din contul sau ca plata unica sau rate pe o durata de maxim cinci ani.

  • STUDIU DE CAZ: Cu canistra in spinare, in cautare de clienti

    Cum fiecare procent de cota de piata se castiga greu cand vine vorba de benzinarii, grupul Rompetrol a decis sa se duca dupa client oriunde ar fi el. Astfel a aparut ideea statiilor expres, o benzinarie mobila care poate fi usor amplasata si deplasata aproape oriunde si care poate functiona fara niciun angajat.

     

    Vidra, Ciorani, Floresti, Jegalia si Clinceni au fost primele sate in care grupul lui Dinu Patriciu a decis sa intre cu noua idee a benzinariilor expres, care inseamna aducerea de carburanti in zone unde constructia unei benzinarii nu renteaza, dar unde totusi numarul de masini este destul de mare sau in crestere.

     

    Cum intr-un sat din Romania nici consumul riveranilor, nici traficul pe drumul comunal nu ar fi incurajat o investitie de aproximativ 1 milion de euro (cat costa constructia unei benzinarii), benzinariile mobile au reprezentat solutia la momentul respectiv (august 2006).

     

    Ideea si decizia au apartinut presedintelui companiei, Dinu Patriciu, iar o serie de studii de piata au stabilit locurile unde ar fi fost optim de amplasat initial aceste puncte de alimentare. Dupa ce a aparut concluzia ca zonele rurale reprezinta cea mai importanta piata pentru aceste benzinarii, s-a trecut la etapa de cercetare, proiectare, procurare de echipamente si dezvoltare, de care s-a ocupat contractorul general al grupului Rompetrol, Rominserv (companie de asemenea membra a Rompetrol Group). Conceptul a fost dezvoltat de Rominserv pe platforma Valves IAIFO Zalau si a costat 232.000 de euro.

     

    Statiile expres vand doar doua tipuri de combustibil: benzina Efix 95 Euro 4, aditivata special, si motorina Efix Diesel, cu continut scazut de sulf. Desi vizeaza un consumator din zona rurala care nu are cultura cardului de credit, Rompetrol a dat posibilitatea ca soferii sa poata plati cu cardul Fill & Go Personal si Fill & Go Ring (prin intermediul caruia persoanele fizice pot plati carburantii consumati la inceputul lunii urmatoare consumului). Urmatoarea etapa de dezvoltare a acestui proiect va avea in plus pentru fiecare benzinarie expres automate de cafea, bauturi racoritoare si compresor pentru pneuri.

     

    Dar care este urmatoarea etapa? Conform oficialilor companiei, statiile Rompetrol Express reprezinta metoda principala de crestere a retelei pentru acest an si presupun amplasarea a inca 200-250 de astfel de statii, pana la un total de 300 (momentan exista 50 de Rompetrol Express functionale). Conform declaratiilor oficialilor companiei, acest proiect ar presupune o investitie de 30 de milioane de dolari (23 de milioane de euro), dat fiind ca investitia intr-un punct expres de alimentare se ridica la 100.000-120.000 de euro, in functie de dotarile suplimentare.

     

    Oficialii Rompetrol nu au furnizat date despre vanzarile acestor statii, insa au precizat ca acestea sunt principala directie de dezvoltare a retelei de benzinarii, alaturi de statiile premium (numarul estimat de noi statii premium fiind de circa 30). „Benzinariile care se vor construi in acest an sunt unele in lucru, altele abia in proiect. Cele mai multe sunt pe expresuri, foarte mult pe zone rurale, iar cealalta directie este sa crestem mult pe Bucuresti“, spune Adrian Volintiru, directorul financiar al Rompetrol Downstream. „Incercam un proiect nou, in zone care se dezvolta mult in Bucuresti, cum ar fi stadionul Lia Manoliu, Baneasa, Otopeni sau Aviatiei, unde avem teren si vrem sa dezvoltam mult zona de proximitate a businessului“, spune Volintiru. Aceasta inseamna ca viitoarele proiecte presupun legarea unei statii mobile de existenta unor magazine Hei! (brandul sub care sunt operate magazinele din statiile Rompetrol).

     

    Cele 200 de statii expres care se vor mai infiinta sunt prima etapa dintr-un proiect mai mare, care va prevedea in final iesirea cu aceste statii si in celelalte tari unde este prezent cu afaceri de retail grupul Rompetrol. In planul de dezvoltare pana in 2009, prezentat la inceputul acestui an, numarul de benzinarii pe care compania doreste sa il aiba in portofoliu este de 1.900, fata de nivelul actual de 600 de unitati in Franta, Romania, Bulgaria, Albania, Georgia si Republica Moldova. Cresterea numarului de statii include si dezvoltarea rapida a benzinariilor mobile expres in toate tarile unde compania opereaza, precum si concentrarea acestora in zonele rurale.

     

     

    CONTEXTUL: La mijlocul anului 2006, Rompetrol Downstream (compania de retail din cadrul Rompetrol Group) avea 15% cota de piata si urmarea intrarea rapida in cat mai multe zone ale tarii.

     

    DECIZIA: Dincolo de extinderea prin construirea de noi benzinarii si prin afilierea benzinariilor deja construite la reteaua Partener Rompetrol, grupul a decis introducerea unui nou concept de statii expres, care pot fi amplasate intr-un anumit loc si apoi mutate in functie de rezultate.

     

    EFECTELE:  La un an de la lansarea acestui proiect, benzinariile expres reprezinta principalul mod de extindere a retelei Rompetrol Downstream pentru 2007 si 2008, cu 250 de noi asemenea benzinarii, care sa sustina atingerea a 20% cota de piata pana la sfarsitul acestui an.

  • UNDE SE DUCE EURO

    Vinerea trecuta, euro a pierdut din valoare 1% fata de leu de-a lungul unei singure zile, cursul de schimb ajungand la nivelul incredibil de 3,1340 lei/euro, mai putin decat nivelul din 7 iunie 2002. Ce se va intampla mai departe? Leul va continua sa urce, cred bancherii care au raspuns invitatiei BUSINESS Magazin de a anticipa cursul de schimb de peste sase luni. Pentru decembrie 2007, plaja previziunilor variaza totusi larg, intre un euro de 3 lei si unul de maximum 3,35 lei.

    Leul va continua sa se aprecieze atata timp cat asteptarile legate de aprecierea lui vor exista“, rezuma situatia Ciprian Mihai, head of middle office department in trezoreria Volksbank. In lipsa unor evenimente majore care sa surpe perspectiva pozitiva a celor ce-si plaseaza banii in Romania, cresterea de valoare a leului va continua deci nestanjenita si pe mai departe. In ultima jumatate de an, leul a castigat in raport cu euro circa 5%, iar din noiembrie 2004 (cand banca centrala si-a incetat in mod oficial demersurile ce-l mai tineau in frau) aprecierea a fost de peste 27% in termeni nominali.

     

    Fostul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni, Eugen Radulescu, a fost cel dintai care s-a incumetat, in ianuarie 2007, sa estimeze ca euro ar putea intra sub nivelul de 3 lei, apreciind ca moneda nationala poate continua sa urce pana la 2,95 lei pentru un euro in urmatorii trei-patru ani, sub presiunea intrarilor de capital strain.

    Ritmul accelerat de apreciere a leului din acest an a luat oarecum prin surprindere dealerii si a depasit in mod cert prognozele analistilor, admite economistul-sef al Piraeus Bank, Otilia Ciotau, care anticipa la pariul precedent, din ianuarie, ca paritatea euro/leu se va situa in iunie in intervalul 3,28-3,33. Cele mai multe pariuri plasau insa moneda nationala cu mult mai jos si nu au lipsit la inceputul anului nici analisti care sa anticipeze un raport euro/leu de 3,5 pentru sfarsitul lui iunie.

    Acum, bancherii invitati de BUSINESS Magazin sa faca o previziune pentru cursul euro/leu din decembrie 2007 au formulat estimari intr-un interval chiar mai larg (de 0,35 lei), dar si la un nivel cu mult mai jos. In opinia lor, luna decembrie va gasi moneda europeana undeva intre un minim de 3 lei si un maxim de 3,35 lei. Valorile estimate pentru sfarsitul anului nu sunt insa neaparat reprezentative pentru intreaga perioada de sase luni care urmeaza, pentru ca luna decembrie este un moment special, dupa cum apreciaza Otilia Ciotau: atunci se inchid pozitii pe piata valutara (cand strainii, in special, cumpara euro pentru a-si marca profiturile, iar in conditiile in care cererea creste, moneda europeana devine mai valoroasa). In plus, „2008 se anunta nefavorabil“, pentru ca va aduce presiuni inflationiste si ajustari de preturi (prin modificarea accizelor, de exemplu). Astfel ca in urmatoarele luni, euro ar putea cunoaste noi minime – „in august, spre exemplu, cand nu vad ca fiind exclusa o coborare sub 3 lei/euro“, afirma Ciotau. Si alti analisti impartasesc acest scenariu; Florian Libocor, analist al BRD Société Générale, spre exemplu, are pentru decembrie 2007 o prognoza de 3,2 lei/euro, insa limita de jos a intervalului in care se va plasa cursul ar fi de 3,17.

    In tot acest scenariu, in care leul se intareste nestanjenit, ar putea totusi sa existe si o opreliste cu efect imediat. In opinia mai multor analisti, banca centrala si-ar putea incalca promisiunea facuta acum mai bine de trei ani de a nu mai interveni pe piata valutara pentru a domoli o evolutie prea abrupta a cursului. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma ca „este dreptul oricarei banci centrale sa intervina atunci cand este nevoie“ si ca o va face daca va deveni „foarte ingrijorata“ de ceea ce se intampla cu leul.

    In randul analistilor, afirmatiile guvernatorului BNR au avut un ecou diferit. Economistul-sef al Piraeus Bank apreciaza ca o interventie a bancii centrale ar putea aparea daca euro va cadea sub 3 lei sau daca nivelul aprecierii dintr-o singura zi ajunge la o valoare semnificativa, ca de exemplu 2-3%, dar nu inainte. Atat timp cat va exista incertitudinea privind nivelul la care BNR va ceda si va interveni cumparand euro, „piata va testa agresiv noi niveluri, prin vanzari sustinute de euro“. In conditiile in care BNR nu va interveni insa, adauga Ciotau, leul va castiga probabil teren fata de euro in continuare, cel putin pe perioada verii. Aprecierea, in acest caz, este sustinuta si de volumul traditional mai mare al remiterilor de bani din partea romanilor care lucreaza in strainatate, caracteristic pentru aceste luni ale anului. Astfel ca, desi exista in opinia lui Ciotau „suficienti factori care justifica producerea unei corectii de curs“ – cel mai important fiind marimea deficitului de cont curent -, tendinta de apreciere va persista in decursul acestui an, „cu anumite corectii la inceputul toamnei si pe sfarsit de an“.

    Melania Hancila, analist in departamentul de cercetare din trezoreria Credit Europe Bank, anticipeaza „o usoara corectie ascendenta a cursului de schimb in ultimul trimestru“, chiar daca pe termen mediu se asteapta ca intarirea leului sa continue. Motivele tin in principal de deteriorarea continua a deficitului comercial, coroborata cu diminuarea volumului de investitii straine. Pentru decembrie 2007, Hancila anticipeaza un raport euro/leu situat in intervalul 3,3-3,35, iar pentru dolar vede un curs plasat intre 2,5 lei-2,55 lei. Evolutia leului din acest an, dupa analistul Credit Europe Bank, a fost „in principal conjuncturala“, moneda nationala beneficiind de perceptia favorabila a investitorilor straini fata de pietele emergente, care ofera randamente superioare pietelor mature, precum si de reluarea emisiunilor de titluri de stat.

    Despre posibilitatea ca banca centrala sa intervina direct in piata, cumparand euro pentru a-i stopa deprecierea, vorbeste si Florian Libocor de la BRD, care sustine ca sub nivelul de 3,2 lei/euro, probabilitatea interventiei „este de 100%“ si ca „este recomandata o pozitie precauta, astfel incat o potentiala interventie sa nu surprinda jucatorii din piata cu garda jos“. Daca o astfel de interventie s-ar produce, calculeaza Libocor, exista o probabilitate de 80% ca raportul euro/leu sa revina la 3,25-3,30, „pentru ca apoi sa reia tendinta de apreciere fata de moneda unica“.

    O interventie a bancii centrale s-ar putea produce „cam pe la nivelul de 3,15-3,18“ – este cel mai ferm in opinii Alexandru Anghel, dealer-sef la Egnatia Bank. Altfel spus, undeva in jurul valorii la care se situa cursul saptamana trecuta. Daca o astfel de interventie nu ar avea loc, Anghel spune ca „in mod natural, euro ar putea sa atinga pragul de 3 lei/euro in doua luni“. Chiar si in situatia in care banca centrala ar interveni pentru a stopa caderea monedei unice, „probabil cu 5-6%, leul ar castiga 3% in aceeasi zi fara probleme, pentru ca nu-i usor sa te pui cu strainii“. Pentru finele lui decembrie 2007, dealerul-sef de la Egnatia anticipeaza un raport euro/leu de 3,22, in timp ce dolarul il vede la 2,367 lei.

    Pentru Ciprian Mihai de la Volksbank, o alta piesa pe tabla de sah pe care se joaca evolutia leului tine de perspectivele situatiei economice de ansamblu a Romaniei. „O scadere a ratingului din partea agentiilor internationale ar putea genera o iesire in masa a capitalurilor speculative“, puncteaza Mihai. Cat despre asteptarile privind atitudinea bancii centrale, reprezentantul Volksbank crede ca aceasta pare a favoriza aprecierea leului si ca este posibil sa incerce sa il canalizeze pe o traiectorie ascendenta, „dar cu o panta moderata“. In acest scenariu, armele pe care le-ar putea folosi banca centrala ar fi rata dobanzii sau chiar interventia directa, daca va fi cazul.

    Eugen Goga, directorul trezoreriei de la Libra Bank, considera ca intrarile de capital speculativ, alaturi de investitiile straine si remiterile sezoniere, vor continua sa creeze presiune pe curs. In conditiile in care diferentialul de dobanda dintre piata romaneasca si alte zone ramane atractiv, „vom asista in continuare, pe termen scurt si mediu, la mentinerea trendului de apreciere a monedei nationale“. Prognoza lui pentru finele lunii decembrie plaseaza cursul euro/leu in intervalul 3,1-3,15, iar raportul cu dolarul intre 2,31 si 2,35 lei.

    Am vazut ca, dupa liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele la termen in lei, din aprilie 2005, cursul de schimb al leului a devenit din ce in ce mai corelat cu cel al monedelor din tarile vecine. Printre acestea, leul este insa considerat de straini o valuta emergenta cu un nivel de corelatie mai redus fata de valutele din Polonia, Cehia, Ungaria si Slovacia, permitand prin acumulare un hedging natural. Altfel spus, daca spre exemplu zlotul sau forintul se vor deprecia abrupt fata de euro, nu se va inregistra aceeasi corectie ca intensitate si asupra leului.

    Chiar si asa insa, „eventualele schimbari ale perceptiei investitorilor la nivel global pot avea un impact direct, pozitiv sau negativ, asupra leului“, puncteaza Kiril Georgiev, country treasurer, Citibank Romania. Chiar daca intrarile masive de capitaluri si procesul de convergenta cu UE au facut din leu una dintre monedele cu cele mai bune performante, exista si riscuri. Deficitul mare de cont curent, insotit de cresterea permanenta a creditului intern sugereaza, in opinia lui Georgiev, ca leul poate fi vulnerabil in fata unor schimbari bruste de atitudine din partea investitorilor.

    Romania are o pozitie confortabila in prezent din punctul de vedere al perceptiei investitorilor, afirma economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, iar „recentele evenimente de natura politica au aratat ca tara noastra a trecut testul cu brio“. Anghel este unul dintre bancherii ce vad, pentru decembrie 2007, leul mai puternic decat in prezent, limita inferioara a pariului sau fiind de 3,05 lei/euro. Chiar daca investitorii pot fi atrasi si catre alte zone de pe glob care pot oferi conditii favorabile de investitii, in Romania oportunitatile oferite din punctul de vedere al raportul risc-castig sunt „foarte bune, iar investitorii cunosc acest lucru si tin cont de el in deciziile pe care le iau“.

    Totusi, acest castig ar putea fi diminuat de eventualele mariri de dobanzi-cheie de catre unele banci centrale, situatie ce ar putea afecta leul „intr-o oarecare masura“, conform lui Anghel. Pe de alta parte insa, experienta recenta arata ca moneda nationala a fost practic neafectata de cresterea dobânzii de catre Banca Centrala Europeana (BCE) de la 3,75% la 4%, mentinandu-si in continuare tendinta de apreciere. Dar in timp ce BNR reduce dobanda (cu 1,75% de la inceputul anului, pana la 7% in prezent), BCE ar putea fi nevoita sa o majoreze din nou, dupa cum declara recent Lorenzo Bini Smaghi, membru in Consiliul Executiv al institutiei – iar in acest fel diferentialul de dobanda (si deci castigurile aduse de leu) ar putea scadea si mai mult. BCE a majorat dobanda de opt ori in ultimele 18 luni, iar analistii anticipeaza ca o va face din nou, pana la 4,25%, cel mai probabil in luna septembrie.

    In Statele Unite, dobanda ar putea sa ramana, cel putin pentru moment, nemodificata (la nivelul de 5,25%, cat este in prezent), anticipeaza analistii. In aceste conditii, explica Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, lichiditatea existenta la nivel international va continua sa se indrepte catre pietele emergente. Aceasta tendinta se poate schimba insa din diverse motive (de exemplu, in functie de evolutia dobanzilor in SUA sau Japonia) si poate determina o iesire de capitaluri din pietele emergente, ceea ce ar putea cauza o depreciere a monedelor de acolo. Intr-un astfel de scenariu, o tara ca Romania, „cu vulnerabilitate externa ridicata“, poate inregistra o depreciere a monedei nationale. In opinia lui Dumitru, paritatea euro/leu la finele lui decembrie 2007 va fi undeva in intervalul 3,27-3,32, in conditiile in care „aprecierea leului a devenit deja excesiva“.

    Aprecierea cursului de schimb din ultima perioada ignora fundamentele economice, fiind aproape in totalitate legata de fluxurile de capital strain, inclusiv speculative, apreciaza analistul Raiffeisen Bank. In ianuarie, la precedentul „pariu pe curs“ al BUSINESS Magazin, el a fost unul dintre cei mai sceptici bancheri, anticipand pentru jumatatea anului un raport euro/leu de 3,40-3,45. Si acum spune ca, desi se asteapta ca pe termen lung aprecierea reala a leului sa continue, pe termen scurt si mediu vede mai degraba o crestere a volatilitatii, „cu aprecieri si deprecieri relativ ample“.

    Motivele pesimismului lui Ionut Dumitru tin in esenta de deficitul de cont curent, ce a crescut foarte puternic in primele luni ale anului, ajungand in primul trimestru din 2007 la 11,6% din PIB, in timp ce finantarea cu investitii straine directe a scazut sub 40%. „Ne asteptam la un deficit de cont curent in jur de 14% din PIB anul acesta si la o acoperire cu investitii straine directe sub 50%“. In aprilie, deficitul de cont curent (care masoara iesirile nete de valuta din tara) a urcat la 1,39 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Nationala. Paradoxal la prima vedere (dar justificat tocmai de influentele regionale), in ziua de dupa anuntul bancii centrale, leul a atins un nou maxim fata de euro, reusind atunci sa coboare sub 3,24 lei pentru un euro.

    In aceeasi nota de pesimism, analistul-sef al ING Bank, Florin Citu, anticipeaza pentru decembrie 2007 cel mai scazut nivel al leului dintre bancherii ce au raspuns pentru BUSINESS Magazin: intre 3,30 si 3,35 lei/euro. „Exista in economia romaneasca dezechilibre mari ce vor duce la perioade de depreciere“, isi argumenteaza el pozitia – chiar daca pe termen lung tendinta va fi de apreciere. In opinia lui Citu – care isi mentine scepticismul manifestat si la inceputul anului (cand anticipa pentru iunie un curs de 3,45 lei/euro) – evolutia leului „va fi sinusoidala, cu deprecieri de durata si nu foarte mici ca amploare“. Si, in cazul in care randamentele oferite in prezent de piata romaneasca vor scadea (prin reduceri de dobanda, de exemplu, sau pe masura reducerii castigurilor din domeniul imobiliar), „nu mai e chiar asa usor sa duci cursul inapoi“. In plus, aparitia fondurilor de pensii, ce se constituie intr-o oferta suplimentara de bani pe piata financiara romaneasca, ar putea fi un alt motiv de reducere a randamentelor si, implicit, de scadere a atractivitatii Romaniei pe termen scurt.

    Intr-o perspectiva mai larga, in urmatorii ani moneda romaneasca ar trebui sa-si gaseasca un nivel de echilibru, cu care sa intre in mecanismul european al ratelor de schimb ERM II, o antecamera in care Romania va sta timp de doi ani inainte de a putea adopta moneda europeana. Acest moment este prevazut pentru 2012, dupa care timp de doi ani oscilatiile de curs ar trebui sa se incadreze intr-o banda de plus sau minus 15% fata de nivelul din momentul intrarii. Paritatea centrala, asa cum se numeste acest nivel de intrare, trebuie insa sa fie stabilita cu atentie, insista Ionut Dumitru. Intrarea in ERM II si adoptarea euro la un curs supraevaluat ar determina o pierdere de competitivitate a economiei si un proces de convergenta reala mai lent cu economia UE. Pe de alta parte, intrarea la un curs subevaluat implica presiuni inflationiste, pentru ca aprecierea reala dorita a cursului se poate realiza doar printr-o inflatie mai mare. „In ambele cazuri se pot deteriora criteriile de convergenta“, atrage atentia Dumitru – respectiv conditiile care trebuie indeplinite pentru ca euro sa poata fi adoptat ca moneda nationala.

    In momentul intrarii in ERM II, cea mai importanta este stabilitatea cursului, astfel incat acesta sa ramana „prins“ in banda impusa. Iar experienta altor state ce au parcurs sau parcurg in prezent aceasta faza arata ca nu este chiar un lucru simplu. Slovacia, care a intrat in ERM II in noiembrie 2005, a avut un parcurs relativ apropiat de cel al Romaniei. Cursul de schimb al coroanei slovace s-a apreciat in decurs de doi ani cu 10,3% in termeni nominali (de la 37,8 fata de euro in mai 2005 la 33,9 in iunie 2007). Chiar daca inainte de intrarea in ERM II coroana a castigat in valoare, continuarea aprecierii a facut necesara ajustarea ulterioara a paritatii.

    Kiril Georgiev de la Citibank Romania subliniaza totusi ca, datorita conditiilor specifice ale fiecarei tari, este greu de facut o apreciere corecta a ce se va intampla in Romania plecand de la experientele altor state. Estonia si Lituania au intrat in ERM II dupa o lunga perioada in care au avut un curs fix; in Letonia si Slovenia, monedele nationale s-au depreciat inaintea acestui moment. Si, chiar daca coroana slovaca a avut o evolutie similara cu cea a leului in acest moment, aprecierea monedei slovace nu a fost atat de pronuntata.

    Care ar fi insa un nivel de echilibru, potrivit pentru leu in acest moment? Florin Citu de la ING Bank avanseaza valoarea de 3,5 lei/euro, in timp ce Florian Libocor de la BRD spune ca va fi de circa 2,5 lei/euro. Libocor puncteaza insa ca acest nivel de 2,5 reiese dintr-o estimare facuta in toamna anului 2006, avand la baza informatiile disponibile si ipotezele asumate la acel moment; pana la intrarea in ERM II, leul va mai trece insa si prin niveluri de 3,35 sau chiar peste fata de euro.

    Drumul monedei nationale pana la acest nivel de echilibru creeaza in randul analistilor romani doua curente de opinie diferite. Pe de o parte, exista pareri conform carora intarirea leului va continua nestanjenita si fara caderi abrupte pana in 2012. Pe de alta parte nu lipsesc opiniile ca evolutia actuala a leului este mai degraba caracteristica perioadei foarte apropiate de intrarea in mecanismul ratelor de schimb, iar pana la acel moment vor mai exista caderi de amploare ale monedei romanesti. Si ca abia dupa astfel de caderi, leul ar urma sa reintre pe o panta de apreciere sanatoasa.

    „Consider cel de-al doilea curent de opinie mai reprezentativ pentru evolutia actuala a monedei nationale“, apreciaza Radu Petrea, director executiv in trezoreria OTP Bank Romania. Asemenea lui, si Luminita Runcan, directorul trezoreriei de la Banca Transilvania, este de parere ca vor exista corectii ale cursului inainte ca Romania sa intre in ERM II. In privinta paritatii „corecte“ euro/leu pentru momentul respectiv, Runcan spune ca sintagma este extrem de relativa, „pentru ca un pret normal este intotdeauna doar pretul de piata“. Pe termen mai scurt, directorul trezoreriei din Banca Transilvania anticipeaza ca in decembrie 2007 cursul de schimb va fi relativ apropiat de cel actual, respectiv in intervalul 3,15-3,2.

    Ca tendinta de ansamblu pana la momentul 2012, leul ar putea continua sa se aprecieze fata de moneda europeana, e de parere economistul-sef al BCR, Lucian Anghel. Nici el nu exclude unele corectii de curs pâna in 2012, dar fara ca acestea sa pericliteze stabilitatea financiara a Romaniei. Volumul de investitii straine directe se va mentine, crede Anghel, la un nivel apreciabil si in perioada urmatoare, iar acest lucru va influenta mult aprecierea leului, mai ales in prima parte a intervalului 2007-2012. România va ramane inca atractiva din punctul de vedere al diferentialului de dobânzi, ceea ce va crea conditiile pentru continuarea intrarilor speculative de capital.

    Treptat insa, aceasta presiune va scadea, pe masura ce procesul de convergenta nominala va avansa, iar randamentele se vor reduce, afirma Anghel. Faptul ca România este membra a Uniunii Europene, iar investitorii sunt mai increzatori sa intre pe piata autohtona creeaza conditiile ca deficitul de cont curent sa fie acoperit intr-o proportie medie de peste 45% in urmatorii trei ani. Astfel incat economistul-sef al BCR anticipeaza ca leul va continua sa se aprecieze, in special in prima parte a intervalului 2007-2012. Eventualele tendinte efemere de depreciere care ar putea aparea nu vor fi, in opinia sa, de natura sa creeze dezechilibre pe piata româneasca.

    Variatiile de curs, fie ele in sensul aprecierii sau al deprecierii, sunt insa un lucru normal si vor exista intotdeauna, atata vreme cat cursul este flotant si nu fix. Este insa important daca acestea sunt doar miscari cotidiene (determinate de cererea si oferta de pe piata valutara) sau deprecieri abrupte si de mare amploare, ce caracterizeaza o criza de curs de schimb, subliniaza analistii Alpha Bank Romania. In opinia lor, cursul de schimb leu/euro s-ar putea plasa la finele anului in intervalul 3,2750-3,3250, iar cursul leu/dolar intre 2,4444 lei/dolar si 2,4813 lei/dolar. In acelasi spirit cu cei de la Alpha Bank, directorul executiv al OTP Bank Romania, Radu Petrea, vorbeste despre corectiile cursului de schimb ca de o componenta normala a pietei, care daca sunt insa de mare amploare pot deveni periculoase pentru companii, avand in vedere ca acestea nu dispun de produse specifice pentru acoperirea riscurilor.

    La sase luni de la precedentul nostru „pariu pe curs“, putine sunt lucrurile care s-au schimbat in argumentatiile aduse de bancheri. La capitolul factori pozitivi, ce ar sustine teoretic aprecierea monedei nationale, raman in continuare pe primele locuri intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, investitiile straine directe, influxurile tot mai mari de capital, remiterile muncitorilor romani din strainatate catre familii. Nici de partea cealalta, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: problema deficitelor ce se umfla si anul acesta devine si mai acuta, iar cresterea asteptata a dobanzii din zona euro poate din nou deturna, cel putin teoretic, o parte dintre investitii dinspre pietele emergente. In ecuatie a aparut intre timp un singur element nou: probabilitatea interventiei pe piata a BNR, evocata abia incepand din ultimele saptamani de bancherii din strada Lipscani.

  • Un spectacol de milioane

    Mase de spectatori, trupe faimoase, sponsori, organizatori. Toti depind unii de altii si contribuie la succesul evenimentului construit in jurul unui concert – presupunand ca acest succes exista. Care sunt criteriile dupa care este evaluata reusita unui concert?

     

    Pana in 2005 puteau fi numarate pe degete formatiile mari care in drumul lor prin Europa se oprisera si in Romania. Metallica, Michael Jackson, Prodigy, Moby si Faithless erau cele mai importante nume intr-o perioada de 15 ani. Ultimii doi ani au adus insa o adevarata revolutie in industria organizarii de concerte, o serie de trupe si artisti in voga incluzand rand pe rand Romania in itinerarul lor, de la Depeche Mode, Nightwish, Shakira, 50 Cent, Placebo si pana la invitatii la recent incheiatele festivaluri CokeLive si B’Estival.

     

    Daca pentru artistii de pe scena sau pentru spectatori, succesul poate fi analizat in functie de atmosfera sau de conditii tehnice, organizatorii si sponsorii evenimentelor muzicale au un set de criterii diferit. „Succesul unui eveniment de acest gen se constituie din mai multe componente. Componenta financiara – am iesit in pierdere ca organizator sau nu, modul in care s-a simtit publicul si gradul de satisfactie a sponsorilor sunt principalele elemente dupa care se poate analiza succesul unui concert“, explica Laura Coroianu, managing partner la Emag!c Entertainment, organizatorul concertelor Depeche Mode, Shakira si al festivalului B’Estival, care a adus in Romania nume ca Marylin Manson, Pink, Alice Cooper si Morcheeba.

     

    Aceleasi elemente sunt mentionate de catre toti interlocutorii BUSINESS Magazin, din partea organizatorilor sau a sponsorilor de astfel de evenimente. „Are prioritate insa, credem noi, feedback-ul publicului, urmat la scurta distanta de feedback-ul sponsorilor. Conteaza, desigur, si numarul de bilete vandute si cum iese din punct de vedere financiar“, spune managerul general al firmei Events, Sorina Burlacu.

     

    Emag!c Entertainment a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 3,45 milioane de euro, profitul organizatorului de evenimente muzicale fiind de aproximativ 376.000 de euro, potrivit datelor comunicate de catre oficialii companiei. „Pentru acest an nu dorim sa facem nicio estimare. Avem insa ca obiectiv sa ajungem la break-even cu festivalul B’Estival, desi initial ne stabilisem acest obiectiv pentru editiile viitoare. Vrem sa repetam festivalul an de an, sa ajunga  pe termen mediu un eveniment cu care Bucurestiul sa fie asociat pe harta muzicala a Europei“, spune Laura Coroianu.

     

    B’Estival a avut un buget de 2,3 mil. euro, 1,5 milioane reprezentand onorariile artistilor. Un procent asemanator al onorariilor din bugetul total a fost inregistrat si in cazul festivalului CokeLive, de a carui organizare s-a ocupat principalul concurent al Emag!c Entertainment, compania Events. CokeLive, care a reunit nume ca Prodigy, Pussycat Dolls, Incubus si The Rasmus, a avut un buget de 2 mil. euro. Aproximativ 1,2 mil. euro au fost destinati  artistilor, potrivit datelor comunicate de Events – companie care este si organizatorul apropiatului concert Rolling Stones din 17 iulie.

     

    Dincolo de dorinta organizatorilor de a aduce nume cat mai importante de pe scena muzicala internationala, seria de mari concerte a fost si este posibila prin contributia financiara a sponsorilor, care poarta practic o lupta de la distanta prin intermediul evenimentelor muzicale. Vodafone si-a asociat numele cu Depeche Mode si Rolling Stones, Orange a sustinut concertele Placebo si Bob Sinclair, iar Coca-Cola a ales sa fie principalul sponsor al festivalului CokeLive, care i-a purtat numele. „In momentul de fata, organizarea de concerte depinde in Romania de implicarea sponsorilor. Un eveniment reusit se reflecta pozitiv in imaginea marcii care-l sustine, asa ca reusitele ne ajuta sa continuam in businessul acesta“, spune Cristian Busuioc, director al One Event, coorganizator al concertului Bob Sinclair.

     

    Cum arata insa succesul unui concert pentru o companie care alege sa isi promoveze brandul printr-un astfel de eveniment? „Pe termen scurt exista diverse metode de evaluare a succesului, mai mult sau mai putin eficiente, dar care pot ajuta intr-o evaluare imediata. Printre aceste metode se inscriu rata de participare, acoperirea mass-media, dar si calitatea articolelor scrise, discutiile de pe Internet, feedback-ul participantilor si interesul aratat de catre consumatori pentru eveniment“, spune Cristina Biciila, public affairs & communication coordinator al Coca-Cola Romania, care pe langa sustinerea ca sponsor principal al CokeLive, s-a implicat si ca partener in sustinerea B’Estival, alaturi de ClickNet si Heineken.

     

    „Obiectivul oricarei sponsorizari este, inainte de toate, ca evenimentul sustinut sa fie relevant pentru grupul-tinta. Fiind un mod concret de a trai experienta marcii, evaluam cu atentie intreaga gama de sentimente si trairi generate in randul participantilor. Al doilea criteriu luat in considerare, la fel de important, este congruenta manifestarii cu valorile brandului“, explica Paul Markovits, senior director brand & marketing communication al Vodafone Romania. Markovits adauga ca toate concertele sponsorizate sunt incadrate sub numele Vodafone Best Music, „o platforma de relationare intre operator si public“, unde relatiile sunt create, pe langa concertul propriu-zis, si prin intermediul continutului muzical special oferit pentru utilizatorii serviciilor Vodafone.

     

    Exista o serie intreaga de procedee de marketing care trebuie puse in practica pentru ca brandul sa beneficieze de o promovare cat mai buna. „Trebuie avute in vedere cateva elemente esentiale, precum prezenta brandingului de locatie, interactiuni directe cu publicul, sampling si/sau teste de produs, materiale promotionale. In plus, promovarea inaintea evenimentului si exploatarea «buzz»-ului post-eveniment sunt de asemenea importante“, explica la randul sau Costas Kapetanopoulos, director de marketing si comunicare in cadrul Cosmote, care si-a lansat recent serviciul i-mode pe piata romaneasca printr-un eveniment muzical care l-a avut in centru pe DJ Tiesto.

     

    Bugetele destinate unui astfel de eveniment sunt in general de ordinul sutelor de mii de euro sau chiar al milioanelor, daca este vorba de mai multe formatii ale momentului sau de o trupa legendara, de talia Rolling Stones. Organizatorii ca Emag!c Entertainment si Events s-au limitat doar la anuntarea bugetului total al evenimentelor organizate, in timp ce procentul cu care o companie contribuie la bugetul total pentru a se numara printre sponsori sau pentru a fi unicul brand asociat cu evenimentul respectiv ramane o clauza contractuala confidentiala. Principalii jucatori din industria de profil au precizat doar ca intotdeauna exista o negociere intre sponsor si organizator, procentul final fiind variabil. Laura Coroianu de la Emag!c a dat exemplul evenimentului Depeche Mode, cand Vodafone a contribuit cu 40% la bugetul total, in timp ce Costas Kapetanopoulos spune ca un eveniment de talia concertului lui DJ Tiesto, care a fost organizat in colaborare cu BTL Skepsis Advertising, responsabila de intreaga logistica, are un buget de cateva sute de mii de euro.

     

    Desi nu a avansat cifre exacte privind onorariile cerute de artisti, Cristian Busuioc de la One Event spune ca sumele variaza de la cateva sute de mii la cateva milioane de euro, Sorina Burlacu de la Events pomenind de un plafon de trei milioane de dolari pentru formatiile din categoria A (dintre cei neajunsi inca in Romania, un exemplu ar fi aici Red Hot Chili Peppers). Onorariile sunt printre factorii principali luati in considerare de catre organizatori, dar si de catre sponsori, atunci cand vine vorba de alegerea unei trupe sau a unui artist care sa concerteze in Romania. Alti factori luati in calcul sunt existenta unui turneu mondial sau european care poate reduce astfel din costurile de deplasare, posibilitatea de negociere a tarifului si estimarile privind vanzarile de bilete.

     

    Din partea cui vine ideea organizarii unui concert? Reprezentantii Vodafone si Coca-Cola spun ca propunerea poate veni atat din partea organizatorului, cat si din partea companiei care doreste sa fie sustinator al evenimentului. „De regula insa, evenimentele de amploare sunt planificate din timp, fac parte dintr-o strategie si au un buget prestabilit. De indata ce ne-am hotarat ce vrem sa facem, cautam cea mai buna solutie. Cu toate acestea, sunt si situatii in care nu refuzam propunerile de sponsorizare si oportunitatile noi care apar“, spune reprezentantul Coca-Cola, Cristina Biciila. Acelasi model de lucru este prezentat si de catre directorul One Event. „Intr-o relatie de parteneriat exista consultari, asa ca decizia privind aducerea unui anumit artist ajunge sa fie pana la urma luata in comun“, spune Cristian Busuioc.

     

    Emag!c Entertainment practica insa si un alt model, discutiile cu potentialii sponsori fiind initiate dupa incheierea contractelor cu artistii. „Ne asumam acest risc, deoarece credem in puterea noastra de a oferi evenimente relevante si de a ne acoperi costurile. Evident, atragerea unui sponsor este benefica mai ales pentru public, care va plati astfel bilete mai ieftine“, spune Laura Coroianu. Compania nu refuza insa propunerile venite din partea sponsorilor care doresc organizarea unui concert, Emag!c fiind organizatorul evenimentului Groove Armada, care a facut parte dintr-o campanie internationala a producatorului de bere Heineken.

     

    Cat despre rentabilitatea unei afaceri in industria organizarii de concerte, managerul general al Events spune ca unele evenimente muzicale aduc pierderi, mai ales la primele editii, dar ca in timp apare si profitul. „Cateodata este un lucru pe care-l facem din pura pasiune, fara castiguri extraordinare“, spune Sorina Burlacu. Managing partnerul Emag!c sustine insa ca organizarea de concerte in Romania este o afacere riscanta, bazata foarte mult pe intuitia unui organizator asupra succesului pe care un concert al unei trupe il poate avea, in ecuatie fiind incluse si elemente neprevazute, cum ar fi o perioada de cateva zile cu conditii meteo nefavorabile. „Industria de profil incepe sa se formeze acum, dar profiturile pot fi bune“, considera Laura Coroianu. In ceea ce-l priveste pe Cristian Busuioc de la One Event, acesta spune la randul sau ca organizarea de evenimente muzicale nu este foarte profitabila in acest moment, „in conditiile in care nu reusim sa acoperim intotdeauna costurile de productie din sponsorizari si din vanzarea biletelor. Este insa o afacere cu perspective frumoase“.