Lupta pentru prizele din Bucuresti

Brunello Botte, fostul country manager al Enel Romania, spunea cu un an in urma ca liberalizarea totala a pietei de electricitate pentru marii consumatori a adus numai lucruri bune celor doua distributii pe care italienii le aveau atunci in portofoliu: Banat si Dobrogea. Dupa momentul 1 iulie 2005 (cand piata de energie s-a liberalizat pentru marii consumatori), consumatorii captivi ai italienilor din cele doua distributii ramasesera la acelasi numar (1,4 milioane), iar consumatorii eligibili castigati au fost 55. „Numarul lor nu este insa relevant – consumul pe care il genereaza este cel mai important“, sustinea atunci Brunello Botte.

Consumul pe care il generau consumatorii eligibili de atunci ai celor doua distributii era in jur de o treime din consumul total. A fost si motivul pentru care rezultatele financiare prezentate de Enel pe Romania pentru 2005 si apoi pentru 2006 au fost in crestere fata de cele inregistrate inainte de privatizare, ajungand la 470 de milioane de euro. Mai important decat volumul afacerilor – generat si de cresterea economica a zonelor respective – a fost profitul, de 20  de milioane de euro in 2006. Net, in conditiile in care cele doua distributii erau pe pierderi inainte de privatizare. Avantajul care a permis companiei italiene sa ia „crema“ consumatorilor eligibili din cele doua zone a constat in faptul ca prezenta furnizorilor alternativi in Banat si Dobrogea a fost destul de scazuta, interesul acestora fiind predominant in zona de sud-vest: Muntenia Sud, Muntenia Nord sau Oltenia. Aici, marile afaceri consumatoare de energie din aceste zone au fost preluate rapid de furnizori independenti, scazand numarul de clienti eligibili ai companiilor precum CEZ Romania (care opereaza pe zona Oltenia) sau ai Electrica SA. Pentru Dobrogea si Banat insa, cei de la Enel au intrat in piata liberalizata cu echipe de vanzari specializate pentru consumatorii eligibili si au pastrat si anul trecut, respectiv la inceputul lui 2007 majoritatea clientilor importanti din cele doua zone.

Planul celor de la Enel de a  aplica aceeasi strategie si in Bucuresti, acum dupa ce au intrat in posesia actiunilor Electrica Muntenia Sud (semnarea contractului a fost amanata timp de un an din cauza unor cercetari privind procesul de privatizare), s-ar putea lovi insa atat de prezenta agresiva a furnizorilor alternativi, dar si de faptul ca, odata cu liberalizarea totala a pietei energiei, din ce in ce mai multi consumatori eligibili – in special cei mari, dar nu numai ei  – si-au luat licenta de furnizor pentru a cumpara energia necesara functionarii propriilor afaceri de pe bursa sau direct de la producatori.

Planul de afaceri al Enel, aprobat la semnarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud de conducerea AVAS, prevede ca, odata ce va intra efectiv la conducerea companiei, sa livreze o cantitate de energie din ce in ce mai mare, de la 4.800 GWh, in primul an (2008), la 4.900 GWh si 5.000 GWh in 2010 (ceea ce ar insemna mai mult cu 10% fata de cat va livra anul acesta).

In acelasi timp insa, va scadea progresiv cantitatea de energie livrata consumatorilor captivi si va creste cea livrata consumatorilor eligibili. Mai precis, Enel a prevazut in planul de afaceri ca in 2010, cantitatea de energie livrata clientilor captivi, care reprezinta acum mai mult de doua treimi din total, sa se reduca pana la circa 60% din total. Daca in primul an cand vor intra efectiv la conducerea companiei, din 4.800 GWh, 3.500 vor intra pe reteaua consumatorilor captivi (80% din total), planul este ca, atunci cand vor ajunge la 5.000 GWh distribuiti, adica in 2010, captivii sa primeasca doar 3.200.

„Variatia in cantitatile de electricitate furnizate consumatorilor captivi si clientilor eligibili ai Electrica Muntenia Sud este o prevedere care face parte din planul de afaceri al Enel si nu o clauza contractuala“, precizeaza oficialii Enel. Prevederea respectiva se refera la urmatorii trei ani si ia in considerare schimbarile asteptate in urma liberalizarii totale a pietei de energie electrica, si anume o crestere a numarului de clienti eligibili, care va determina o sporire a volumului de electricitate furnizata acestei categorii de clienti. 

Dat fiind ca majoritatea clientilor eligibili care au preferat sa nu isi exercite eligibilitatea au luat aceasta decizie deoarece pe piata concurentiala nu ar fi reusit sa obtina un pret bun (fie din cauza consumului prea mic, fie din cauza lipsei unor „conexiuni“ pe piata), Agentia Nationala pentru Reglementarea Energiei (ANRE) a decis sa-i oblige treptat pe toti, incepand cu 1 iulie 2007, sa treaca pe piata libera. 

Consumatorul captiv are de platit un pret fix, prestabilit de ANRE si subventionat de la buget, explica oficialii agentiei. Furnizorii de energie care au in portofoliu si clienti captivi (este vorba de filialele desprinse din Electrica SA, privatizate sau nu) nu isi pot acoperi, asadar, costurile cu acestia, astfel ca o parte din bani este recuperata de la consumatorii medii si mari, de medie si inalta tensiune. „Astfel, preturile la consumatorii medii si mari va trebui sa creasca, si poate multi dintre ei vor mai dori sa ramana in piata captivilor, dar nu se stie cat vor mai putea“, comenteaza Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata. 

Pe de alta parte, furnizorii spun ca aceasta perspectiva va fi inabusita de evolutia pietei, care nu va indrepta preturile in sus, ci in jos: „Liberalizarea va genera mai ales o competitivitate sporita, cu beneficii clare pentru clienti: furnizorii vor acorda o atentie mai mare nevoilor clientilor, oferta de produse si servicii va fi diversificata si extinsa, iar pe termen lung ne putem astepta la o scadere a pretului energiei electrice“, sustine Matteo Codazzi, noul country manager al Enel Romania.

Codazzi a venit la conducerea Enel Romania de la sfarsitul anului trecut si a semnat in prima parte a lunii iunie contractul de privatizare pentru achizitia EMS. Mandatul lui Codazzi in Romania prevede nu numai integrarea afacerilor celor trei distributii, dar si cautarea oportunitatilor pentru achizitii de producatori de electricitate si investitii in retele: „Noi avem un plan de investitii masiv pentru urmatorii 15 ani, care prevede alocarea a 1 miliard de euro pentru Enel Electrica Banat si Enel Electrica Dobrogea, iar un alt miliard de euro va fi destinat pentru Electrica Muntenia Sud in acelasi interval“. Odata cu intrarea EMS in portofoliu, afacerile Enel in Romania se dubleaza, ajungand la 2,5 milioane de clienti si 1 miliard de euro cifra de afaceri.