BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Război şi pace, varianta SIF

    DRAGOŞ BÎLTEANU, GHEORGHE IACIU ŞI GABRIEL FILIMON sunt personajele principale ale unui roman care încă se scrie pe piaţa de capital. Romanul are toate şansele să ajungă un best-seller pentru că are toate ingredientele cerute de public: intrigi de culise, dialoguri spumoase, dar mai ales mulţi bani. Un miliard de lei este la mijloc sau, mai exact, averea SIF Muntenia, pe care şi-o dispută cu înverşunare cei trei.
    Totul a început anul trecut, când, odată cu ridicarea pragului de deţinere la 5% din capital, investitorii de pe bursă au putut achiziţiona suficiente acţiuni la SIF-uri astfel încât să aibă un cuvânt de spus în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor. Încet, încet, mandatele patriarhilor, care au condus aproape douăzeci de ani SIF-urile, au început să se clatine.

    Două sunt SIF-urile unde revoluţia deja a început, însă modul de desfăşurare a fost diferit. La SIF Banat-Crişana (simbol bursier SIF1), cu active în gestiune de 1,4 miliarde de lei, a fost o revoluţie de catifea pentru că omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, cunoscut mai ales pentru investiţiile în energie şi imobiliare, a dat dovadă de tact şi îndemânare reuşind pe cale amiabilă să obţină funcţia de preşedinte şi astfel controlul asupra activelor de 1,4 miliarde de lei. Ioan Cuzman, cel care a condus SIF1 de la începutul anilor nouăzeci, i-a predat frâiele lui Dragoş Bîlteanu şi a acceptat o poziţie secundă, de vicepreşedinte. Decizia lui Cuzman a luat prin surprindere întreaga piaţa de capital în octombrie 2012, când a fost anunţată.

    Intrarea omului de afaceri Dragoş Bîlteanu în lumina reflectoarelor bursei este de dată recentă pentru că numele său a devenit cunoscut mai ales graţie investiţiilor în energie şi imobiliare. El conduce societatea cu activităţi în sectorul energetic Romenergo, care deţine 5% din titlurile SIF Banat, şi s-a asociat cu investitorul grec Ioannis Papalekas alături de care a cumpărat cel mai înalt turn de birouri finalizat în Bucureşti, proiectul Tower Center din Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie estimată la circa 50 mil. euro.

    ASCENSIUNEA LUI BÎLTEANU PE BURSĂ A ÎNCEPUT ÎN 2009, CÂND, ALĂTURI DE BANCA TRANSILVANIA, Octavian Radu, proprietarul grupului Diverta, şi Doru Lionăchescu, şeful casei de investiţii Capital Partners, au încercat fără succes să preia controlul consiliului de administraţie al SIF. Ioan Cuzman, pe atunci preşedinte, a reuşit să iasă câştigător după ce le-a suspendat drepturile de vot acţionarilor “rebeli”. Eşecul puciului din 2009 nu l-a descurajat pe omul de afaceri, iar Bîlteanu a decis anul trecut să schimbe strategia, reuşind să îl câştige de partea sa pe Ioan Cuzman.

    Bîlteanu a adoptat strategia unei revoluţii de catifea, mult mai paşnică şi, se pare mult mai de succes, decât abordarea grupului de revoluţionari condus de Gheorghe Iaciu de la SIF Muntenia. Omul de afaceri Gheorghe Iaciu, proprietarul complexului comercial Doraly din Afumaţi şi cel mai mare acţionar al SIF Muntenia (SIF4), a reuşit în iulie 2012 să îi revoce pe membrii consiliului reprezentanţilor de la SIF Muntenia susţinuţi de Gabriel Filimon, directorul executiv al SAI Muntenia Invest, societatea care administrează activele de un miliard de lei ale SIF4. Iaciu şi-a impus propriii oameni în consiliul reprezentanţilor, însă cel care deţine controlul asupra activelor este administratorul SAI Muntenia Invest, condus de Gabriel Filimon. Din iulie 2012, după ce consiliul a fost schimbat, Gabriel Filimon este în război deschis cu tabăra acţionarilor conduşi de Gheorghe Iaciu.

  • Vladimir Putin conduce noua goană după aur şi cumpără 570 de tone, cât trei Statui ale Libertăţii

    Mai mult de un sfert din respectivul aur provine din China. Partizanii lui Putin au puncte de vedere clare: “Cu cât mai mult aur are o ţară, cu atăt mai independentă va fi în cazul în care vor apărea probleme cu dolarul, euro, lira sterlină sau alte valute”, spune Evgheni Fedorov, membru în partidul Rusia Unită.

    Preţul aurului a crescut 400% în perioada în care Rusia a cumpărat. În 1998, anul în care Rusia a tracut printr-o criză financiară majoră, trebuiau 28 de barili de petrol pentru a plăti o uncie de aur. Raportul a scăzut la 11,5 în perioada primului mandat, iar în 2005, când Putin a sugerat băncii centrale să cumpere, proporţia era 6,5, mai puţin de jumătate din cea actuală.

    Vladimir Putin a sugerat băncii Rusiaei să nu fie timidă şi să cumpere aur în timpul unei vizite în provincia Magadan, unde acţionează giganţii Polyus Gold International şi Polymetal International. În acel moment aurul era la maximul a 18 ani şi costa 495 de dolari uncia. În prezent preţul aurului a depăşit 1.650 de dolari uncia, iar analiştii se aşteaptă ca preţul să ajungă la 1.825 dolari la finele anului. Pentru comparaţie, alţi lideri şi alte bănci centrale au vândut – Gordon Brown, fost ministru de finanţe britanic a vândut 400 de tone de aur în martie 2002. Elveţia a vândut cel mai mult în ultimul deceniu, 877 de tone, Franţa 589 de tone, iar Spania, Olanda şi Portugalia căte 200 de tone. Rezerva de 958 de tone a Rusiei este a opta din lume. SUA deţine 8.134 de tone, Germania 3.391 de tone iar FMI 2.814 tone.

  • Cum s-au metamorfozat cele “peste” 43 de miliarde de euro anunţate de consilierii lui Băsescu, în doar 39,8 mld. euro pe care îi primeşte România de la UE între 2014-2020

    Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.

    Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Noapte albă la Bruxelles: aproape 18 ore de negocieri şi niciun acord pe bugetul UE

    Lucrările Consiliului European unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 au fost reluate la Bruxelles, după o noapte albă de negocieri. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy i-a reconvocat pe şefii de state sau de guverne ai UE, vineri, la ora 6.30, ora locală (7.30 ora României) după aproape 18 ore de negocieri întense la finalul cărora încă nu se ajunsese la un acord. Lucrările Consiliului ar fi trebuit să înceapă vineri la ora 15.00 ora locală, dar au fost amânate de trei ori. Întâlnirea a început abia seara după ora 20.00 ora locală (21.00 ora României) şi au ţinut până în zori, iar după o pauză au fost reluate. Nu ar fi pentru prima dată când liderii UE pierd nopţile, dar această întâlnire este una dintre cele mai tensionate din istoria Uniunii. Dacă astăzi se ajunge la un acord, ar fi pentru prima dată în istoria UE când bugetul Uniunii nu creşte, ci scade semnificativ. Oricum, compromisul va fi la limită. Deocamdată, nici cei care vor reducerea drastică a bugetului (invocând criza economică), nici cei care vor mai mulţi bani (invocând nevoia de a grăbi atingerea mediei de bunăstare a Uniunii) nu renunţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ce profit a realizat Facebook în anul 2012

    Facebook a realizat anul trecut un profit net de 1,31 miliarde de doalri, în urcare cu 13% faţă de nivelul din 2011. În 2011, Facebook a înregistrat un profit de 1,16 miliarde de dolari, la venituri de 3,7 miliarde dolari.

    Profitul companiei a urcat cu 18% în trimestrul al patrulea, de la 360 milioane de dolari la 426 milioane dolari, iar veniturile au crescut cu 39%, de la 1,13 miliarde dolari la 1,58 miliarde dolari.

    Rezultatele din ultimele trei luni ale anului au depăşit estimările analiştilor de pe Wall Street, însă investitorii au acordat mai multă atenţie evoluţiei bazei de utilizatori a serivicilor mobile ale companiei, care a încetinit faţă de trimestrul al treilea, potrivit CNN Money.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scădere de 40% în activitatea M&A din Europa Centrală şi de Est în 2012

    Aflat la cea de-a doua ediţie, raportul analizează activitatea din Europa Centrală şi de Est, oferind repere şi trasând predicţii cu privire la domeniul fuziunilor şi achiziţiilor, potrivit oficialilor companiilor.
    Studiul arată că, în 2012, activitatea M&A din regiune a fost împovărată de prelungirea crizei din zona Euro, de relaţia cu Uniunea Europeană, principalul partener comercial al regiunii, de tulburările politice din anumite ţări şi de măsurile de austeritate dure introduse de guvernele locale. “În România, activitatea M&A a fost puternic influenţată de vectorul economic, la care s-a adăugat şi instabilitatea politică de dinaintea alegerilor care au avut loc la sfârşitul anului, ceea ce i-a determinat pe investitori să rămână în aşteptarea soluţionării situaţiei economice şi politice. Cu toate acestea, piaţa a înregistrat tranzacţii importante în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor. Aşa cum prevedeam la începutul anului trecut, cele mai active sectoare din România în 2012 au fost cel energetic, agricol, telecomunicaţii şi media”, a explicat Horea Popescu, Co-Head Corporate Department CMS Cameron McKenna România.

    Conform publicaţiei, numărul tranzacţiilor M&A din ţările Europei Emergente în 2012 s-a apropiat de 2.265, înregistrând o scădere de aproape 40%, comparativ cu anul trecut. Valoarea totală a fuziunilor şi achiziţiilor a scăzut, de asemenea, până la 121de miliarde de euro, cu mai puţine tranzacţii de dimensiuni foarte mari decât în anul precedent. Achiziţia TNK-BP de către Rosneft, cea mai mare tranzacţie realizată vreodată în Rusia, a însumat mai mult de o treime din valoarea totală a tranzacţiilor. Sectorul industriei manufacturiere rămâne cel mai activ sector şi în 2012. În termeni de valoare a tranzacţiilor, mineritul (incluzând petrol şi gaze) a fost sectorul principal, cu peste 58 de milioane de euro, reprezentând jumătate din valoarea totală a pieţei. “Rămânem optimişti în ceea ce priveşte noul an şi ne aşteptăm la o creştere moderată a activităţii M&A în România, până la finalul lui 2013. Există un sentiment de relaxare, având în vedere că noul guvern se arată dedicat implementării reformelor economice stabilite în urma acordului cu FMI din martie 2011 şi are mandate clare pentru continuarea înţelegerilor, atât cu FMI, cât şi cu Uniunea Europeană”, a adăugat John Fitzpatrick, Co-Head Corporate Department CMS Cameron McKenna România.

  • Dobânzile la lei au ajuns din nou duble faţă de euro

    Diferenţialul de dobândă între lei şi euro s-a majorat cu un punct procentual doar în perioada septembrie-noiembrie, până la aproape patru puncte în condiţiile în care creşterea dobânzilor la lei a venit în paralel cu scăderea constantă a costului creditelor în euro. Rata lunară la un credit în euro este în prezent cu circa 30% mai mică decât la lei. Cred că numai unu din 20 de clienţi se împrumută în lei şi de obicei în cazul creditelor de valoare mai mică. Am făcut un calcul care arată că un credit în euro ar deveni nerentabil doar în cazul în care moneda europeană urcă la 7 lei”, spune Liviu Andrei, directorul general al brokerului de credite Alliance Finance. Dobânzile la imobiliarele în lei coborâseră la un minim de 7% pe an în luna mai în condiţiile în care bancherii se împrumutau la rândul lor mai ieftin de pe piaţa interbancară. Dobânda la lei se apropiase în acest context la mai puţin de trei puncte procentuale de cea la euro. Ulterior, costul finanţării în lei a crescut pe piaţa interbancară, iar băncile au majorat în consecinţă dobânzile la credite.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Opinie Adrian Vasilescu: Postfaţă la un dialog cu premierul Victor Ponta

    Nu se fac angajări, nu cresc cheltuielile bugetare şi nu există vreun pericol de suplimentări ale fondurilor salariale la nivelul aparatului guvernamental. Să fie însă, acest al cincilea an de criză economică, timpul potrivit pentru a îngheţa schemele personalului ministerial? Opinia mea este că nu. În dialogul televizat, am spus că salarizarea experţilor din ministere descurajează formarea unui corp de elită în jurul ministrului. Premierul, din considerente ce nu sunt greu de înţeles, a evitat să avanseze un punct de vedere în această privinţă. Cred însă că subiectul merită să fie dezvoltat. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie, în afara pieţelor funcţionale şi a companiilor performante, de instituţii performante, de reglementări bune şi de specialişti de elită în instituţiile statului, inclusiv în ministere.

    Mai multe pe zf.ro

  • Florescu afirmă că şi-a triplat afacerile la The Advisers

    Florescu conduce o firmă cu 30 de angajaţi într-o piaţă greu zdruncinată de criza ultimilor ani, în care marile firme, care fac parte din grupuri internaţionale, înregistrează în prezent venituri cuprinse între 2 şi 4 milioane de euro. “Am terminat 2012 cu încasări de 3,4 milioane de dolari (2,6 milioane de euro – n.red.) şi avem tranzacţii care s-au închis pe final de an şi nu au fost încă plătite”, a declarat Florescu pentru ZF. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, firma Prime Property Advisers, prin intermediul căreia The Advisers Knight Frank îşi desfăşoară activitatea, a înregistrat în 2011 venituri de 917.000 de euro şi un profit net de circa 120.000 de euro. În perioada de vârf a pieţei, Florescu genera singur comisioane de 5-6 milioane de euro, din care veniturile personale puteau ajunge la un milion de euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Adrian Ionaşcu: Blue Air s-a finanţat din vânzarea de bilete de avion

    “Vom vedea ce se va întâmpla după crearea mesei credale la Romstrade. (…) Blue Air s-a finanţat singură din vânzarea de bilete de avion”, a spus el. Ionaşcu a precizat că 2013 va fi un an de conservare, fără noi curse în orar sau frecvenţe mărite de zbor. Obiectivul companiei este menţinerea cifrei de afaceri obţinută în 2012 şi a numărului de pasageri (circa 1,5 mil. persoane), potrivit lui Ionaşcu. Romstrade, firma fanion a omului de afaceri Nelu Iordache, aflat în prezent în arest preventiv şi cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei (5,6 milioane de euro) din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, a intrat în insolvenţă în decembrie anul trecut la cererea unei companii din construcţii. Mai multe contracte cu statul i-au fost reziliate. Administratorul judiciar provizoriu al companiei Romstrade este Casa de Insolvenţă Transilvania.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro