Tag: online

  • Cati romani fac cumparaturi pe internet ?

    Doar 4% dintre locuitorii din Romania au cumparat anul trecut
    produse si servicii de pe internet. Raportat la populatie, inseamna
    mai putin de un milion de oameni care, la nivel teoretic, au
    generat o piata a comertului online cu electronice, electrocasnice
    si IT de 200 de milioane de euro sau de aproximativ cinci ori mai
    mult daca sunt luate in calcul toate cumparaturile facute de pe
    internet, de la bilete de calatorie si pana la servicii
    telecom.

    Raportat la numarul de utilizatori de internet, ponderea este
    usor mai ridicata, de aproximativ 11%, dar chiar si asa, nivelul
    este la doar un sfert fata de media europeana.Cel putin doi din
    zece europeni au facut cumparaturi online in 2010, de doua ori mai
    multi fata de acum sase ani, potrivit unui raport realizat de
    Comisia Europeana, iar o treime dintre ei au cumparat macar o data
    in ultimul an din magazine din afara tarii in care locuiesc. Prin
    comparatie, doar cateva sute de mii de romani au cumparat din
    magazine online din Europa, conform statisticilor care nu iau insa
    in calcul cumparaturile facute din SUA sau din alte colturi ale
    lumii.

    Numarul mic se justifica pe de-o parte prin lipsa de incredere a
    consumatorilor in plata cu cardul bancar, o metoda inca foarte
    putin folosita la noi si practic aproape singura acceptata pentru
    cumparaturile din afara granitelor. “Plata cu cardul pe internet
    este o chestiune de incredere, care vine treptat, odata cu
    dezvoltarea si maturizarea pietei online si a celei de acces la
    internet”, crede Marius Ghenea, omul de afaceri care detine o serie
    de magazine online printre care PCFun si ElectroFun si presedintele
    Asociatiei Romane a Magazinelor Online. Pe de alta parte, si
    increderea in magazine pe care nu le cunosc si la care au acces mai
    greu decat ar avea la unul din tara este implicit mai scazuta.

    Se intampla nu numai la noi, ci peste tot in Europa. Se vede,
    spre exemplu, in sumele tot mai mici cheltuite pentru asemenea
    achizitii. Anul trecut europenii au platit in medie 635 de euro pe
    tranzactie, in conditiile in care cu un an in urma suma se ridica
    la 785 de euro, iar in 2008 la putin sub 800 de euro.

    Perceptia consumatorilor impiedica practic cresterea vanzarilor
    – 62% dintre cei care au cumparat online pana acum sunt preocupati
    de fraude, 59% nu cumpara din magazinele online din alte tari
    pentru ca nu stiu ce ar putea face in cazul in care ar aparea
    probleme, iar 49% sunt descurajati de posibile intarzieri la
    livrarea produselor. Atitudine care nu este complet nejustificata
    daca se ia in calcul faptul ca 16% dintre cumparaturile pe internet
    din alte tari europene au fost livrate cu intarziere. Totusi, doar
    in 5% din cazuri produsele nu au ajuns deloc la cumparator, risc la
    care se expun insa consumatorii si in cazul achizitiilor din tara
    unde locuiesc, in medie 6% din cumparaturile din UE nefiind
    livrate, conform statisticilor.

    Totodata, nici politicile retailerilor nu sustin foarte mult
    comertul in afara granitelor si cei mai multi dintre comercianti
    nici nu par dispusi sa ia masuri. Peste 57% din magazinele online
    din Uniunea Europeana au in plan sa se adreseze in continuare doar
    locuitorilor tarii de provenienta, mai multi decat in urma cu doi
    ani, cand doar 41% se bazau pe acelasi principiu. Doar doua din
    zece magazine online se gandesc la strategii prin care sa se
    adreseze locuitorilor din cel putin alte zece tari europene,
    potrivit raportului Comisiei Europene.

    Barierele pentru depasirea granitelor sunt in mare parte de
    natura fiscala sau legislativa, dar in calcul trebuie totodata
    luate si diferentele de limba. De regula, magazinele online din
    tari europene altele decat Marea Britanie nu au si o versiune in
    limba engleza si angajati dedicati care sa raspunda solicitarilor
    intrucat investitiile necesare nu sunt justificate de volumul
    cumparaturilor. Ca sa nu mai vorbim de versiuni personalizate
    diverselor nationalitati europene, iar astfel se adreseaza doar
    conationalilor de peste granite.

  • Comertul online romanesc, o afacere de 250 de milioane de euro

    Romanului ii place shoppingul pe net. O demonstreaza avansul,
    nedomolit de criza, al cumparaturilor facute online. In cele
    aproximativ 2.000 de magazine de profil gasesti practic orice: de
    la carti si jucarii pentru copii, pana la detergenti si mancare
    ecologica. Un clic si curierul bate la usa casei pentru a-ti inmana
    produsul cumparat. “Ca volum de vanzari in comertul online
    romanesc, totalul anual este de circa 250 de milioane de euro, dar
    estimam ca va creste foarte rapid in urmatorii ani, pe fondul
    modificarii preferintelor de cumparare ale consumatorilor, care
    migreaza semnificativ catre comertul online”, a declarat pentru
    gandul Marius Ghenea, presedintele Asociatiei Romane a Magazinelor
    Online (ARMO). Iar previziunile pentru anul acesta sunt
    incurajatoare. Piata de profil va creste, in medie, cu 15-20% in
    2011, afirma reprezentantul ARMO.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ING Bank lanseaza primul serviciu online de reincarcare a cartelei telefonice

    Serviciul este disponibil 24 de ore din 24,
    clientii ING Home’Bank putand sa isi reincarce cartela de telefon
    oricand si oriunde exista un calculator conectat la internet.
    Cartela poate fi reincarcata rapid si fara a exista pericolul de a
    pierde noul PIN de reincarcare. Pentru acest serviciu nu se percepe
    comision.

    “Am diversificat functionalitatea ING
    Home’Bank, oferind acest nou serviciu, astfel incat operatiunile
    financiare sa devina mai simple si mai rapide”, declara Stefan
    Radu, director de Product Management.

    Orice utilizator ING Home’Bank poate face
    reincarcarea in trei pasi:

    1. Se logheaza pe www.homebank.ro, acceseaza e-Shop si
    selecteaza optiunea “Reincarcare cartela” de unde alege operatorul
    telecom si valoarea creditului dorit.

    2. Confirma tranzactia, introducand codul de
    raspuns furnizat de Digipass; dupa confirmarea tranzactiei,
    sistemul afiseaza codul PIN de reincarcare (aceasta informatie,
    precum si detalii suplimentare se trimit si pe adresa de mail a
    clientului). Codul este valabil 30 de zile de la data emiterii.

    3. Activeaza creditul.

    Pentru a avea un control mai mare asupra
    cheltuielilor, utilizatorii Home’Bank pot opta si pentru alerta SMS
    – un serviciu suplimentar prin care clientii sunt anuntati ori de
    cate ori s-a efectuat o tranzactie mai mare de 200 lei sau 100
    unitati valutare cu cardul de debit sau prin serviciul de internet
    banking.

  • Esti obsedat de Facebook? Vezi ce evenimente au marcat istoria retelei de socializare in 2010

    In primele doua saptamani de la lansare, regina avea deja mai
    mult de 280.000 de fani pe Facebook, mai ales dupa ce a anuntat
    logodna printului William sau dupa ce a postat o serie de
    fotografii ale sale cu palarii ciudate. Este de la sine inteles ca
    nu sta regina de 84 de ani sa actualizeze pagina de Facebook, dar
    este amuzant ca personalul din jurul sau s-a gandit sa faca o
    astfel de pagina.


    Cititi mai multe
    pe www.incont.ro

  • 1&1Internet a angajat 100 de oameni in 2010

    Compania numara in prezent 180 de angajati si are in plan sa
    atinga 200 in urmatoarele doua saptamani, pana la inchieierea
    anului.

    “Competenta specialistilor IT este motivul penru care compania a
    ales Bucurestiul pentru unul dintre centrele de cercetare si
    dezvoltare din lume”, spune Wolfgang Gunne, directorul general al
    1&1 Romania.

    Compania are subsidiare in mai multe tari europene, in SUA si in
    Filipine. Centrul de cercetare si dezvoltare local a fost infiintat
    in 2004 si se ocupa de dezvoltarea a trei categorii de aplicatii
    software – servicii de gazduire web, programe suport pentru
    departamente precum cel financiar sau de vanzari si aplicatii care
    se adreseaza strict uzului intern.

    Pe fondul cresterii volumului de proiecte la nivel mondial, au
    fost externalizate o serie de activitati in Romania, fapt care
    explica si extinderea numarului de angajati.

  • Internet in constructie. Cum e sa fii antreprenor in online-ul romanesc?

    “Lipseste in continuare un Silicon Valley romanesc”, spune Dan
    Lupu, directorul de investitii strategice al Intel Capital pentru
    zona Europei Centrale si de Est, despre industria online din
    Romania. Nu de o aglomerare de antreprenori intr-un singur loc este
    insa vorba, ci mai degraba de un soi de infrastructura a
    internetului, din care sa faca parte deopotriva antreprenorii si
    investitorii si de unde sa fie pornite start-up-uri pe banda
    rulanta, exact cum se intampla in Silicon Valley-ul american, care
    a generat afaceri uriase in domeniu. “Fata de anii trecuti, sunt
    totusi mai multe oportunitati de investitii pe internet”, observa
    Lupu.

    Un asemenea mediu ar avea un impact urias asupra online-ului,
    aflat deocamdata in stadiu incipient, pe masura unei tari in care
    antreprenoriatul in sine oricum nu are o traditie prea lunga.
    “Vorbim de numai 20 de ani de antreprenoriat, pe cand Europa
    Occidentala are un avans de aproape doua secole”, reflecteaza
    Marius Ghenea, omul de afaceri din spatele companiei de retail
    online Fit Distribution, care a devenit in ultimii ani si business
    angel, fiind dispus sa investeasca in afaceri aflate la inceput.
    Una din trei idei care ii sunt propuse are legatura cu internetul,
    dar proiecte valoroase sunt putine.

    Pe de-o parte pentru ca exista asteptari foarte mari din partea
    fondatorilor, iar pe de alta parte pentru ca atata vreme cat nu se
    va schimba situatia actuala, in care informatiile consistente si
    corecte despre online sunt rare, cei care pornesc un business in
    domeniu nu vor avea la indemana toate datele pentru a materializa
    ideea si a structura un plan de afaceri coerent. “Planul de afaceri
    corect poate face o diferenta foarte mare cand vine vorba de
    succesul proiectului”, spunea saptamana trecuta Bogdan Secara,
    internet development directorul Apropo Media, in timpul unei
    prezentari sustinute la NetCamp, unul dintre cele mai importante
    evenimente dedicate mediului online.

    Multe idei ajung astfel sa nu mai fie finalizate niciodata,
    altele sunt finantate modest chiar de antreprenori si doar cateva
    reusesc sa se transforme intr-un business in toata regula, sa
    castige interesul consumatorilor si finantare din partea unui
    investitor. “Daca nu poti pleca singur la drum, mai bine nu mai
    pleci deloc”, apreciaza insa Ghenea, cu argumentul ca afacerile
    cele mai bune au pornit atunci cand fondatorii s-au bazat pe
    fortele proprii si nu au asteptat finantare din partea
    altora.Aproximativ o treime dintre proiectele pornite in ultimii
    doi ani pe internet au presupus strict investitia de resurse din
    partea antreprenorului, in primul rand timpul si munca propriu-zisa
    de dezvoltare, potrivit Web Start-Up Survey, un sondaj realizat in
    prima parte a lunii noiembrie in randul a 120 de proprietari de
    afaceri online.

    Jumatate dintre ei au pus pe masa bani din surse proprii pentru
    a putea porni afacerea, o parte s-au imprumutat de la prieteni sau
    familie si cativa au recurs la imprumuturi bancare pentru a acoperi
    investitia initiala. Doar 6% au convins un investitor de tip
    “business angel” sa finanteze proiectul, iar cei care au atras
    fonduri de investitii sunt si mai putini, insemnand cam 2% din
    total. Si nu pentru ca n-ar avea sanse sa atraga o finantare,
    pentru ca dupa cum spune Marius Ghenea, diferentele intre afacerile
    online si cele offline nu sunt foarte mari cand vine vorba de
    implicarea unui investitor, ci probabil doar pentru ca nu se pricep
    la acest aspect.

    “Internetul este totusi un domeniu unde investitiile initiale
    necesare sunt inca mici. Barierele de intrare sunt practic
    cunostintele, dar inclinatia catre aceasta zona impinge in ultima
    vreme tot mai multi tineri catre online”, spune Vlad Stan,
    fondatorul companiei SeedMoney, care finanteaza proiecte aflate la
    inceput, si al Bucharest Hubb, un centru unde mai multi
    antreprenori sa poata lucra si face schimb de resurse si
    cunostinte. Numarul proiectelor ce solicita o finantare de la
    SeedMoney, de cel mult 50.000 de euro, este insa in continuare
    destul de redus.

    Din perspectiva antreprenorilor, criza conteaza si nu prea. Doar
    17% dintre respondentii Web Start-Up Survey au recunoscut ca au
    fost foarte afectati de criza, in timp ce unul din 100 s-a vazut
    nevoit sa-si inchida afacerea. De partea cealalta, 65% s-au
    incadrat in categoria celor care au resimtit in mica masura
    problemele economice, iar pentru 18 procente dintre ei, situatia a
    fost mai degraba o oportunitate de unde au avut de castigat. Poate
    si pentru ca nu foarte multi se bazeaza in totalitate pe afacerea
    online ca sursa de venituri. Internetul nu este o industrie
    capabila sa sustina multe afaceri – veniturile din publicitatea
    online au fost anul trecut mai mici de 16 milioane de euro,
    potrivit studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS)
    realizat de IAB Romania si PricewaterhouseCoopers, iar pe de alta
    parte, consumatorii n-au scapat de reticentele cu privire la
    serviciile oferite pe internet.

  • Google isi deschide magazin de carti online

    Pentru a deschide mangazinul, Google s-a asociat cu ABA
    (American Bookseller Association)- care planuieste sa faca din noul
    serviciu sursa principala de carti online pentru consumatori. In
    prezent, Amazon ofera cele mai multe carti si reviste, peste
    750.000, scrie eweek.com.

    In plus,Google a semnat parteneriate cu majoritatea editurilor
    si va oferi sute de mii de titluri de cumparat si milioane de
    titluri gratis. Cu fiecare carte achizitionata de catre consumatori
    din magazinul Google, editura va primi 63% din valoarea acesteia,
    iar Google va lua restul.

    In timp ce Amazon ofera carti pentru e-readerul Kindle, Apple
    pentru iPad si Barnes&Noble pentru Nook, Google va permite
    consumatorilor sa acceseze cartile de pe orice dispozitiv care are
    browser web, incluzand tabletele, calculatoarele si
    smartphone-urile.

  • Cotidianul The Telegraph va cere bani pentru continutul online

    Potrivit reprezentantilor Telegraph Media Group, compania care
    detine cotidianul, va fi introdus un model mixt de plata care le va
    permite accesul cititorilor si la articole gratuite.
    “Decizia finala nu a fost luata inca, dar nu se va cere bani pentru
    toate articolele, la fel ca la The Times”, a declarat o persoana
    apropiata situatiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Orange cheltuie 10-15% din bugetele de publicitate pe online

    Anul trecut, ponderea dedicata mediului online din bugetul total
    de aproape 150 de milioane de euro alocat promovarii a fost insa
    ceva mai mica. La o medie de 10% din buget, Orange Romania, a treia
    cea mai mare companie din piata din punctul de vedere al
    cheltuielilor cu publicitatea, dupa Procter & Gamble si
    Cosmote. Practic, a cheltuit anul trecut pentru marketing si
    promovare pe internet 15 milioane de euro.

    “Ne dorim o prezenta sustinuta in mediul online, nu doar prin
    metode clasice de expunere, ci si prin proiecte speciale. Bugetul
    va fi cu siguranta in crestere”, mai spune Stancov.

    O directie catre care se vor orienta bugete din ce in ce mai
    mari de promovare este insa chiar ecranul telefonului mobil. Tinand
    cont de cresterea accelerata a numarului de utilizatori de
    aplicatii, precum si a celor care acceseaza internetul pe mobil,
    Orange estimeaza extinderea segmentului de publicitate pe mobil,
    atat prin marketingul pe motoare de cautare sau bannere, cat si
    prin diverse proiecte speciale.

    “Publicitatea pe mobil presupune insa existenta unui public
    consistent la care sa ajunga, o masa critica, pentru ca
    publicitarii nu vin pentru o mana de oameni”, spunea recent Patrice
    Slupowski, vice presedinte al diviziei Digital Innovation &
    Comunities in cadrul Orange, cu ocazia evenimentului pe teme de
    online RoNewMedia. La nivel european, se poate spune ca aceasta
    masa critica incepe sa se contureze, crede Slupowski, in conditiile
    in care deja un sfert dintre utilizatorii de telefonie mobila
    acceseaza internetul pe telefon, in crestere fata de nivelul de 15%
    din anul precedent.

    “In Romania, interesul companiilor este deja vizibil, insa
    metodele de promovare trebuie sa se extinda si sa se rafineze”, mai
    spune managerul Orange, cu argumentul ca in momentul in care apare
    un format nou de promovare, este nevoie de o perioada cuprinsa
    intre trei si cinci ani ca sa fie inteleasa si adoptata de
    companii. Slupowski privea prin anul 2000 cu scepticism bannerele
    care incepusera sa-si faca loc pe unele modele Nokia la nivel
    european, dar acum internetul mobil este plin de asemenea forme de
    promovare. “Planul Orange ar fi sa formeze o retea de publicitate
    care sa nu includa doar portalurile proprii din fiecare tara, care
    sunt accesate in total de 51 de milioane de europeni, ci tot ce
    inseamna internet pe mobil”, mai spune vice presedintele diviziei
    Digital Innovation & Comunities din Orange.

    Pentru Romania, unul dintre factorii care limiteaza extinderea
    promovarii pe mobil este absenta unui numar mare de site-uri
    adaptate ecranelor de mici dimensiuni ale telefoanelor mobile.
    Dintre site-urile romanesti, exista in prezent mai putin de 100
    care au versiuni adaptate pentru mobil. “Desi exista inca probleme,
    piata online din Romania este dinamica si are un potential de
    crestere foarte mare”, apreciaza Patrice Slupowski.

  • Cine mai cumpara haine din catalog si mai ales de ce

    Pe nesimtite, in discursul ultimilor ani – timp in care
    companiile de profil au intrat si pe piata din Romania – a avut loc
    o schimbare: vanzarile din catalog au devenit, incetul cu incetul,
    vanzari prin corespondenta.
    “Ritmul alert pe care il impun deadline-urile tot mai scurte de la
    serviciu si lipsa timpului liber petrecut alaturi de familie sunt
    doar doua dintre motivele principale care ii determina pe oameni sa
    apeleze la cumparaturile online”, spune Ioana Cofaru, director de
    marketing al La Redoute, companie specializata in vanzarea prin
    catalog. Ultimul cuvant spus de Ioana Cofaru reprezinta esenta
    transformarii companiilor care vindeau din cataloage si care au
    apelat in ultimii ani la internet pentru a diversifica modalitatile
    de a ajunge la clienti.

    Cele trei companii, prezente si pe plan local, care pregatesc
    cataloage de produse si le trimit prin posta sunt Quelle (cu o
    cifra de afaceri in 2009 de 13,9 milioane de euro si profit de
    260.000 de euro), La Redoute (cu afaceri de 690.000 de euro in
    2009) si 3Suisses, care s-a lansat in februarie 2010 in Romania.
    Piata comertului prin corespondenta a scazut anul trecut cu circa
    13,5% in lei si cu 25% in euro pana la aproape 15 milioane de euro
    (62,57 milioane de lei) in pofida faptului ca piata a mai castigat
    un jucator. Pentru acest an, companiile sunt optimiste si se
    asteapta la cresteri ale volumelor vandute.



    “La Redoute a avut o evolutie stabila pe piata locala ce i-a
    permis sa se dezvolte pe un trend ascendent de la un an la altul.
    Nu putem nega insa ca asteptarile noastre au fost afectate de
    contextul economic din ultimii doi ani. Unii dintre clienti si-au
    redus bugetele de shopping”, spune Ioana Cofaru. Compania originara
    din Franta si-a inceput activitatea pe piata locala in noiembrie
    2008, “cand exista un singur mare jucator, (Quelle – n.r.) si era o
    reala oportunitate”. Ultimul intrat pe aceasta piata in februarie
    2010, 3Suisses, vine tot din Hexagon si anunta ca “estimarile
    pentru primul an de business au fost deja depasite, si asta in
    pofida unui an agitat din punct de vedere economic”. Insa se pare
    ca tocmai faptul ca anul a fost agitat din punct de vedere economic
    a cauzat cresteri ale vanzarilor celor trei companii. Oamenii si-au
    scazut costurile cu iesirile din casa la cumparaturi, iar in casa
    au rasfoit cataloagele sau au intrat pe internet, unde acestea se
    pot descarca integral.


    Dupa cum spun reprezentantii 3Suisses, cei mai multi cumparatori
    sunt femei, au varste cuprinse intre 20 si 45 ani si venituri peste
    medie. Reprezentantii companiei La Redoute adauga acestui profil si
    un venit lunar mediu al clientei tipice, de circa 400 de euro.
    “Sunt in principal femei cu studii superioare, care nu au foarte
    mult timp liber, si care cauta solutii alternative la shoppingul
    clasic”, spune Ioana Cofaru.
    Acesta este si unul dintre principalele argumente care le convinge
    sa cumpere, desi nu pot proba. Un alt motiv este faptul ca
    produsele pot fi returnate, si contravaloarea lor rambursata, spun
    reprezentantii 3Suisses, care mizeaza in principal pe fidelizarea
    clientilor.

    “Daca produsele noastre vor fi apreciate, clientii vor comanda.
    Astfel am convins deja mii de clienti sa comande produsele
    3Suisses”, explica Mihai Petroff, managing director al Club Chic
    Direct, compania care a adus 3Suisses in Romania si Bulgaria. Desi
    rata de penetrare a internetului este in continuare net inferioara
    celei din Occident, unde acest model de business fuctioneaza deja
    in majoritatea statelor, romanii comanda acum mai mult direct de pe
    site decat din catalog. “E-commerce-ul este preponderent, putin
    peste jumatate din comenzi fiind realizate astfel”, spune Mihai
    Petroff.

    Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca cei mai multi
    clienti provin din mediul urban, si in special din Bucuresti.
    “Mediul urban are intr-adevar cea mai mare pondere in ceea ce
    priveste numarul comenzilor. In acest sens, Bucurestiul este
    responsabil de aproximativ 40% din vanzari”, spun reprezentantii La
    Redoute, companie deschisa prima data in Franta, in anul 1928, si
    care este astazi prezenta in 22 de tari.

    Primul lucru pe care il observa un client care rasfoieste un
    catalog sau pagina de internet a celor trei companii observa
    preturi medii mai ridicate decat in magazinele din oras. “Ma mira
    lucrul acesta, as fi zis ca produsele sunt mai ieftine, o data ce
    nu au costuri in plus cu chiria”, spune Giani, o clienta de pe un
    forum de shopping.