Investitorii au vandut de-a valma actiuni, intr-o zi in care s-a
conturat cu neobisnuita vigoare ideea ca marile grupuri bancare,
care abia isi revin dupa criza financiara din 2008, ar fi grevate
de riscul expunerii pe Grecia si pe alte “verigi slabe” ale zonei
euro – Spania sau Portugalia, riscand deci o a doua cadere,
similara celei de atunci.
Indicele S&P a pierdut 3,27%, iar Nasdaq 3,44%. Dupa
caderea Dow Jones cu aproape 1.000 de puncte si raspandirea
zvonului de “soc si groaza” in media, a reiesit insa ca de fapt o
mare parte din amploarea prabusirii a fost provocata fie de erori
tehnice ale sistemului, fie de o greseala a unui trader,
amplificata apoi de vanzarile pe fond de panica. Spre sfarsitul
sedintei, bursa si-a revenit, incheind cu o pierdere de 3,21%.
Primele informatii au vorbit de nereguli tehnice puse pe seama algoritmilor
sistemului de tranzactionare al bursei, pornind de la evolutiile
absurde ale catorva actiuni, intre care Procter & Gamble, ale
carei actiuni au cazut cu aproape 40%, si Accenture, unde pretul a
ajuns in doar cateva minute de la 40 de dolari la un cent si apoi
din nou la 40 de dolari. Doi senatori democrati au intervenit imediat, cerand Congresului sa
investigheze cauzele prabusirii bursei, care ar fi insemnat o
pierdere de valoare de aproape un trilion de dolari pentru
actiunile cotate. “Tranzactiile false generate de computere, dupa
algoritmi opaci, pe care nu-i intelege nici Comisia pentru
Operatiuni Bursiere, ar trebui analizate atent si incluse sub
incidenta cadrului de reglementari ale pietei”, a sustinut
senatorul Edward Kaufman.
Bursa din New York a comunicat ulterior ca nu s-au semnalat
erori informatice in sistem in cursul zilei de joi. Atat NYSE, cat
si bursa Nasdaq au anuntat insa ca vor declara nule o serie de
tranzactii din dupa-amiaza de joi unde pretul a variat cu peste 60%
fata de nivelul pietei.
CNBC, citand surse multiple, a difuzat informatia ca
unul dintre traderii Citigroup, al treilea grup financiar al SUA, a
dat gresit un ordin de vanzare, tastand “billion” in loc de
“milion”. Imediat, Citigroup a anuntat ca investigheaza cazul, dar
ulterior a declarat ca nu exista nici o dovada ca vreunul dintre
traderii sai ar fi dat comenzi de vanzare iesite din comun pe
parcursul sedintei. Comisia pentru Operatiuni Bursiere a anuntat la
randul ei ca investigheaza ce s-a intamplat.
Erorile generate de neatentia traderilor sau a altor
participanti la piata, denumite “fat finger trade”, nu sunt rare si pot fi recunoscute dupa saltul
sau caderea in mod nejustificat in pretul actiunilor. Fie e vorba
de tastarea gresita a numarului de titluri pe care cineva vrea sa
le tranzactioneze (una sau mai multe cifre in plus), fie de
confuzii (in 2002, un broker a incurcat pretul actiunilor Ryanair
in euro cu cel in lire si a trimis cotatia in sus cu 61%) sau de
erori mult mai comice (in 1999, un dealer s-a sprijinit cu cotul de
tastatura computerului si a plasat din greseala 600 de ordine
pentru 16.000 de actiuni ale Premier Oil, in valoare de 2,9
milioane de euro). Niciodata insa efectul n-a fost atat de
inspaimantator, avand in vedere conjunctura deosebit de tensionata
din mediul financiar.
“A fost cumplit. Nu din cauza pierderilor, care au fost
dureroase, ci fiindca s-a distrus inca un nivel de incredere
intr-un sistem pe care oamenii se bazeaza ca le protejeaza si le
inmulteste banii. Evenimente ca acesta nu sunt sfarsitul lumii, dar
ele afecteaza sever increderea investitorilor, care e inima insasi
a capitalismului”, noteaza un comentator al MarketWatch.
Dincolo de problemele din computerele bursei americane, aversiunea la risc a crescut insa mod real pe toate
pietele, inclusiv in Europa si Asia, reflectata nu numai in
evolutia indicilor bursieri, ci si in cresterea costului
contractelor de asigurare contra riscului de default (CDS) pentru
Grecia, Spania, Portugalia, Italia si a randamentelor la
obligatiuni. Spania a platit cea mai mare prima pentru obligatiuni
nou emise din ultimii doi ani, obtinand un randament mediu de 3,53%
pentru emisiunea in valoare de 2,35 miliarde de euro lansata joi,
cu 72 de puncte de baza peste cel al emisiunii de acum o luna
(ambele au scadenta la cinci ani).
Pietele par a face ureche surda in continuare la orice stire
pozitiva, absorbind orice poate sa semene a veste proasta. Faptul
ca parlamentul de la Atena a aprobat joi planul de masuri de austeritate
de 30 de miliarde de euro pentru urmatorii trei ani, in ciuda
temerilor ca opozitia il va bloca, a fost mult mai putin vizibil in
presa financiara decat continuarea protestelor de strada din jurul
parlamentului elen, desfasurate de data aceasta insa fara victime
sau violente notabile.